ICCJ. Decizia nr. 999/2014. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 999/2014
Dosar nr. 14732/3/2013
Şedinţa publică din 20 martie 2014
Deliberând asupra recursului de faţă pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, constată următoarele:
1. Prin sentinţa penală nr. 538 din data de 27 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 2668/2013, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului V.M.J. din infracţiunea de trafic ilicit de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea de trafic ilicit de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu referire la aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi la art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul V.M.J. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.
În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 861 şi art. 862 C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 8 ani.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei 3 ani închisorii, suspendă executarea pedepselor accesorii.
Pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 863alin. (1) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a nu schimba domiciliul sau reşedinţa avută decât cu încuviinţarea instanţei.
S-a atras atenţia inculpatului V.M.J. asupra disp. art. 864 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenţia de la data de 22 martie 2013 la zi.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului V.M.J., dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului P.V.L. din infracţiunile de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de deţinere, fără drept, de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în infracţiunea de trafic ilicit de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi în infracţiunea de deţinere, fără drept, de droguri de mare risc în vederea consumului propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu referire la aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi la art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.V.L. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.
În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu referire la aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi la art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, fără drept, de droguri de mare risc în vederea consumului propriu.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele mai sus aplicate, urmând ca inculpatul P.V.L. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale rezultante.
În baza art. 861 şi art. 862 C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 8 ani.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisorii, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
Pe durata termenului de încercare inculpatul P.V.L. a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 863alin. (1) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a nu schimba domiciliul sau reşedinţa avută decât cu încuviinţarea instanţei.
S-a atras atenţia inculpatului P.V.L. asupra disp. art. 864 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenţia de la data de 22 martie 2013 la zi.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului P.V.L., dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu referire la art. 37 lit. b) C. pen. şi la art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul E.A. la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.
În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenţia de la data de 22 martie 2013 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului E.A.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a următoarelor sume de bani:
- 1.275 RON de la inculpatul V.M.J.;
- 75 RON de la inculpatul P.V.L.;
- 250 RON de la inculpatul E.A.
În baza art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpaţi, în vederea distrugerii, cu excepţia contraprobelor, a următoarelor:
- 16,44 grame cannabis, depusă la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovadă din 08 aprilie 2013;
- 0,75 grame substanţă care conţine ca substanţă activă cocaină, fenacetină şi lidocaină, depusă la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovadă din 08 aprilie 2013;
- 5,28 grame substanţă care conţine ca substanţă activă cocaină, fenacetină şi lidocaină, depusă la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovadă din 08 aprilie 2013.
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarelor bunuri:
- grinderul metalic ridicat de la inculpatul P.V.L., depus la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovadă din 08 aprilie 2013;
- cântarul electronic marca D. de culoare argintie, precum şi grinderul din material plastic de formă sferică şi culoare albastră, ridicate de la inculpatul V.M.J., depuse la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovadă din 01 aprilie 2013.
În baza art. 357 alin. (2) lit. c) raportat la art. 163 C. proc. pen. s-a menţinut măsura sechestrului asigurător luată în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr. 98/D/P/2013 din data de 25 martie 2013 a D.I.I.C.O.T. asupra grinderului metalic, ridicat de la inculpatul P.V.L., şi asupra cântarului electronic marca D. şi grinderului din plastic, ridicate de la inculpatul V.M.J.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 4.000 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Instanţa fondului a fost sesizată prin rechizitoriul nr. 361/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., consecutiv căruia s-a şi investit cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere, printre alţii şi a inculpatului E.A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
În cauză, inculpatul E.A. a solicitat, în conformitate cu art. 3201 C. proc. pen. anterior, ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, recunoscând în totalitate faptele astfel cum au fost descrise în actul de trimitere în judecată, astfel încât judecata s-a desfăşurat în baza procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei.
Instanţa fondului, constatând din probele administrate în cursul urmăririi penale că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat a reţinut următoarele:
S-a relevat existenţa unei reţele infracţionale, din care au fost identificaţi, până în prezent, inculpaţii E.A., P.V.L. şi V.M.J., care distribuiau droguri de risc (cannabis) şi de mare risc (cocaină şi comprimate ecstasy) pe raza Municipiului Bucureşti.
Din probelor administrate în cauză a rezultat activitatea infracţională a celor trei inculpaţi trimişi în judecată, după cum a urmat:
La data de 20 martie 2013, inculpatul V.M.J. i-a vândut colaboratorului „Ş.A.” - nume de cod cantitatea de 0,82 grame cocaină la preţul de 400 RON.
Tranzacţia a fost efectuată în locuinţa acestuia din Bucureşti, sector 5, fiind perfectată în două etape, respectiv mai întâi colaboratorul a remis inculpatului V.M.J. cei 400 RON, puşi la dispoziţie din fondurile D.I.I.C.O.T. În seara aceleiaşi zile, în jurul orei 21.00, colaboratorul „Ş.A.” - nume de cod a revenit în locuinţa acestui inculpat pentru primirea drogurilor.
Discuţia purtată de colaboratorul autorizat cu inculpatul V.M.J. a fost interceptată audio-video în mediul ambiental în baza autorizaţiei Tribunalului Bucureşti şi a fost redată în cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 21 martie 2013, din care a rezultat vânzarea de către acest inculpat către colaboratorul autorizat, la data de 20 martie 2013, a cantităţii de aproximativ 0,9 grame cocaină, provenind dintr-o cantitate mai mare, de un gram, la preţul de 400 RON:
De asemenea, cei doi interlocutori au purtat discuţii referitoare la tranzacţionarea unei cantităţi mai mari de cocaină (5-6 grame) la preţul de 80 euro/gram, dar şi cu privire la droguri de risc (cannabis).
La începutul lunii martie 2013, la data de 05 martie 2013, inculpatul V.M.J. şi colaboratorul „Ş.A.” - nume de cod au discutat despre tranzacţionarea cantităţii de aproximativ 50 grame cocaină, care ar fi provenit de la persoane încă neidentificate, din Râmnicu Vâlcea. Tranzacţia nu a mai avut loc, inculpatul V.M.J. motivând că nu a mai reuşit să-l contacteze pe proprietarul mărfii.
După ce a primit de la colaborator cei 400 RON, reprezentând contravaloarea a aproximativ un gram cocaină şi, în baza unei înţelegeri prealabile, inculpatul V.M.J. s-a deplasat împreună cu coinculpatul P.V.L., cu autoturismul acestuia, în Cartierul F. din Bucureşti, unde locuia inculpatul E.A., de la care acesta din urmă a procurat cantitatea de 0,82 grame cocaină în schimbul sumei de 250 RON.
Cu ocazia întâlnirilor avute la data de 20 martie 2013, colaboratorul „Ş.A.” - nume de cod şi inculpatul V.M.J. au convenit să se revadă a doua zi, la data de 21 martie 2013, pentru perfectarea unei tranzacţii având ca obiect o cantitate mai mare de cocaină, respectiv patru grame, de aceeaşi calitate cu cea cumpărată în ziua precedentă.
În vederea procurării cantităţii de aproximativ patru grame cocaină, colaboratorului „Ş.A.” - nume de cod i-a fost pusă la dispoziţie suma de 1.500 RON, formată din 15 bancnote cu cupiura de 100 RON, ale căror serii au fost consemnate în cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 20 martie 2013.
Colaboratorul „Ş.A.” - nume de cod s-a deplasat, în jurul orei 17.00, la domiciliul inculpatului V.M.J., situat în Bucureşti, sector 5, a intrat în curtea imobilului, unde s-a întâlnit cu acesta din urmă şi i-a remis cei 1.500 RON, după care a părăsit zona.
După aproximativ 5-10 minute, inculpatul V.M.J. a părăsit locuinţa, moment în care a fost oprit de către organele de urmărire penală care constituiau un dispozitiv de filaj.
Fiind supus percheziţiei corporale, în buzunarul pantalonilor inculpatului V.M.J. a fost găsită suma de 1.500 RON, formată din cele 15 bancnote cu cupiura de 100 RON, ale căror serii corespundeau cu cele consemnate în procesul-verbal întocmit la data de 20 martie 2013.
Fiind întrebat cu privire la provenienţa acestei sume de bani, inculpatul V.M.J. a recunoscut că banii au fost primiţi de la un băiat pe care îl ştie cu porecla „G.R.”, ca reprezentând contravaloarea cantităţii de aproximativ patru grame cocaină, droguri pe care urma să le procure în cursul aceleiaşi zile de la un prieten cu porecla „G.U.”, identificat ca fiind inculpatul P.V.L.
În momentul imobilizării, inculpatul V.M.J. a fost apelat, în mod insistent, de inculpatul P.V.L., utilizatorul postului telefonic cu numărul apelabil X, cu care cel dintâi urma să se întâlnească în vederea procurării celor patru grame cocaină.
Inculpatul V.M.J. a fost de acord să coopereze cu organele de urmărire penală în vederea probării implicării inculpatului P.V.L. în activităţi ilicite de trafic de droguri, sens în care, lucrătorii de poliţie i-au pus la dispoziţie cei 1.500 RON, mai sus menţionaţi, pentru a-i fi remişi celui din urmă pentru procurarea drogurilor.
În jurul orelor 17.20 - 17.30, inculpatul P.V.L. s-a deplasat cu autoturismul marca V. la domiciliul inculpatului V.M.J. Cei doi au discutat în autoturismul primului timp de aproximativ 10 minute, după care inculpatul V.M.J. a coborât din autoturism, îndreptându-se spre locuinţa proprie.
Discuţia purtată de cei doi inculpaţi a fost interceptată şi înregistrată audio-video în mediul ambiental, fiind redată în cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 21 martie 2013.
Cu prilejul acestei întâlniri, inculpatul P.V.L. a confirmat implicarea sa, în perioada 18 martie 2013 - 21 martie 2013, în intermedierea unor tranzacţii cu cocaină.
Beneficiile obţinute de cei doi inculpaţi au constat în sume de bani (din cei 400 RON primiţi de la colaboratorul autorizat şi-au reţinut un comision de 150 RON) şi cantităţi de cocaină pentru consum propriu.
Din probele administrate în cauză a rezultat interesul inculpatului P.V.L. ca tranzacţiile să aibă ca obiect cantităţi cât mai mari de droguri, pentru a negocia cu furnizorul, respectiv cu inculpatul E.A., un preţ mai mic şi, în acest fel, pentru a obţine un folos cât mai consistent.
După ce inculpatul V.M.J. a coborât din autoturismul V., s-a procedat la imobilizarea inculpatului P.V.L., imediat după ce acesta s-a pus în mişcare, şi la percheziţionarea autoturismului acestuia, ocazie cu care au fost găsite şi ridicate următoarele bunuri şi valori: suma de 1.500 RON, remisă anterior de către lucrătorii de poliţie inculpatului V.M.J. (sumă de bani găsită în portiera stânga faţă, lângă şofer), şi identificată prin seriile bancnotelor care o formau, un grinder metalic ce avea aplicată pe o faţă imprimeul unei frunze de marijuana, precum şi un comprimat incomplet de culoare galben-verzuie, cu masa de 0,21 g, în care s-a pus în evidenţă MDMA (raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 martie 2013 al Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor).
La rândul său, inculpatul P.V.L. a fost de acord să coopereze cu organele de urmărire penală în vederea identificării şi prinderii în flagrant a persoanei de la care urma să procure, în seara zilei de 21 martie 2013, cantitatea de aproximativ patru grame cocaină, persoană de la care a procurat în ziua precedentă încă aproximativ un gram de cocaină.
În vederea efectuării acestor activităţi, inculpatului P.V.L. i-a fost pus la dispoziţie un autoturism din dotarea poliţiei în care a avut loc întâlnirea cu inculpatul E.A., în Cartierul F., sector 2, în faţa blocului de reşedinţă a acestui din urmă coinculpat.
Pentru finalizarea tranzacţiei, inculpatului P.V.L. i-a fost remisă, de către investigatorul sub acoperire, suma de 1.500 RON, din fondul anume desemnat al D.I.I.C.O.T., formată din aceleaşi 15 bancnote cu cupiura de 100 RON, care au fost înseriate la data de 20 martie 2013.
Discuţiile purtate de inculpaţii P.V.L. şi E.A. au fost interceptate şi înregistrate audio-video în mediul ambiental, fiind redate în cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 22 martie 2013.
În discuţiile purtate între P.V.L. şi E.A., aceştia au făcut referire la tranzacţia care a avut loc în ziua precedentă, având ca obiect cantitatea de un gram cocaină, pentru care inculpatul E.A. a primit de la inculpatul P.V.L. 250 RON, urmând să mai recupereze o diferenţă de 50 RON.
În aceste condiţii, organele de urmărire penală, care constituiau dispozitivul de filaj, au intervenit imediat după ce inculpatul P.V.L. a predat investigatorului sub acoperire „R.D.” - nume de cod cantitatea de 5,6 grame cocaină în amestec cu fenacetină şi lidocaină, ambalată într-o hârtie cerată de culoare albă, droguri care i-au fost vândute de inculpatul E.A. cu suma de 1.500 RON.
La data de 21 martie 2013, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului V.M.J. din Bucureşti, sector 5, s-a descoperit că acesta deţine, fără drept, în vederea traficării, cantitatea de 18,55 grame cannabis (raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 martie 2013 al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor), droguri de risc găsite şi ridicate.
Cu ocazia desfăşurării acestei activităţi au mai fost găsite şi ridicate un cântar electronic marca D. de culoare argintie, precum şi un grinder din material plastic de formă sferică şi culoare albastră, cu un desen tip „faţă zâmbitoare”.
Tribunalul a reţinut că, în cursul lunii martie 2013, inculpatul V.M.J. a efectuat şi alte operaţiuni privind comercializarea de droguri de mare risc, respectiv în perioada 16 martie 2013 - 17 martie 2013, a procurat cantitatea de trei grame cocaină, pe care a revândut-o unor persoane cu apelativele „T.” şi „O.”, cu suma de 1.200 RON. Acest lucru a rezultat din conţinutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză, care au fost confirmate de inculpat.
Drogurile, respectiv trei grame cocaină i-au fost aduse la domiciliu inculpatului V.M.J. de către utilizatorul postului telefonic Y, după care inculpatul s-a întâlnit la data de 17 martie 2013, în jurul orei 00.34, în zona Magazinului F. de pe Calea V. cu persoana cu apelativul „O.”, utilizatoarea postului telefonic cu numărul de apel Z, căreia i le-a vândut pentru suma de 1.200 RON.
Cu ocazia audierii de către organele de urmărire penală, inculpaţii E.A., P.V.L. şi V.M.J. au recunoscut săvârşirea faptelor mai sus reţinute de Tribunal.
În ceea ce priveşte modalitatea de procurare a celor aproximativ 6,6 grame cocaină, pe care le-a vândut, la datele de 20 şi 21 martie 2013, inculpaţilor P.V.L. şi V.M.J., inculpatul E.A. a declarat că drogurile i-au fost lăsate de către o persoană de sex bărbătesc care locuieşte în Spania.
Inculpatul V.M.J. a mai declarat că a procurat cele trei grame cocaină, pe care le-a vândut în perioada 16-17 martie 2013, persoanelor cu apelativele „O.” şi „T.” de la o persoană de sex bărbătesc cu apelativul „N.” care locuieşte în Cartierul P.
Tribunalul a reţinut că nu există niciun dubiu cu privire la faptele inculpaţilor, amplul material probatoriu administrat în cursul urmăririi penale dovedind săvârşirea acestora, precum şi înclinaţia spre activităţile de trafic de droguri aducătoare de venituri ilicite.
În drept, prima instanţă a statuat în sensul că faptele inculpatului V.M.J., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale: la data de 20 martie 2013, i-a vândut colaboratorului „Ş.A.” cantitatea de 0,82 grame cocaină, la preţul de 400 RON; la data de 21 martie 2013, a negociat vânzarea, în cursul aceleiaşi zile, a cantităţii de patru grame cocaină şi a primit cu titlu de avans suma de 1.500 RON, de la colaboratorul „Ş.A.” - nume de cod, reprezentând contravaloarea drogurilor; în perioada 16 martie 2013 - 17 martie 2013, a procurat cantitatea de trei grame cocaină pe care a revândut-o unor persoane cu apelativele „T.” şi „O.”, cu suma de 1.200 RON; la data de 21 martie 2013, a deţinut, fără drept, în vederea traficării, în locuinţa de domiciliu situată la adresa din Bucureşti, sector 5, cantitatea de 18,55 grame cannabis, întrunesc atât pe latură obiectivă, cât şi pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc şi mare risc, în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.V.L., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale: la data de 20 martie 2013, i-a intermediat inculpatului V.M.J. procurarea cantităţii de 0,82 grame cocaină de la inculpatul E.A., la preţul de 250 RON; la data de 21 martie 2013 a negociat cu inculpatul V.M.J. procurarea cantităţii de patru grame cocaină, de la inculpatul E.A., sens în care a primit de la cel dintâi suma de 1.500 RON ; la data de 21 martie 2013, a deţinut, fără drept, în vederea consumului propriu, un fragment incomplet de comprimat ce conţinea cantitatea de 0,21 grame MDMA, s-a reţinut că faptele întrunesc atât pe latură obiectivă, cât şi pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi deţinere de droguri de mare risc, fără drept, în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.
În drept, s-a reţinut că faptele inculpatului E.A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale: la data de 20 martie 2013, a deţinut în vederea vânzării şi a vândut inculpaţilor P.V.L. şi V.M.J. cantitatea de 0,82 grame cocaină, la preţul de 250 RON; la data de 21 martie 2013, a deţinut în vederea vânzării şi a vândut inculpatului colaborator P.V.L. cantitatea de 5,60 grame cocaină la preţul de 1.500 RON.
Având în vedere că infracţiunea a fost comisă de inculpatul E.A., după considerarea ca executată a pedepsei de 5 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, prin sentinţa penală nr. 20 din 10 ianuarie 2003 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 4428 din 10 octombrie 2003 a Curţii Supreme de Justiţie, din care inculpatul E.A. a fost liberat condiţionat la data de 25 ianuarie 2006, cu un rest neexecutat de 600 zile, Tribunalul a reţinut că fapta a fost săvârşită în stare de recidivă postexecutorie, fiind incidente prev. de art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaţilor, Tribunalul a avut în vedere toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, natura şi gravitatea faptelor, pericolul social concret al faptelor, împrejurările comiterii faptelor şi persoana făptuitorilor.
Astfel, la stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea, Tribunalul a ţinut seama de: cantitatea mică de droguri de risc şi mare risc traficate sau deţinute în vederea vânzării sau pentru propriul consum; caracterul repetat al faptelor şi numărul de acte materiale; urmările grave care se pot produce prin punerea în circulaţie sau deţinerea de droguri de risc şi mare risc, în vederea consumului propriu; perioada petrecută de inculpaţi în arest până la data pronunţării hotărârii, care constituie un avertisment serios pentru ca ei să îşi reprime impulsurile criminogene; lipsa antecedentelor penale, pentru inculpaţii V.M.J. şi P.V.L., dar şi de faptul că inculpatul P.V.L. a fost sancţionat administrativ în anul 2011 pentru art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; faptul că inculpatul E.A. a săvârşit fapta în stare de recidivă specială, anterior fiind condamnat la 5 ani închisoare pentru trafic de droguri de mare risc; colaborarea inculpaţilor cu organele judiciare pentru identificarea şi tragerea la răspundere a altor persoane, care se ocupă cu traficul de droguri.
De asemenea, tribunalul a avut în vedere contribuţia efectivă a fiecăruia la săvârşirea faptelor, de vârsta tânără a inculpaţilor, de situaţia familială, profesională, starea de sănătate rezultate din actele depuse în circumstanţiere, precum şi de faptul că inculpaţii au regretat sincer săvârşirea faptelor.
Faţă de lipsa antecedentelor penale pentru inculpaţii V.M.J. şi P.V.L. şi de cantitatea mică de droguri traficată, Tribunalul a reţinut în favoarea acestor inculpaţi circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., iar potrivit art. 76 lit. c), respectiv lit. e) C. pen. a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege, redus ca urmare a aplicării art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi a art. 3201alin. (7) C. proc. pen.
Faţă de cantitatea relativ mică de droguri traficată şi de atitudinea de colaborare cu organele judiciare pentru prinderea altor traficanţi de droguri, care însă nu s-a materializat, tribunalul a reţinut în favoarea inculpatului E.A. circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., urmând ca potrivit art. 76 lit. c) C. pen. să coboare pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege, redus ca urmare a aplicării art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Drept urmare, în raport de aceste elemente de circumstanţiere, Tribunalul a dispus condamnarea inculpaţilor, la pedepse care să asigure atât nevoile de reeducare ale acestora, dar şi prevenţia generală.
În raport de considerentele reţinute la individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaţilor V.M.J. şi P.V.L., Tribunalul a apreciat că există suficiente elemente care impun concluzia că scopul preventiv-educativ şi sancţionator prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins şi fără executarea efectivă a pedepsei aplicate, ameninţarea executării în întregime a pedepsei aplicate fiind de natură să inhibe tendinţele criminogene ale inculpaţilor şi să schimbe atitudinea acestora cu privire la relaţiile sociale ocrotite prin normele de drept penal.
Fiind posibilă şi binevenită reinserţia socială a inculpaţilor fără privarea lor de libertate, însă sub un control serios al societăţii, în baza art. 861 şi art. 862 C. pen. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepselor aplicate inculpaţilor V.M.J. şi P.V.L. pe durata unui termen maxim de încercare de 8 ani, care a fost de natură a proteja în mod corespunzător ordinea socială şi a determina pe inculpaţi să îşi formeze o atitudine corectă faţă de valorile sociale, îndeosebi faţă de cele ocrotite prin norme penale.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaţilor, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.
2. Împotriva acestei sentinţe au declarat în termen legal apeluri inculpaţii E.A., P.V.L. şi V.M.J.
La termenul din data de 21 octombrie 2013, inculpaţii P.V.L. şi V.M.J. au învederat personal că înţeleg să îşi retragă apelurile formulate, Curtea luând act de această poziţie procesuală prin încheierea de şedinţă de la acea dată.
În ceea ce priveşte apelul formulat de inculpatul E.A., acesta a vizat reindividualizarea judiciară a pedepsei, solicitându-se a se reţine circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen. şi a se da o eficienţă mai mare dispoziţiilor art. 76 C. pen.
Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva motivelor de apel invocate de apelant şi de dispoziţiile art. 371 C. proc. pen., potrivit cărora instanţa era obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea a apreciat că apelul a fost nefondat, pentru motivele care au urmat:
Astfel, prin rechizitoriul nr. 98/D/P/2013 din 09 aprilie 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor: V.M.J., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; P.V.L., sub aspectul săvârşirii trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi deţinere, fără drept, de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen.; E.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b) C. pen.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul E.A. s-a reţinut că în cursul lunii martie 2013, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a efectuat operaţiuni ilicite privind circulaţia drogurilor de mare risc, împrejurări în care:
- la data de 20 martie 2013 a deţinut în vederea vânzării şi a vândut inculpaţilor P.V.L. şi V.M.J. cantitatea de 0,82 grame cocaină (raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 02 aprilie 2013 al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor), la preţul de 250 RON;
- la data de 21 martie 2013, a deţinut în vederea vânzării şi a vândut inculpatului colaborator P.V.L. cantitatea de 5,60 grame cocaină (raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 martie 2013 al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor) la preţul de 1.500 RON.
În mod temeinic, instanţa de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta a fost săvârşită de inculpat şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, aşa cum a rezultat din coroborarea declaraţiilor de recunoaştere ale inculpatului cu declaraţiile date în calitate de coinculpaţii P.V.L. şi V.M.J., procesele-verbale de redare în scris a unor comunicări telefonice şi a unor convorbiri audio-video în mediul ambiental; procesele-verbale întocmite de către investigatorii sub acoperire; procesele-verbale de supraveghere operativă; rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică fizico-chimică din 02 aprilie 2013, din 26 martie 2013 întocmite de specialişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, din care au rezultat cantităţile de droguri şi înscrierea acestora în tabelele anexă ale Legii nr. 143/2000; procesele-verbale de investigare a persoanelor implicate în activităţile care fac obiectul prezentei cauze; procesele-verbale de verificare a unor persoane, domicilii şi reşedinţe; procesele-verbale de efectuare a unei percheziţii domiciliare; procese-verbale de recunoaştere după planşa foto; procese-verbale de consemnare a seriilor unor sume de bani; procese-verbale de prindere în flagrant; declaraţiile colaboratorului „Ş.A.” - nume de cod; dovezile de depunere la camera de corpuri delicte a drogurilor şi bunurilor ridicate de la inculpaţi; corpurile delicte şi mijloacele materiale de probă, precum şi celelalte înscrisuri aflate în dosarul de urmărire penală.
Astfel, prima instanţă în mod corect a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea procedurii speciale prev. de art. 3201 C. proc. pen.
De altfel, apelantul inculpat nu a contestat situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, acesta solicitând exclusiv redozarea pedepsei.
În ceea ce priveşte reducerea cuantumului pedepsei aplicate de instanţa de fond, solicitată de apelantul inculpat, Curtea a constatat că prima instanţă a avut în vedere la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpatului criteriile stabilite de art. 72 C. pen., cât şi dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Astfel, au fost avute în vedere dispoziţiile părţii generale ale C. pen., respectiv cauzele de agravare incidente, forma continuată a infracţiunii şi starea de recidivă, limitele de pedeapsă reduse potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social al infracţiunii comise, aşa cum rezultă din împrejurările concrete ale comiterii, numărul actelor materiale, precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului care, este recidivist, fiind condamnat şi în precedent pentru infracţiuni de trafic de droguri.
În raport de aceste criterii, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea reţinută a fost legal şi temeinic stabilită, în vederea realizării funcţiei represive şi de prevenţie generală şi specială ale pedepsei, pentru ca inculpatul să înţeleagă şi să resimtă direct consecinţele actului său antisocial şi să fie determinat ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.
În considerarea atitudinii repetate negative manifestată de acesta faţă de relaţiile sociale, nu s-a impus reducerea pedepsei aplicate de prima instanţă, care a manifestat chiar clemenţă prin aplicarea unor pedepse sub minimul general prevăzut de lege, prin reţinerea de circumstanţe atenuante. Astfel, în condiţiile în care atitudinii procesuale sincere a inculpatului i s-a dat relevanţă prin aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen. nu a fost justificată, neexistând temeiuri pentru a aprecia asupra intenţiei inculpatului de a colabora cu organele de urmărire penală, în contextul în care denunţul formulat de acesta nu s-a concretizat, iar cantitatea mică de droguri traficată de acesta este o chestiune relativă, dat fiind că există date din care rezultă că inculpatul desfăşura în mod constant astfel de activităţi, chiar dacă nu au fost probate efectiv şi alte acte materiale, aspect de fapt faţă de care Curtea nu a făcut abstracţie în aprecierea potenţialului criminogen al inculpatului.
Astfel, acest aspect a reieşit din declaraţiile coinculpaţilor, declaraţii confirmate de intervalul scurt de timp între actele materiale, ceea ce denotă că inculpatul fie deţinea o cantitate mai mare de droguri, fie se aproviziona cu uşurinţă cu astfel de substanţe.
Având în vedere că infracţiunea dedusă judecăţii, a fost săvârşită de inculpat după considerarea ca executată a unei pedepse de 5 ani închisoare pentru o infracţiune similară, Curtea a arătat că nu se poate reţine circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen., datele privind persoana inculpatului învederate în susţinerea acestei teze fiind de natură a justifica exclusiv reţinerea incidenţei art. 74 alin. (2) C. pen.
Faţă de aceste considerente, Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat E.A., a dedus din durata pedepsei prevenţia şi a obligat pe apelant la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În ceea ce priveşte măsura arestării preventive a apelantului-inculpat, în considerarea faptului că temeiurile avute în vedere la luarea şi menţinerea succesivă a acesteia s-au menţinut în raport de circumstanţele reale şi personale reţinute, cât şi faptul că împotriva acestuia s-a pronunţat o hotărâre de condamnare, chiar nedefinitivă, a fost menţinută măsura.
În consecinţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a pronunţat decizia penală nr. 376/A din 16 decembrie 2013.
3. Împotriva acestei decizii evocate a formulat recurs în termen legal inculpatul E.A., solicitând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aplicarea legii penale mai favorabile.
În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul prin apărător ales, a arătat că legea penală mai favorabilă este de imediată aplicare, apreciind că art. 5 alin. (1) C. pen. este asimilat unui caz de casare pe care instanţa de recurs trebuia să-l aibă în vedere şi din oficiu.
În condiţiile în care limitele de pedeapsă pentru infracţiunea dedusă judecăţii sunt între 5 şi 12 ani închisoare, iar la momentul condamnării inculpatului erau între 10 şi 20 ani închisoare, apărarea solicită aplicarea legii mai favorabilă, subliniind că prin reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, precum şi a disp. art. 3201 C. proc. pen., anterior, instanţa de fond a coborât pedeapsa sub minimul de 6 ani şi 8 luni. În împrejurarea în care noua reglementare stabileşte minimul special al pedepsei prevăzut pentru infracţiunea din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 la 3 ani şi 4 luni închisoare - prin reţinerea art. 3201C. proc. pen. - anterior - apărarea solicită stabilirea unei pedepse cu închisoare într-un cuantum mai mic decât acest minim.
De asemenea, se solicită reţinerea art. 37 lit. b) C. pen. anterior, învederându-se că aplicarea legii favorabile se realizează pe instituţii autonome.
În sprijinul solicitării aplicării unei pedepse mai blânde, apărarea a invocat o serie de aspecte, referitoare la persoana inculpatului, arătând că acesta, după punerea sa în libertate în urma executării unei pedepse anterioare a avut mai multe locuri de muncă, este absolvent al Universităţii M.M., a făcut numeroase cursuri de calificare profesională şi deşi se afla în stare de recidivă postexecutorie, nu există niciun motiv pentru a nu fi apreciate circumstanţele sale personale.
Examinând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate prin prisma legii penale mai favorabile, în condiţiile în care în prezenta cauză cadrul procesual este conferit de disp. art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie expune:
În urma unei judicioase analize a probelor administrate în cursul urmăririi penale, în contextul procesual al art. 3201 C. proc. pen. anterior, cu consecinţa stabilirii existenţei faptei ce constituie infracţiune şi a vinovăţiei penale a inculpatului E.A., instanţa fondului a procedat la rezolvarea acţiunii penale exercitate în cauză prin condamnare cu reţinerea disp. art. 41 alin. (2) şi, respectiv art. 37 lit. b) C. pen. anterior. S-a reţinut, în acest sens că inculpatul E.A., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a deţinut şi a vândut cantitatea de cocaină, respectiv 0,82 grame şi 5,60 grame obţinând sumele de 250 şi, respectiv 1.500 RON.
Se impune precizarea că în cadrul recursurilor guvernate de disp. art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, în aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu realizează o nouă individualizare judiciară a sancţiunii, ci reduce proporţional sancţiunea stabilită de instanţa de apel - orientată către minim, mediu sau maxim special - în raport cu limitele prevăzute de legea penală nouă. În consecinţă, în aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu poate stabili sancţiunea către minimul special prevăzut de legea penală nouă, dacă instanţa de apel a stabilit sancţiuni către maximul special prevăzut de legea penală anterioară, nefiind desigur posibilă nici ipoteza inversă.
În conformitate cu disp. art. 5 C. pen. referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În cadrul recursurilor guvernate de disp. art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, în aplicarea art. 5 C. pen., în determinarea legii penale incidente, instanţa de recurs analizează influenţa modificărilor legislative cu privire la elemente constitutive ale infracţiunii ce face obiectul judecăţii, consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune, la data săvârşirii faptei şi consecinţele la data judecării recursului, ţinând seama de caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţe în raport cu încadrarea juridică şi instituţiile autonome faţă de incriminare şi sancţiune, în care se includ, precum în speţa de faţă, recidiva, efectele recunoaşterii vinovăţiei.
În prezenta cauză, având în vedere că nu se identifică influenţe legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii ce formează obiectul acuzaţiei, constatându-se menţinerea încriminării, urmează a examina consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi cele la data judecării recursului.
Astfel, infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1), 2 din Legea nr. 143/2000 - în vechea reglementării - era sancţionată cu o pedeapsă de la 10 la 20 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi.
Prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., art. 81 a modificat tratamentul penal, stabilind o pedeapsă cuprinsă între 5 şi 12 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi.
În împrejurarea în care circumstanţa atenuantă reţinută de către instanţe în favoarea inculpatului - art. 74 lit. a) C. pen. anterior nu se mai regăseşte în conţinutul circumstanţelor atenuante judiciare conform C. pen. actual, devine evident că legea penală mai favorabilă în raport cu încadrarea juridică şi pedeapsa este legea nouă, în funcţie de care urmează a se aplica inculpatului atât pedeapsa principală prin reducerea proporţională în sensul celor arătate în precedent, dar şi pedepsele accesorii şi complementare.
În consecinţă, apreciind fondate apărările formulate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul declarat de inculpatul E.A., procedând la casarea în parte atât a deciziei penale atacate, cât şi a sentinţei penale nr. 538 din 27 iunie a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi rejudecând:
Va reduce pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 37 lit. b) C. pen. anterior, cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplic. art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Va face aplicarea disp. art. 65-66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 22 martie 2013 la 20 martie 2014.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul E.A. împotriva deciziei penale nr. 376/A din data de 16 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Casează în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 538 din 27 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi rejudecând:
Reduce pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 37 lit. b) C. pen. anterior, cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplic. art. 374 alin. (4) - 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Face aplicarea disp. art. 65-66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 22 martie 2013 la 20 martie 2014.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 20 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 101/2014. Penal. Abuz în serviciu contra... | ICCJ. Decizia nr. 929/2014. Penal → |
|---|
