ICCJ. Decizia nr. 154/2015. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 154/A/2015
Dosar nr. 1237/2/2015
Şedinţa publică din data de 30 aprilie 2015
Asupra apelului de faţă.
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 47/F din data de 17 martie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul I.F.M. împotriva sentinţei nr. 949/2010 din 18 octombrie 2010 pronunţată de Audiencia Provincială din Madrid, secţia nr. 26, rămasă definitivă prin decizia din data de 07 aprilie 2011 pronunţată de Audiencia Provincială din Madrid, secţia nr. 26.
Revizuientul a fost obligat la plata a 400 lei cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul avocatului din oficiu, care a asigurat asistenţa juridică pentru revizuient, în cuantum de 200 lei, s-a avansat din fondul Ministerul Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a constatat că la data de 24 februarie 2015, numitul I.F.M. a formulat cerere de revizuire a sentinţei penale nr. 949/2010 din 18 octombrie 2010 pronunţată de Audiencia Provincială din Madrid, secţia nr. 26, rămasă definitivă prin decizia din 07 aprilie 2011, pronunţată de Audiencia Provincială din Madrid, secţia nr. 26. Revizuientul a arătat că a cerut revizuirea hotărârii întrucât a fost condamnat în Spania la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol, fără să existe însă vreo probă în acuzare la dosar. De asemenea, a arătat că nu i s-a asigurat asistenţă juridică pe perioada desfăşurării procesului.
Analizând cererea formulată de revizuient, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a reţinut că aceasta nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 459 C. proc. pen. pentru a fi admisă în principiu.
După cum a precizat în mod neechivoc revizuientul, acesta a solicitat revizuirea sentinţei nr. 949/2010 din 18 octombrie 2010 pronunţată de Audiencia Provincială din Madrid, secţia nr. 26, rămasă definitivă prin decizia din data de 07 aprilie 2011, pronunţată de Audiencia Provincială din Madrid, secţia nr. 26, prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol (ulterior pedeapsa a fost adaptată, cu ocazia recunoaşterii acesteia de către instanţele române, prin sentinţa penală nr. 5/F din 07 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 339 din 23 octombrie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în sensul stabilirii unei pedepse de 10 ani închisoare).
S-a reţinut că în motivarea cererii sale, revizuientul a afirmat că a fost condamnat fără probe şi fără a fi beneficiat de asistenţă juridică.
Însă, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că instanţele române nu au competenţa de a revizui hotărâri pronunţate de instanţele străine, o asemenea posibilitate nefiind prevăzută de lege şi fiind contrară principiilor cooperării judiciare în materie penală, deduse din convenţiile internaţionale în această materie la care România este parte.
Astfel fiind, Curtea a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul I.F.M.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel revizuentul I.F.M.,. cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi la data de 21 aprilie 2015.
Înalta Curte, analizând apelul de faţă, constată că:
Potrivit art. 415 alin. (1) C. proc. pen. „până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel (...) oricare din părţi îşi pot retrage apelul declarat, declaraţia de retragere putând fi făcută fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel".
În speţă, apelantul revizuent I.F.M., la termenul din data de 30 aprilie 2015, a solicitat retragerea apelului.
Constatând că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 415 alin. (1) C. pro. pen., Înalta Curte va lua act de retragerea apelului declarat de apelantul revizuent I.F.M. împotriva sentinţei penale nr. 47/F din data de 17 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, sectia a II-a penală.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul-revizuent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea apelului declarat de apelantul revizuent I.F.M. împotriva sentinţei penale nr. 47/F din data de 17 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă apelantul- revizuent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare, către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 30 aprilie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 150/2015. Penal | ICCJ. Decizia nr. 159/2015. Penal → |
|---|
