ICCJ. Decizia nr. 192/2015. SECŢIA PENALĂ. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Abuz în serviciu contra intereselor publice (art.248 C.p.), abuz în serviciu în formă calificată (art.248 ind 1 C.p.), mărturia mincinoasă (art. 260 C.p.), favorizarea infractorului
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 192/A/2015
Dosar nr. 245/45/2009
Şedinţa publică din 27 mai 2015
Asupra apelurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 250 din 23 decembrie 2013 Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a dispus următoarele:
A condamnat pe inculpatul D.N., la următoarele pedepse:
- 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de "complicitate la delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) şi (2) C. pen.;
- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu" prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. şi art. 258 C. pen.;
- 10 (zece) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "delapidare" prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "delapidare" prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 şi art. 33 lit. a) C. pen.;
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului D.N. în pedeapsa cea mai grea de 5 (ani) ani închisoare.
I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) şi c) C. pen., pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. raportat la art. 53 pct. 2 lit. a) a aplicat inculpatului D.N. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II, lit. b), c) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani.
Î n baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- "plătire şi încasare de dividende din beneficii fictive" prevăzută şi pedepsită de art. 266 pct. 5 din Legea nr. 31/1990, republicată, în numerotarea actuală art. 272 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 republicată;
-"abuz în serviciu", prevăzută şi pedepsită de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen.;
-"abuz în serviciu", prevăzută şi pedepsită de art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"instigare la mărturie mincinoasă" prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 260 C. pen.
- "complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 290 C. pen.;
-"încălcare a obligaţii de bună credinţă" prevăzută şi pedepsită de art. 269 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în numerotarea actuală art. 275 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată;
-"instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 290 C. pen.:
-"fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 290 C. pen.;
-"fals intelectual" prevăzută şi pedepsită de art. 37 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu aplicarea art. 289 C. pen.
-"fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul D.N., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- "instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.;
- "instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.;
- "instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.;
-"fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- "înşelăciune" prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"emitere abuzivă de noi acţiuni prev. de art. 267 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată, în numerotarea actuală art. 273 pct. 1 din Legea nr. 31/1990;
-" exercitarea necuvenită a dreptului de vot" prevăzută şi pedepsită de art. 273 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, în numerotarea actuală art. 279 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată;
-"abuz în serviciu" în forma calificată, prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 şi art. 258 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"evaziune fiscală" prevăzută şi pedepsită de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994, republicată, în actuala reglementare art. 9 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 241/2005;
-"înşelăciune" prevăzută şi pedepsită art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.;
- "instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.;
-"complicitate la fals intelectual" prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 289 C. pen.;
-„instigare la fals intelectual" prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 289 C. pen.;
-"delapidare", prevăzută şi pedepsită de art. 2151 alin. (1) C. pen.;
-"complicitate la delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat art. 2151 alin. (1) C. pen.;
-" asociere pentru săvârşirea de infracţiuni" prevăzută şi pedepsită de art. 323 C. pen.;
-". spălare de bani" prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999, în actuala reglementare Legea nr. 656/2002;
-" spălare de bani " prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002;
-" constituirea unui grup infracţional organizat" prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a), b) C. pen.;
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului P.T., pentru săvârşirea infracţiunilor:
- "abuz în serviciu" prevăzută şi pedepsită de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 258 C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen.;
- "abuz în serviciu" prevăzută şi pedepsită de art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 258 C. pen.;
- "abuz în serviciu" prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 248 C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen.;
- "abuz în serviciu" prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 248 C. pen. şi art. 258 C. pen.;
- "înşelăciune" prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"înşelăciune" prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen.;
-" evaziune fiscală" prevăzută şi pedepsită de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994 republicată, în actuala reglementare art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005;
-"fals intelectual" prevăzută şi pedepsită de art. 37 din Legea nr. 82/1991 republicată, raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 2151 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 2151 alin. (1) şi (2) C. pen.;
-"delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 2151 alin. (1) şi (2) C. pen.;
-" complicitate la delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) C. pen.;
-" complicitate la delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) C. pen.,
-"fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen.;
-"fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen.;
-"instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-"instigare la favorizarea infractorului" prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.,
-"instigare la mărturie mincinoasă" prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 260 C. pen.,
-"plătire şi încasare de dividende din beneficii fictive" prevăzută şi pedepsită de art. 266 pct. 5 din Legea nr. 31/1990, republicată, în numerotarea actuală art. 272 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 republicată:
- "exercitare necuvenită a dreptului de vot" prevăzută şi pedepsită de art. 273 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată, în numerotarea actuală art. 279 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată;
-"emitere abuzivă de noi acţiuni" prevăzută şi pedepsită de art. 267 pct. 1 teza finală din Legea nr. 31/1990, republicată, în numerotarea actuală art. 273 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată;
-"încălcare a obligaţiei de bună credinţă" prevăzută şi pedepsită de art. 269 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în numerotarea actuală la art. 275 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată;
-"asociere pentru săvârşirea de infracţiuni" prevăzută şi pedepsită de art. 323 C. pen.;
- "constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003,
- "spălare de bani" prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999, în actuala reglementare Legea nr. 656/2002;
- "spălare de bani" prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999, în actuala reglementare Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi b) C. pen.:
A condamnat pe inculpata M. (fostă N.) L.F., la pedeapsa de 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „complicitate la abuz în serviciu" prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 248 şi art. 258 C. pen., art. 74 lit. a) şi 76 C. pen.
A interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, lit. b) C. pen., pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen.
În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpatei pe o durată de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni, ce constituie termen de încercare, potrivit art. 82 C. pen.
A atras atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
Pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei M. (fostă N.) L.F. pentru săvârşirea infracţiunilor:
- complicitate la „abuz în serviciu" prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen. şi 41 alin. (2) C. pen.;
- „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen.;
- „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen.;
- „ fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpata M. (fostă N.) L.F. pentru următoarele infracţiuni:
- constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003;
- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev.de art. 323 C. pen.;
- spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002;
- complicitate la fals intelectual prev. de art. 26 rap. la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei M.A., pentru săvârşirea infracţiunii de:
- complicitate la „abuz în serviciu" prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 258 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpata M.A. pentru următoarele infracţiuni:
- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 C. pen.;
- spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 în actuala reglementare Legea nr. 656/2002 aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpata I.S., pentru următoarele infracţiuni:
- complicitate la delapidare, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) C. pen.;
- constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi
- spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpata D.I., pentru următoarele infracţiuni:
- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 C. pen.;
- constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003;
- spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 în actuala reglementare Legea nr. 656/2002;
- spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului R.A. pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C.C.F., pentru săvârşirea infracţiunii:
- „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul C.C.F. pentru infracţiunile:
-„complicitate la fals intelectual", prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- „ favorizarea infractorului prev. de art. 264 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G.N.L., pentru săvârşirea infracţiunilor:
- „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen.;
- „favorizarea infractorului" prev. de art. 264 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului I.V., pentru săvârşirea infracţiunii de:
- „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul I.V. pentru infracţiunile de:
-„ favorizarea infractorului" prev. de art. 264 C. pen.;
-„complicitate la fals intelectual" prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul C.A.J., pentru infracţiunea de „favorizarea infractorului" prev. de art. 264 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C.A.J., pentru săvârşirea infracţiunii de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev. de art. 290 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul G.I. pentru infracţiunile de „favorizare a infractorului” prev. şi ped. de art. 264 C. pen. şi „fals intelectual" prev. de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen.
În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la prevederile art. 346 C. proc. pen. a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA prin persoana acţionarilor minoritari.
A obligat pe inculpatul D.N. să achite părţii civile SC C. SA, prin lichidator, sumele de bani de 1.221.916.000 ROL, şi 2.201.779.400 ROL, actualizată conform ratei inflaţiei.
A obligat pe inculpatul D.N. în solidar cu inculpata M.A. să achite părţii civile SC C. SA prin lichidator, suma de 940.700.000 ROL, actualizată conform ratei inflaţiei.
A obligat pe inculpatul D.N. în solidar cu inculpata M. (N.) L.F. să achite părţii civile SC C. SA, prin lichidator, sumele de 1.939.790.000 ROL şi 3.990.160.000 ROL, actualizate conform ratei inflaţiei.
A respins pretenţiile civile formulate de părţile civile A.S.G., A.V., B.M., B.E., B.L., B.Ma., B.El., Bu.M., C.E., C.T., C.L. (fosta A.), C.M., C.N.V., C.V., C.G., C.O., C.Le., C.Ma., D.E., D.P., D.C., D.M., D.Mo., F.R., G.V., G.D., G.L., G.V.I., I. (P.) M., I.I., I.Ma., I.Io. şi continuată de moştenitorul I.M.C., K.I.E., K.A., L.O., M.N., M.H.D., M.E.A., N.M., N.C., P.E., P.El., P.R., P.M., R.F., R.M., R.Ma., S.M., S.R., S.P., S.E., T.C., T.G., Ţ.N., U.P., V.V., V.M., V.I., V.Ir., Z.E., Z.E.M., U.I., B.R.E., P.L.M., R.V., S.I., M. (B.) C., U.I., B.R.S., G.C.M., P.L.M., L.E. şi continuată de moştenitorii B.I. şi I.A.C.
A respins acţiunile civile formulate de părţile civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti.
A menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, D.N., P.T., M.L.F. şi M.A. dispusă în faza de urmărire penală până la concurenţa sumei stabilite drept prejudiciu în urma reactualizării sumelor de bani acordate părţii civile.
În baza art. 348 C. proc. pen. a desfiinţat următoarele înscrisuri: înscrisul cu un conţinut diferit faţă de cel înregistrat la SC C. SA sub nr. 41 din 26 martie 2003, plăsmuit la data de 28 noiembrie 2003; înscrisul sub semnătură privată intitulat „Contract" plăsmuit de inculpata N.L.F. şi datat 30 iunie 2002;contractele de vânzare-cumpărare autentificate la Biroul Notarilor Publici Asociaţi P.T. şi I.G., sub numerele AA din 24 iulie 2003; BB din 25 iulie 2003, CC din 31 iulie 2003 precum şi a înscrisului sub semnătură privată intitulat „act de vânzare - cumpărare,, datat 29 ianuarie 2003; „contractul de împrumut" datat 7 august 2003, având ca părţi pe inculpaţii N.L.F. şi C.C.F.; documentele financiare emise pe numele SC T. SRL şi SC L.I. SRL cu informaţii financiar - contabile identice cu cele găsite în balanţele de verificare ale SC C. SA.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
În sarcina inculpaţilor D.N. şi P.T. în procesul de. privatizare a SC C. SA s-a reţinut comiterea în formă continuată a infracţiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev. de art. 290 C. pen. (trei acte materiale) şi „înşelăciune" prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. (două acte materiale).
SC C. SA a dobândit personalitate juridică prin Decizia Prefecturii Judeţului Braşov nr. 225 din 11 octombrie 1990, prin care se diviza fosta I.C.S. Alimentara în trei societăţi comerciale. Organele de conducere ale noii societăţi rezultate ca urmare a divizării fostei I.C.S. Alimentara erau Consiliul Împuterniciţilor Statului (19 persoane) şi Consiliul de administraţie (alte 9 persoane), în condiţiile în care acţionar unic era Statul Român, conform art. 20 şi 21 din Legea nr. 15/1990. Din Consiliul de administraţie, alături de alte şapte persoane, făceau parte şi inculpaţii D.N. şi P.T. SC C. SA a făcut obiectul Legii nr. 58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale, în sensul că a transmis 30% din capitalul său, sub forma unor titluri de valoare către Agenţia Naţională pentru Privatizare (art. 23 din Legea nr. 15/1990) care apoi a cedat aceasta participare la capitalul social către Fondul Proprietăţii Private III Transilvania (art. 5 alin. (3) şi art. 17 din Legea nr. 58/1991) .
În temeiul Legii nr. 58/1991, salariaţii SC C. SA au primit certificate de proprietate, care sunt acţiuni la Fondul Proprietăţii Private, conform art. 3 alin. (4) din lege. Printre aceşti salariaţi se numără şi cei doi inculpaţi: D.N. şi P.T.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 58/1991, deţinătorii de certificate de proprietate au dreptul să le vândă sau să le schimbe în acţiuni la orice societate comercială care se privatizează.
Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale stabileşte că acţiunile unei societăţi cum este SC C. SA, deţinute de Fondul Proprietăţii Private şi de Fondul Proprietăţii de Stat puteau fi vândute către persoanele fizice şi juridice române sau străine.
Conform art. 47 şi 48 din Legea nr. 58/1991 puteau avea calitate de cumpărător salariaţii societăţii comerciale şi membrii consiliului acesteia, individual sau constituiţi într-o asociaţie.
Întrucât la momentul adoptării Legii nr. 58/1991 nu exista alt cadru legislativ decât Legea nr. 21/1994 pentru constituirea salariaţilor într-o asociaţie, un grup de iniţiativă a salariaţilor SC C. SA condus de inculpatul P.T. a decis înfiinţarea unei asociaţii căreia să fi aplice Legea nr. 58/1991.
La. data de 16 iunie 1994 este semnat actul constitutiv de 21 membri fondatori.
La data de 15 august 1994, Asociaţia C. PAS a dobândit personalitate juridică, prin înregistrarea în registrul persoanelor juridice ţinut la Judecătoria Braşov, preşedinte al acestui consiliu de administraţie al acestei structuri asociative fiind P.T. Potrivit actului constitutiv la asociaţie puteau adera noi membri. După anunţarea salariaţilor, un număr de 117 salariaţi şi-au manifestat dorinţa de a participa la acţiunea de privatizare prin intermediul Asociaţiei C. PAS.
Pentru primirea în asociaţie a celor 117 salariaţi, Adunarea Generală a Acţionarilor, formată din cei 21 de membri fondatori s-a întrunit la data de 20 ianuarie 1995. Cei 117 salariaţi care au fost primiţi în asociaţia C. PAS la data de 20 ianuarie 1995 au fost de acord cu clauzele actului constitutiv din 10 ianuarie 1995, prin care se hotăra modificarea actului constitutiv în sensul aprobării grilei după care se va face distribuirea acţiunilor cumpărate de asociaţie de la F.P.S.
În susţinerea comiterii de către inculpaţii D.N. şi P.T. a infracţiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev. de art. 290 C. pen. şi „înşelăciune „prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. în formă continuată procurorul a arătat că actul adiţional din 10 ianuarie 1995 este fictiv pentru că nu au participat la adunarea generală a asociaţilor decât cei 21 de membri fondatori iar nu şi cei 117 salariaţi care şi-au exprimat acordul de asociere, că actul adiţional din 7 februarie 1995 semnat de cei doi inculpaţi nu se întemeiază pe hotărârea generală a asociaţilor şi că la data de 28 iunie 1995 nu a avut loc o adunare generală a membrilor Asociaţiei C. PAS prin care s-a hotărât ca alocarea acţiunilor să se facă în conformitate cu prevederile actului adiţional din 10 ianuarie 1995 şi hotărârea ca întocmirea noilor acte constitutive ale SC C. SA să se facă de către Consiliul de Administraţie al Asociaţiei PAS C.
Instanţa de fond a constatat că faptele reţinute în sarcina inculpatului D.N. nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev. de art. 290 C. pen. şi „înşelăciune" prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. întrucât la data de 10 ianuarie 1995 din asociaţie făceau parte doar cei 21 de membri fondatori, ceilalţi 117 salariaţi fiind primiţi în Asociaţia C. PAS la data de 20 ianuarie 1995, dată la care au fost de acord cu statutul acesteia modificat la data de 10 ianuarie 1995.Actul adiţional din data de 7 februarie 1995 nu a fost înregistrat în registrul special ţinut de Judecătoria Braşov şi în aceste condiţii nu a produs consecinţe juridice iar în ceea ce priveşte situaţia că nu ar fi avut loc Adunare generală a membrilor Asociaţiei C. PAS prin care s-a hotărât că alocarea acţiunilor să se facă în conformitate cu prevederile actului adiţional din 10 ianuarie 1995 şi că întocmirea noilor acte constitutive ale SC C. SA să se facă de către membrii Consiliului de Administraţie al Asociaţiei PAS C.; părţile civile audiate în cauză au declarat că a avut loc o Adunare Generală la care au participat, unde s-a hotărât modalitatea de privatizare a societăţii şi criteriile de alocare a acţiunilor către fiecare salariat, în funcţie de vechime şi postul ocupat.
A mai reţinut instanţa de fond că potrivit legislaţiei în vigoare, în cazul în care membrii Asociaţiei nu erau de acord cu hotărârile luate sau conducerea nu respecta prevederile legale, aveau posibilitatea să le conteste în instanţă, ceea ce nu s-a făcut, astfel că nu se poate reţine împrejurarea că dobândirea unui număr mai mare de acţiuni de către inculpaţi s-a făcut prin înşelăciune faţă de ceilalţi acţionari în condiţiile în care aceştia au cunoscut de la început criteriile după care s-au atribuit.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul P.T., ca urmare a decesului acestuia, instanţa a constatat încetat procesul penal cu privire la cele două infracţiuni descrise mai sus.
Cu privire la reţinerea caracterului ilegal al majorării capitalului social la SC C. SA, operată la data de 27 februarie 2001 de către inculpaţii P.T. şi D.N., instanţa de fond a reţinut că în cauză nu a avut loc o majorare de capital prin aporturi în numerar (subsecventa unei alte majorări de capital) astfel că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 267 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 în numerotarea actuală art. 273 pct. 1, de care a fost acuzat inculpatul D.N.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.T., întrucât acesta a decedat, a fost încetat procesul penal.
Cu privire la fapta de „adoptare de hotărâri de competenţa adunărilor generale ale acţionarilor în considerarea calităţilor ilicit dobândite de acţionari semnificativi cu poziţie majoritară absolută", instanţa de fond a reţinut că inculpatul D.N. nu a primit, prin consens, prin convenţie bilaterală, de la un alt acţionar acţiuni pe care le-a folosit în adunarea generală, în scopul de a-l favoriza pe cel de la care le-a primit, ci le-a dobândit în procesul de privatizare astfel că fapta de care este acuzat acesta nu îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 273 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicată, în numerotarea actuală, art. 279 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.T. acuzat de comiterea aceleiaşi fapte, ca urmare a decesului acestuia s-a constatat încetat procesul penal.
Cu privire la faptele de „acordare de dividende din beneficii fictive” s-a reţinut că în urma verificării situaţiei plăţilor efectuate de SC C. SA în contul Asociaţiei C. PAS, s-a constatat că, în perioada 1995-2003, asociaţia a încasat direct de la societate suma de 2.114.252.900 ROL, iar de la persoanele fizice D.N. şi P.T. suma totală de 1.448.407.000 ROL, că suma de 1.448.407.000 ROL pe care inculpaţii D.N. şi P.T. au virat-o în contul Asociaţiei C. PAS cu titlu de „rată FPS" a provenit de la SC C. SA fiind încasată de aceşti în conturile persoanele cu titlu de „avans dividende". S-a mai reţinut că, deosebit de suma de 1.710.957.000 ROL reprezentând dividende cuvenite a fi distribuite de SC C. SA în perioada 1995-2003, în calitate de administratori ai SC C. SA inculpaţii D.N. şi P.T. au plătit din beneficii fictive dividende în sumă totală de 1.851.703.900 ROL.
Sub aspectul încadrării juridice s-a reţinut că fapta inculpatului D.N., săvârşită în perioada 1995-2003 în calitate de administrator al SC C. SA, de a plăti în numele şi pe seama societăţii comitente, din beneficii fictive, ori contrar celor rezultate din bilanţurile contabile ale societăţii, dividende necuvenite în sumă totală de 1.852.703.900 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 266 pct. 5 din Legea nr. 31/1990, republicată, în actuala numerotare art. 272 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Prin raportare însă la momentul comiterii infracţiunii, plasat temporal în perioada 1995 - 2003, instanţa a constatat existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv prescripţia.
Ca urmare a faptului că inculpatul P.T. a decedat, instanţa a constatat încetat procesul penal.
Cu privire la faptele descrise ca fiind „devalizarea patrimoniului SC C. SA prin înstrăinarea unui număr de 13 active" încadrată ca fiind infracţiunea prev. de art. 248 rap. la art. 258 şi art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. instanţa de fond a reţinut că magazinele, clădirile, aşa cum sunt denumite ele în anexa la Contractul de vânzare-cumparare întocmit cu F.P.S. nu au calitatea de sedii sau puncte de lucru astfel că nu Adunarea generală a acţionarilor trebuia să hotărască în legătură cu ele. În condiţiile în care valoarea bunurilor vândute nu depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii, pentru vânzarea acestor bunuri nu era nevoie de aprobarea adunării generale.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 7.3 din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiat cu F.P.S. instanţa a constatat următoarele:
Încălcarea clauzei contractuale amintită nu duce la atragerea răspunderii penale.
Hotărârea vânzării bunurilor amintite s-a luat ca urmare a necesităţii plăţii ratelor stabilite în procesul privatizării sub sancţiunea rezilierii contractului încheiat, care ar fi dus la pierderi mai mari pentru toţi participanţii la procesul privatizării.
În condiţiile în care inculpaţii au plătit în nume personal aceste penalităţi nu se poate reţine că s-a cauzat un prejudiciu societăţii şi implicit acţionarilor. Plata efectuată de inculpaţi nu duce la concluzia că aceştia au recunoscut comiterea infracţiunii de „abuz în serviciu" atâta timp cât încălcarea acestei prevederi contractuale nu îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii de „abuz în serviciu" .
Prin urmare, faţă de inculpatul D.N., pentru această faptă s-a dispus achitarea, iar pentru inculpatul P.T. ca urmare a intervenirii decesului, încetarea procesului penal .
Cu privire la faptele reţinute ca urmare a vânzării prin interpus a unui număr de patru spaţii comerciale din patrimoniul SC C. SA, instanţa de fond a reţinut referitor la spaţiul comercial situat pe str. T., municipiul Braşov, regăsit la poziţia ... în anexa la contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. XX/1995 că la data de 8 ianuarie 2001, inculpaţii D.N. şi P.T., în calitate de administratori ai SC C. SA, au hotărât scoaterea de sub ipotecă a imobilului de mai sus şi vânzarea lui către M.A. pentru preţul de 25 000 000 ROL. La data de 10 ianuarie 2001 inculpata a cumpărat prin act notarial de la SC C. SA spaţiul în suprafaţă utilă de 64,8 m2 situat pe str. T., compus din 4 încăperi, hol şi grup sanitar, cu suma de 25.000.000 ROL, exclusiv TVA. Taxele notariale aferente încheierii contractului de vânzare cumpărare din 10 ianuarie 2001, în sumă de 2 229 000 ROL, au fost achitate de SC C. SA şi nu de cumpărătoarea M.A., aşa cum ar fi fost normal. La data de 11 ianuarie 2001, la biroul aceluiaşi notarul public, T.V., în prezenţa inculpatului D.N., între inculpata M.A. şi reprezentantul SC P. SRL, în persoana martorei P.O. s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. RR din 11 ianuarie 2001, având ca obiect aceeaşi proprietate imobiliară, iar ca preţ suma de 965.700.000 ROL, anterior negociat de reprezentanta SC P. SRL cu inculpaţii D.N. şi P.T.
Instanţa de fond a reţinut că probele administrate în cauză, fac dovada încasării de către M.A. de la adevăratul cumpărător al imobilului tranzacţionat la datele de 10 şi 11 ianuarie 2001 (SC P. SRL) a sumei de 499.985.800 RON, reprezentând echivalentul a 19.000 dolari SUA din totalul de 37.000 dolari SUA reprezentând preţul real la care imobilul a fost tranzacţional:, transferul sumei în contul în lei a lui D.I., schimbarea acesteia în valută iar ulterior transferul valutei rezultate în conturile inculpaţilor D.N. şi P.T. De asemenea, rezultă că imobilul respectiv a fost înstrăinat printr-o persoană interpusă, la un preţ subevaluat şi neserios cu consecinţa prejudicierii SC C. SA cu suma de 940.700.000 ROL, vinovaţi fiind D.N., P.T. şi M.A.
Stabilind vinovăţia inculpaţilor D.N. şi M.A. pentru aceste infracţiuni, prin raportare la momentul comiterii lor, anul 2003, instanţa a constatat existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv a prescripţiei.
În cazul inculpatului P.T., ca urmare a decesului acestuia, a fost încetat procesul penal.
În ceea ce priveşte infracţiunile de „asociere pentru săvârşirea de infracţiuni" prev. de art. 323 C. pen. şi „spălare de bani" prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999, în actuala reglementare art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, reţinută în sarcina inculpaţilor M.A., D.I., D.N. şi P.T., instanţa a constatat încetat procesul penal pentru inculpatul P.T., ca urmare a decesului, iar pentru ceilalţi inculpaţi neîntrunirea elementelor constitutive, ale infracţiunilor respective întrucât probele administrate în cauză nu au dovedit existenţa unui grup organizat cu reguli bine stabilite pentru a acţiona, o ierarhizare a membrilor grupului, o repartizare a rolurilor acestora şi nici faptul că sumele care au făcut obiectul transferurilor de bani în conturile inculpaţilor P.T. şi D.N., proveneau din săvârşirea infracţiunilor mai sus amintite.
Cu privire la spaţiile comerciale situate pe B-dul G. şi str. Z. din municipiul Braşov, regăsite la poziţiile din anexa contractului de vânzare cumpărare de acţiuni nr. XX/1995, instanţa de fond a reţinut că la data de 3 iulie 2002, inculpaţii D.N. şi P.T. au hotărât vânzarea către inculpata N.L.F. (actuala M.) a imobilelor situate în Braşov, B-dul G. şi str. Z. cu sumele de 300.000.000 ROL, respectiv 250.000.000 ROL. Contractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate la data de 14 august 2002 şi respectiv 23 august 2002 şi au purtat numerele C1 şi respectiv C2. În cursul aceleiaşi zile, imobilele respective au fost înstrăinate de inculpata N.L.F. (actuala M.) către martorul Z.M. pentru sumele de 989 790 000 ROL respectiv 1.500.000.000 ROL.
Taxele notariale aferente încheierii contractelor de vânzare-cumpărare nr. C1 din 14 august 2002 în sumă de 13 015 000 ROL, respectiv nr. C2 din 23 august 2002 în sumă de 7000 000 ROL au fost achitate de SC C. SA şi nu de către inculpata N.L.F.
Instanţa de fond a reţinut că deşi probele administrate în cauză dovedesc că banii obţinuţi au fost însuşiţi de inculpaţii D.N. şi P.T., pentru existenţa infracţiunii este suficientă dovedirea prejudiciului cauzat societăţii prin hotărârea luată de inculpaţi cu ştiinţă.
Prin raportare la momentul comiterii infracţiunii, plasat temporal în vara anului 2003, instanţa a constatat existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv prescripţia.
În cazul inculpatului P.T., ca urmare a decesului acestuia, a fost încetat procesul penal.
Instanţa de fond a constatat ca fiind dovedită şi în fracţiunea de instigare la mărturie mincinoasă prev. de art. 25 rap. la art. 260 C. pen., reţinută în sarcina inculpatului D.N. cu privire la martorul Z.M., care a declarat că acesta a făcut presiuni asupra sa pentru a declara mincinos, ceea ce s-a şi întâmplat, dar ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, raportat la data comiterii şi limitele de pedeapsă prevăzută, instanţa a constatat încetat procesul penal.
În ceea ce priveşte infracţiunea „asociere pentru săvârşirea de infracţiuni" prev. de art. 323 C. pen. reţinută în sarcina inculpatei N.L.F. (actuală M.) instanţa de fond a constatat că probele administrate în cauză nu au dovedit existenţa unui grup organizat cu reguli bine stabilite pentru a acţiona, o ierarhizare a membrilor grupului, o repartizare a rolurilor acestora pentru a se putea reţine întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracţiuni.
Referitor la spaţiul comercial situat pe str. Z. din municipiul Braşov, regăsit la poziţia ... în anexa la contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. XX/1995, instanţa de fond a constatat că, la data de 17 martie 2003, în şedinţa consiliului de administraţie al societăţii inculpaţii D.N. şi P.T. au hotărât vânzarea către inculpata N.L. F. a imobilului situat în Braşov, str. Z. la preţul de 350.000.000 lei, vânzare care s-a efectuat la data de 19 martie 2003, încheindu-se contractul de vânzare cumpărare nr. C3.
La data de 1 aprilie2003 inculpata N.L.F. a înstrăinat acelaşi imobil către SC Ca. SRL reprezentată de inculpatul R.A. pentru suma de 4.340.160.000 ROL, prejudiciul cauzat societăţii fiind de 3.990.160.000 ROL.
Deşi inculpaţii nu au recunoscut comiterea acestor fapte, probele administrate în cauză, din care rezultă valoarea reală a imobilului la data vânzării, diferenţa foarte mare de preţ dintre cele două vânzări succesive care au avut loc la un interval scurt de timp, valoarea modică la care s-a efectuat prima vânzare, determinarea de către inculpatul P.T. a inculpatului R.A. să declare mincinos cu privire la persoanele cu care s-a înţeles asupra vânzării imobilului şi a preţului acestuia, precum şi plăsmuirea, în locul înscrisului original înregistrat la SC C. SA sub nr. 41 din 26 martie 2003 a unui înscris cu conţinut diferit, predat la data de 28 noiembrie 2003 organelor de urmărire penală, cu susţinerea unei stări de fapt diferită de cea reală, dovedesc clar că inculpaţii D.N. şi P.T., ajutaţi de inculpata N.L.F. (actuală M.), cu ştiinţă au hotărât şi au realizat vânzarea imobilului prin interpus, prejudiciind societatea cu suma de 3.990.160.000 ROL, chiar dacă nu s-a dovedit că inculpaţii D.N. şi P.T. şi-ar fi însuşit diferenţa de bani rezultată din vânzările succesive, existenţa prejudiciului cauzat societăţii prin hotărârea vânzării la un preţ modic al imobilului este suficientă pentru constatarea existentei infracţiunii de abuz în serviciu.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul P.T., ca urmare a faptului că acesta a decedat, a fost încetat procesul penal.
În ce priveşte infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi spălare de bani de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, reţinute în sarcina inculpaţilor N.L.F. (actuală M.), D.I. şi D.N., instanţa a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor respective întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că aceşti inculpaţi ar fi constituit un grup organizat cu reguli bine stabilite pentru a acţiona, o ierarhizare a membrilor grupului, o repartizare a rolurilor acestora şi nici că sumele care au făcut obiectul transferurilor de bani în conturile inculpaţilor P.T. şi D.N., proveneau din săvârşirea infracţiunilor menţionate.
Instanţa de fond a mai reţinut că faptele inculpaţilor, săvârşite în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de a încălca, la data de 8 ianuarie 2001, 3 iulie 2002 şi 17 martie 2003, obligaţia de a nu participa la nicio deliberare privitoare la operaţiuni, în care direct sau indirect, au interese contrare intereselor societăţii, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 269 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată, săvârşită în formă continuată, în numerotarea actuală art. 275 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu art. 41 alin. (2) C. pen. fiind probate cu procesele verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie din data de 8 ianuarie 2001, 3 iulie 2002 şi 17 martie 2003.
Întrucât a intervenit decesul inculpatului P.T., instanţa a constatat încetat procesul penal.
Prin raportare la momentul comiterii infracţiunii, plasat temporal în primăvara anului 2003, instanţa a constatat şi existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv prescripţia.
Cum, momentul săvârşirii infracţiunilor este plasat în luna septembrie 2003, raportat la dispoziţiile legii penale, în cauză termenul de prescripţie specială a răspunderii penale s-a îrnplinit.
Cu privire la infracţiunea de „evaziune fiscală " prevăzută şi pedepsită de art. 11 lit. b) din .Legea nr. 87/1994, republicată, reţinută în sarcina inculpaţilor P.T. şi D.N., în actuala reglementare art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, instanţa a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni reţinând în considerentele hotărârii apelate că SC C. SA nu s-a sustras de la plata către bugetul de stat a sumei menţionate în actul de inculpare, întrucât, contractele de vânzare cumpărare s-au încheiat între această societate şi inculpatele M.A. şi N.L.F., iar preţul trecut în aceste contracte este cel care a intrat în patrirnoniul societăţii.
În aceste condiţii, faţă de inculpatul P.T., ca urmare a decesului acestuia, instanţa a constatat încetat procesul penal pentru această infracţiune, iar inculpatul D.N. a fost achitat ca urmare a neîntrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii respective.
Cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., în dauna A.V.A.S. instanţa de fond a reţinut că contractele de vânzare cumpărare s-au încheiat între societate şi inculpatele M.A. şi N.L.F., iar preţul care a intrat în patrimoniul societăţii este cel existent în aceste contracte. În condiţiile în care suma obţinută din vânzările succesive ar fi intrat în patrimoniul societăţii, se putea reţine că A.V.A.S.-ul ar fi fost prejudiciat cu suma imputată.
Prin urmare, instanţa, faţă de inculpatul P.T., ca urmare a decesului acestuia, a constatat încetat procesul penal pentru această infracţiune, iar inculpatul D.N. a fost achitat ca urmare a neîntrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii respective.
Cu privire la infracţiunea de favorizare a infractorului" prev. art. 264 C. pen., instanţa de fond, ca urmare a decesului inculpatului G.N.L. pe parcursul procesului penal, a dispus încetarea procesul penal şi a analizat doar activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi.
Astfel, referitor la acuzaţiile aduse inculpatului D.N. instanţa de fond a reţinut că potrivit doctrinei, autorul sau participantul la o infracţiune nu poate fi instigator sau complice la o infracţiune de favorizare privitoare la persoana sa. Instanţa a ajuns la această concluzie examinând conţinutul infracţiunii care precizează că ajutorul trebuie dat „unui infractor", prin urmare, nu la o activitate de autofavorizare. Ca urmare a acestei situaţii, instanţa a dispus achitarea inculpatului D.N. pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.
În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanţa a reţinut că inculpata N.L.F. (actuală M.) nu îl cunoştea pe inculpatul G.N.L. în momentul în care se presupune că s-ar fi întocmit acel înscris prin care s-a acordat împrumutul respectiv constatând astfel vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea acestei infracţiuni.
Prin raportare la momentul comiterii infracţiunii, plasat temporal în toamna anului 2003, instanţa a constatat existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv prescripţia.
Cu privire la acţiunile de „favorizare a infractorului" săvârşite de inculpaţii G.I., I.V. şi C.C.F. instanţa de fond a reţinut că la data de 24 iulie 2003 la biroul notarului public G.I. a fost autentificat sub numărul AA contractul de vânzare-cumpărare încheiat între D.N. în calitate de vânzător şi I.V. în calitate de cumpărător având ca obiect suprafaţa de 10.000 mp teren arabil categoria de folosinţă fâneaţă situat în intravilanul municipiului Braşov, iar ca preţ suma de 10.000 dolari SUA. La data de 25 iulie 2003 la biroul aceluiaşi notar public s-a încheiat, iar mai apoi autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr. BB având ca părţi pe I.V. în calitate de vânzător şi C.C.F., prin mandatar A.I., în calitate de cumpărător, ca obiect suprafaţa de 10.000 mp teren arabil, iar ca preţ suma de 30.000 dolari SUA. La data de 31 iulie 2003 prin actul autentic nr. 2476 se atestă de către notarul public G.I. faptul vânzării de către C.C.F. către N.L.F. a suprafeţei de 10.000 mp teren arabil cu suma de 115.000 euro. La data de 17 mai 2005, prin actul adiţional la actele constitutive ale SC T.C. SRL, autentificat sub nr. zz/2005, asociaţii D.N. şi I.S. au hotărât atât cooptarea în societate a inculpatei N.L.F. cât şi majorarea capitalului social cu suma de 3.600.000.000 ROL reprezentând contravaloarea suprafeţei de 10.000 m.p. teren arabil adus ca aport în natură de noul asociat.
În actul de inculpare se reţine că aceste vânzări succesive au fost fictive şi au avut loc în urma consultării inculpatului G.I. pentru a-i fi asigurată inculpatei N.L.F., prin act autentic, dovada fictivă a deţinerii sumei de 4,5 miliarde ROL, a cărei provenienţă ar fi justificat-o cu ocazia audierii, prin invocarea beneficiului pe care l-ar fi obţinut în urma vânzării ulterioare a celor trei imobile achiziţionate de la SC C. SA.
Ca urmare a reţinerii acestei situaţii de fapt, inculpatul G.I. a fost acuzat de săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. săvârşită în forma continuată prev. de art. 41 alin. (2) C. pen. şi favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen., constând în aceea că după consilierea inculpatului D.N. pe marginea „mecanismelor notariale" ce-i puteau asigura, prin încheierea succesivă a unor contracte de vânzare-cumpărare fictive la preţuri „trase ca lumea", dovada falsă a posesiei sumelor de bani pe care părţile implicate în circuit aveau a susţine că le-au deţinut la momentul „contractării", în calitate de notar public l-a ajutat efectiv pe sus-numitul inculpat în procurarea respectivelor „dovezi" prin aceea că, la datele de 24 iulie 2003, 25 iulie 2003 şi 31 iulie 2003, în cunoştinţă de cauză a redactat şi autentificat un număr de trei contracte de vânzare-cumpărare fundamentate pe o cauză ilicită şi falsă ce atestau contrar realităţii exprimarea în decurs de 7 zile de către un număr de 4 părţi contractante a unor consimtăminte valabile având ca obiect achiziţionarea, deţinerea şi înstrăinarea aceiaşi suprafeţe de 10.000 mp teren arabil aparţinând inculpatului D.N. cu preţuri în creştere de la 10.000 dolari SUA la 115.000 euro; inculpatul D.N. a fost acuzat de săvârşirea infracţiunilor de instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 25 rap. la art. 264 C. pen. şi instigare la fals intelectual prev. de art. 25 rap. la art. 289 C. pen. săvârşită în forma continuată prev. de art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că l-a determinat pe notarul public G.I. ca în vederea zădărnicirii urmăririi penale desfăşurate împotriva propriei persoane, a lui P.T. şi N.L.F. să redacteze şi autentifice la datele de 24 iulie 2003, 25 iulie 2003 şi 31 iulie 2003 un număr de trei contracte de vânzare cumpărare fundamentate pe o cauză ilicită şi falsă ce atestau contrar realităţii exprimarea în decurs de 7 zile de către un număr de 4 părţi contractante a unor consimtăminte valabile având ca obiect achiziţionarea, deţinerea şi înstrăinarea aceiaşi suprafeţe de 10.000 mp teren arabil aparţinând inculpatului D.N., cu preţuri în creştere de la 10.000 dolari SUA la 115.000 euro; de săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual prev. de art. 26 rap. la art. 289 C. pen., în sensul că l-a ajutat prin propria semnătură aplicată pe contractul de vânzare-cumpărare ce avea a fi ulterior, autentificat sub numărul AA din 24 iulie 2003, la săvârşirea de către notarul public G.I. a infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen.; de săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a plăsmuit, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, un număr de două acte de vânzare-cumpărare (unul datat 29 ianuarie 2003, celălalt autentificat sub nr. AA din 24 iulie 2003) ce atestau în fals vânzarea către inculpatul I.V. a suprafeţei de 10.000 m.p. teren arabil cu suma de 10.000 dolari SUA; de săvărşirea infracţiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 25 rap. la art. 290 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 25 rap. la art. 264 C. pen., constând în aceea că l-a determinat pe inculpatul C.C.F. ca în vederea zădărnicirii urmăririi penale desfăşurată împotriva propriei persoane, a lui P.T. şi a numitei N.L.F., să ateste în fals, prin propria semnătură aplicată pe un număr de două contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect suprafaţa de 10.000 m.p. teren arabil, autentificate la datele de 25 şi 31 iulie 2003 sub nr. BB/2003, respectiv CC/2003, într-o primă fază faptul cumpărării de la inculpatul I.V. cu suma de 30.000 dolari SUA, iar mai apoi vânzării către inculpata N.L.F. cu preţul de 115.000 euro a respectivei suprafeţe de teren; inculpatul I.V. a fost acuzat de săvârşirea infracţiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev. de art. 290 C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi favorizarea infractorului prev.de art. 264 C. pen., constând în aceea că a acceptat, la rugămintea inculpatului P.T., ca în vederea zădărnicirii urmăririi penale desfăşurată împotriva acestuia, a lui D.N. şi a numitei N.L.F., să ateste în fals, prin propria semnătură aplicată pe un număr de trei contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect suprafaţa de 10.000 m.p. teren arabil, din care două au fost autentificate la datele de 24 şi 25 iulie 2003 sub nr. AA/2003, respectiv BB/2003, într-o primă fază faptul cumpărării cu suma de 10.000 dolari SUA (contractul sub semnătură privată datat 29 ianuarie 2003 şi contractul autentificat sub nr. AA din 24 iulie 2003), iar mai apoi vânzării cu preţul de 30.000 dolari SUA (contractul autentificat sub nr. BB din 25 iulie 2003) a respectivei suprafeţe de teren şi a infracţiunii de complicitate la fals intelectual prev. de art. 26 rap. la art. 289 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că l-a ajutat prin propria serrinătură aplicată pe contractele de vânzare-cumpărare ce aveau a fi ulterior autentificate sub numerele AA din 24 iulie 2003 şi BB din 25 iulie 2003, la săvârşirea de către notarul public G.I. a infracţiunii continuate de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen.; inculpatul P.T. a fost acuzat de săvârşirea infracţiunilor de „instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev. de art. 25 rap. la art. 290 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi „instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 rap. la art. 264 C. pen., constând în aceea că l-a determinat pe inculpatul I.V., ca în vederea zădărnicirii urmăririi penale desfăşurată împotriva sa, a lui D.N. şi a numitei N.L.F., să ateste în fals, prin propria semnătură aplicată pe un număr de trei contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect suprafaţa de 10.000 m.p. teren arabil, din care două au fost autentificate la datele de 24 şi 25 iulie 2003 sub nr. AA/2003, respectiv BB/2003, într-o primă fază faptul cumpărării cu suma de 10.000 dolari SUA (contractul sub semnătură privată datat 29 ianuarie 2003 şi contractul autentificat sub nr. AA din 24 iulie 2003), iar mai apoi vânzării cu preţul de 30.000 dolari SUA (contractul autentificat sub nr. BB din 25 iulie 2003) a respectivei suprafeţe de teren; inculpatul C.C.F. a fost acuzat de săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen., constând în aceea că a acceptat, la rugămintea inculpatului D.N., ca în vederea zădărnicirii urmăririi penale desfăşurată împotriva sa, a lui P.T. şi a numitei N.L.F., să ateste în fals, prin propria semnătură aplicată pe un număr de două contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect suprafaţa de 10.000 m.p. teren arabil, autentificate la datele de 25 şi 31 iulie 2003 sub nr. BB/2003, respectiv CC/2003, într-o primă fază faptul cumpărării de la inculpatul I.V. cu suma de 30.000 dolari SUA, iar mai apoi al vânzării către inculpata N.L.F. cu preţul de 115.000 euro a respectivei suprafeţe de teren şi de săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 26 rap. la art. 289 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a ajutat, prin propria semnătură aplicată pe contractele de vânzare-cumpărare ce aveau a fi ulterior autentificate sub nr. BB din 25 iulie 2003 şi CC din 31 iulie 2003, la săvârşirea de către notarul public G.I. a infracţiunii continuate de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen.; iar inculpata N.L.F. a fost acuzată de săvârşirea, infracţiunilor de infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. şi complicitate la fals intelectual prev. de art. 26 rap. la art. 289 C. pen., constând în aceea că a atestat în fals, la data de 31 iulie 2003, prin propria semnătură aplicată în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare ce avea a fi ulterior autentificat de inculpatul G.I. sub nr. CC din 31 iulie 2003, cumpărarea suprafeţei de 10.000 m.p. teren arabil de la inculpatul C.C.F. cu suma de 115.000 euro.
Faţă de inculpatul P.T., ca urmare a intervenirii decesului pe parcursul procesului penal, instanţa a încetat procesul penal cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina sa, analizând doar activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi.
Instanţa de fond a reiterat faptul că potrivit doctrinei, autorul sau participantul la o infracţiune nu poate fi instigator sau complice la o infracţiune de favorizare privitoare la persoana sa. S-a concluzionat astfel examinându-se conţinutul infracţiunii care precizează că ajutorul trebuie dat „unui infractor", prin urmare, nu la o activitate de autofavorizare.
Ca urmare a acestei situaţii, instanţa a dispus achitarea inculpatului D.N. pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.
Referitor la reţinerea în sarcina inculpaţilor G.I., I.V. şi C.C.F., instanţa a reţinut că această infracţiune se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.
S-a reţinut că probele administrate în cauză nu au dovedit că inculpaţii G.I., I.V. şi C.C.F. cunoşteau împrejurarea că cei cărora le-au dat ajutorul erau infractori.
În consecinţă, instanţa a dispus achitarea acestor inculpaţi pentru infracţiunea de favorizarea infractorului, ca urmare a neîrnplinirii elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, respectiv latura subiectivă.
Cu privire la infracţiunea de fals intelectual, instigare la fals intelectual şi complicitate la fals intelectual, reţinute în sarcina inculpaţilor sus menţionaţi, referitor la cele trei contracte de vânzare-cumpărare, instanţa a reţinut că la data la care părţile contractante au validat autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate, notarul avea obligaţia să verifice dacă părţile au capacitatea de a contracta, dacă consimţământul dat este valabil, dacă obiectul contractului este determinat iar cauza care a condus la încheierea contractului este licită că la o primă analiză toate condiţiile erau îndeplinite, singura situaţie care ar fi putut crea bănuieli era preţul vânzării care a crescut într-o perioadă foarte scurtă de timp.
Sub acest aspect, instanţa de fond a reţinut că la acel moment legislaţia în vigoare nu-i permitea notarului să intervină cu privire la preţul convenit de părţi, deci nu avea cum să refuze validarea unui contract de vânzare cumpărare în condiţiile în care se plăteau taxele notariale către stat.
În acest context, convorbirile telefonice despre care acuzarea face vorbire precum şi situaţia că notarul se cunoştea cu părţile, în opinia instanţei de fond, nu dovedesc că acesta l-ar fi ajutat pe inculpatul D.N. ca prin intermedierea acestor contracte să inducă în eroare organele de urmărire penală.
Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate reţine în sarcina inculpatului G.I. că şi-a exercitat greşit atribuţiile de serviciu prin autentificarea acestor contracte de vânzare cumpărare atâta timp cât condiţiile prevăzute de art. 948 C. civ. erau îndeplinite, el neavând atribuţii de verificare a preţului convenţiilor.
Astfel, constatând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual ca urmare a faptului că notarul nu a făcut altceva decât să constate învoiala părţilor, instanţa a achitat pe inculpaţi pentru comiterea acestor infracţiuni.
În ceea ce priveşte infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată reţinută în sarcina inculpaţilor I.V., C.C.F., N.L.F. şi D.N., instanţa a reţinut că probele administrate în cauză dovedesc că în realitate cumpărătorii nu au intrat niciodată în posesia acestui teren prin semnătura lor atestând o situaţie nereală.
Astfel, stabilind vinovăţia inculpaţilor pentru aceste infracţiuni, prin raportare la momentul comiterii lor, plasat temporal în vara anului 2003, instanţa a constatat existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv a prescripţiei.
Cu privire la activitatea de favorizare a infractorului săvârşită de inculpatul C.A.J., instanţa de fond a reţinut că la data de 8 septembrie 2003 inculpata N.L.F. a revenit asupra celor declarate cu o zi înainte şi a precizat că suma de 45.000 euro i-a dat-o fostului său prieten C.A.J., despre care nu cunoaşte unde lucrează şi nici unde locuieşte, cu titlu, de participaţie personală la o investiţie având ca obiect deschiderea unui complex în zona Gării din Braşov. Cu acea ocazie inculpata a susţinut că s-a încheiat un act notarial pe care însă nu îl poate prezenta întrucât ambele exemplare au rămas la inculpatul C.A.J. şi nici nu poate indica biroul notarial la care respectivele acte au fost întocmite cu toate că potrivit propriei declaraţii acest lucru s-a întâmplat „la începutul lunii august 2003", adică în urmă cu o lună de zile. La data de 11 septembrie 2003, inculpata a prezentat un înscris sub semnătură privată intitulat „Contract de împrumut” având ca obiect suma de 45.000 euro, încheiat între persoana sa - în calitate de creditor şi C.A.J. - în calitate de debitor, înscris care, potrivit celor cuprinse în ultimul alineat al acestuia, ar fi fost redactat în trei exemplare de către avocat A.B. la data de 7 august 2003, fapt confirmat sub semnătură şi ştampilă de către această din urmă persoană.
În vederea verificării caracterului de adevăr a celor atestate de respectivul înscris, la aceeaşi dată de 11 septembrie 2003, s-a solicitat martorei A.B. (fiica apărătorului ales al inculpatului R.A., avocat B.C.) să prezinte cel de-al treilea exemplar al contractului de împrumut, ocazie cu care acesta a fost listat de pe calculatorul aflat în dotarea cabinetului individual de avocatură „A.B." (ora listării: 13:30). Procedând la verificarea datei la care a fost creat respectivul document s-a constatat că înscrisul în discuţie fusese redactat cu o zi înainte, respectiv în data de 10 septembrie 2003, orele 18:16. Având în vedere actele de cercetare deja efectuate, cu ocazia audierii, în data de 06 mai 2004, inculpatul C.A.J. a confirmat faptul luării cu împrumut de la „fosta prietenă" N.L.F. a sumei de 45.000 euro, cu intenţia de a-şi cumpăra un autoturism. Totodată, deşi a confirmat relaţia intimă de prietenie pe care ar fi avut-o cu N.L.F. timp de 2, C.A.J. nu a putut preciza adresa de domiciliu a sus-numitei din perioada când au fost „prieteni", cu ce se ocupa aceasta, care-i era locul de muncă, ce pregătire are, pentru ca în final să afirme că nici măcar nu-i cunoaşte pe membrii familiei acesteia.
În ceea ce priveşte împrejurările în care a fost încheiat „contractul de împrumut", datat 07 august 2003, inculpatul a declarat că, luând cunoştinţă despre faptul că inculpata N.L.F. este cercetată de Parchetul Naţional Anticorupţie, a hotărât din proprie iniţiativă să-i restituie acesteia suma de 45.000 euro anterior împrumutată, situaţie în care, la aceeaşi dată de 10 septembrie 2003 a redactat pe calculatorul aflat în dotarea cabinetului de avocatură „A.B." atât chitanţa descărcătoare de datorie cât şi contractul de împrumut care nu fusese încheiat la momentul la care a primit de la N.L.F. respectiva sumă de bani cu titlu de împrumut. Având în vedere declaraţiile date de persoanele sus menţionate şi actele depuse la dosar precum şi convorbirile telefonice avute între D.N. şi C.A.J., instanţa de fond a reţinut că în realitate inculpata N.L.F. nu i-a împrumutat suma de 45 000 euro inculpatului C.A.J. acesta acceptând să confirme existenţa acestei tranzacţii la rugămintea inculpatului D.N.
În urma reţinerii acestei situaţii de fapt inculpata N.L.F. a fost acuzată de săvârşirea infracţiunii de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută de art. 290 C. pen. şi favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., iar inculpatul D.N. a fost acuzat de săvârşirea infracţiunilor de „instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată", prev. de art. 25 rap. la art. 290 C. pen. şi „instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 rap. la art. 264 C. pen.
Inculpatul C.A.J. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de „favorizarea infractorului" în infracţiunea de „mărturie mincinoasă".
Analizând conţinutul celor două infracţiuni, instanţa a constatat că cererea de schimbare a încadrării juridice nu este întemeiată reţinând că, autorul sau participantul la o infracţiune nu poate fi instigator sau complice la o infracţiune de favorizare a infractorului că, din conţinutul infracţiunii rezultă că ajutorul trebuie dat unui infractor nicidecum la o activitate de autofavorizare.
Ca urmare a acestei situaţii, instanţa a dispus achitarea inculpatului D.N. pentru infracţiunea de „instigare la favorizarea infractorului" .
Referitor la reţinerea în sarcina inculpatului C.A.J. a infracţiunii de „favorizarea infractorului" instanţa a reţinut că această infracţiune se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă iar probele administrate în cauză nu dovedesc că inculpatul C.A.J., în momentul în care a consimţit să dea ajutorul solicitat, cunoştea împrejurarea că cei cărora le-a dat ajutor prin declaraţia dată au comis fapte penale.
În ceea ce priveşte infracţiunile de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev. de art. 290 C. pen., reţinută în sarcina inculpaţilor N.L.F. şi C.A.J. şi a infracţiunii de „instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev. de art. 25 raportat la art. 290 C. pen., instanţa a reţinut că probele administrate în cauză dovedesc că, în realitate, acel împrumut nu a avut loc.
Constatându-se vinovăţia inculpaţilor pentru aceste infracţiuni, prin raportare la momentul comiterii lor plasat temporal în vara anului 2003 instanţa a constatat existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv a prescripţiei.
Cu privire la delapidarea sumelor încasate cu titlu de preţ în urma vânzării către terţi a unui număr de 5 (cinci) spaţii comerciale din patrimoniul SC C. SA, s-a reţinut că în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 296/1995, la data de 08 decembrie 1995, inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de reprezentanţi ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana fizică I.A., spaţiul comercial situat pe str. B. din municipiul Braşov, cu preţul de 20.882.008 ROL eşalonat la plată în 10 rate lunare egale până în luna octombrie 1996; în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 109/2001, la data de 10 ianuarie 2001, inculpaţii D.N. şi P.T. în caritate de reprezentanţi ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana fizică M.A. spaţiul comercial situat în Braşov, str. T., preţul de tranzacţionare fiind de 25.000.000 ROL (exclusiv TVA).
Potrivit prevederilor contractuale suma de 29.750.000 ROL (inclusiv TVA) „a fost achitată integral, anterior semnării acestui act, ceea ce eu reprezentantul vânzătoarei recunosc şi prin semnarea prezentului contract".
În baza contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. C1/2002, la data de 14 august 2002, inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de administratori ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana fizică N.L.F., spaţiul comercial situat b-dul G., din municipiul Braşov, preţul de tranzacţionare fiind de 300.000.000 ROL ce urma a fi achitat „cel târziu la data de 14 septembrie 2002".
În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3245/2002, la data de 23 august 2002, inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de administratori ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana N.L.F., spaţiul comercial situat în Braşov, str. Z., preţul de tranzacţionare fiind de 250.000.000 ROL, „achitat integral de cumpărătoare, azi data perfectării contractului, ceea ce vânzătoarea prin reprezentantul său recunoaşte şi prin semnarea prezentului înscris".
În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. C3/2003, la data de 19 martie 2003, inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de reprezentanţi ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana fizică N.L.F., spaţiul comercial situat în Braşov. str. Z., preţul de tranzacţionare fiind de 350.000.000 ROL (exclusiv TVA) „... şi a fost achitat integral, anterior semnării acestui act, ceea ce noi reprezentanţii vânzătoarei recunoaştem şi prin semnarea prezentului act".
Suma totală încasată de inculpaţi din vânzarea celor 5 spaţii comerciale a fost de 1.017.132.008 ROL.
Ulterior declanşării cercetărilor în prezenta cauză, inculpatul D.N. a vărsat în casieria SC C. SA, pentru fiecare din cele cinci contracte de vânzare-cumpărare nominalizate, sumele de bani reprezentând preţurile încasate din vânzarea respectivelor imobile, ocazie cu care s-au întocmit şi facturile în baza cărora s-a operat scăderea din gestiunea societăţii comitente a celor cinci active înstrăinate în perioada 1995-2003. Scăderea din evidenţele contabile ale SC C. SA a respectivului activ s-a operat abia în luna noiembrie 2003 cu notele contabile nr. 4 şi 11. Având în vedere data la care inculpatul D.N. şi P.T. au înstrăinat din patrimoniul SC C. SA cele cinci imobile datele la care preţul acestor imobile a fost achitat şi data vărsării sumelor în casieria societăţii care a avut loc după începerea urrnăririi penale în cauză, instanţa a constatat că o perioadă foarte mare de timp inculpaţii şi-au însuşit aceste sume de bani.
Pentru inculpatul P.T., ca urmare a intervenirii decesului , s-a constatat încetat procesul penal.
Faţă de inculpatului D.N., instanţa a constatat că fapta acestuia de a-şi însuşi, în intervalul octombrie 1996-iulie 2003, în calitate de administratori ai SC C. SA, suma totală de 1.017.132.008 ROL încasată din vânzarea unui număr de 5 spaţii comerciale proprietatea societăţii comitente, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Cu privire la delapidarea din gestiunea SC C. SA SC T. SRL şi SC L.I. SRL a sumelor de 1.221.916.000 ROL, respectiv 2.201.779.400 ROL, instanţa de fond a reţinut că inculpaţii D.N. şi P.T., în calitate de acţionari majoritari şi respectiv administratori ai SC C. SA, au încheiat la aceeaşi dată de 31 mai 2002, în numele şi pe seama societăţii comitente cu propriile societăţi comerciale pe care le administrau, în fapt un număr de două contracte de management şi marketing având ca obiect „asigurarea funcţionării societăţii în noi investitori şi promovarea unei campanii publicitare privind acest aspect" ,iar ca preţ suma de 1.500 dolari SUA/lună/contract, fără TVA (contractul nr. B1 din 31 mai 2002 încheiat cu SC L.I. SRL şi contractul nr. B2 din 31 mai 2002 încheiat cu SC T. SRL).
În baza celor două contracte de management şi marketing, în perioada anilor mai 2002 - iunie 2004 în numele şi pe seama SC C. SA, inculpaţii D.N. şi P.T. au efectuat plăţi către SC T. SRL şi SC L.I. SRL în sumă de 1.221.916.000 ROL, respectiv 2.201.779.400 ROL.
Pentru dovedirea prestaţiilor în contul cărora SC C. SA a efectuat respectivele plăţi, inculpaţii D.N. şi P.T. au depus la dosar un set de documente. Verificându-se aceste documente s-a dovedit că acestea sunt de fapt situaţii financiare-contabile lunare ale SC C. SA (balanţele lunare de verificare) care nu au nici o legătură cu obiectul celor două contracte de management şi marketing, respectiv „asigurarea funcţionării societăţii în condiţiile legislaţiei în vigoare, dezvoltarea afacerii prin găsirea de noi investitori şi promovarea unei campanii publicitare privind acest aspect".
Instanţa de fond a reţinut că probele administrate în cauză dovedesc faptul că în realitate aceste sume de bani au fost încasate fără ca inculpaţii să desfăşoare vreo activitate ce făcea obiectul respectivelor contracte.
Pentru inculpatul P.T., ca urmare a intervenirii decesului, s-a constatat încetat procesul penal.
În ceea ce priveşte infracţiunea de „fals în înscrisuri sub semnătură privată" instanţa a reţinut vinovăţia inculpatului D.N. în comiterea ei însă, raportat la momentul săvârşirii, instanţa a constatat existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv a prescripţiei.
Cu privire la delapidarea din gestiunea SC C. SA a unui număr de două autoturisme marca V. în valoare totală de 781.932.346 ROL, instanţa de fond a reţinut în baza contractului de leasing încheiat la data de 17 august 1999 între locatorul P. Bank AG Austria şi utilizatorul SC C. SA reprezentat de inculpaţii D.N. şi P.T., în numele şi pe seama SC C. SA, cei doi inculpaţi au achiziţionat în 36 de rate, eşalonate la plată până în luna octombrie 2002, un număr de două autoturisme marca V. în valoare de 42.780 DEM fiecare echivalentul a 21.903 euro. respectiv 390.966.173 ROL). La data de 26 decembrie 1999 autoturismele au fost echipate cu sisteme de alarmă achiziţionate de la I.C.C.O Braşov - unde director general este inculpatul C.C.F. - cu preţul de 4.913.115 ROL/bucată. La data de 19 noiembrie 2002, SC C. SA a achitat către locator valoarea reziduală pentru cele două autoturisme, dată de la care vehiculele au intrat în proprietatea societăţii. Pe parcursul perioadei de leasing cele două autoturisme au deservit în mod exclusiv personalul din conducerea societăţii, respectiv pe inculpaţii D.N. şi P.T. La data de 18 noiembrie 2002, când încă SC C. SA nu dobândise dreptul de proprietate asupra celor două vehicule, inculpatul P.T. a „cumpărat" de la SC C. SA, în baza facturii din 18 noiembrie 2002, autoturismul marca V. pe care anterior îl folosise în calitate de director, preţul de „achiziţie" fiind de 2.805.852 ROL, preţ în care a intrat inclusiv alarma auto achiziţionată de la I.C.C.O. Braşov cu suma de 4.913.115 ROL. La data de 10 decembrie 2002 inculpatul P.T. a înstrăinat respectivul autoturism către persoana fizică M.E.M. La data de 31 decembrie 2002 cel de-al doilea autoturism marca V. deţinut de SC C. SA a fost facturat pe numele inculpatei I.S., preţul de „vânzare" fiind de 2.838.800 ROL, preţ în care a intrat şi alarma auto de 4.913.115 ROL achiziţionată de la I.C.C.O. Braşov. La data de 28 ianuarie 2003 inculpata I.S. a vândut respectivul vehicul, pe bază de contract de vânzare-cumpărare tipizat, consilierului local G.S. (de profesie avocat), aflat în relaţie de prietenie cu inculpatul D.N. La data respectivă numitul G.S. avea calitatea de membru în comisia pentru administraţie publică locală condusă de inculpatul G.I.
Pe baza probelor administrate, instanţa a reţinut că nu rezultă în ce stare tehnică se aflau acele autoturisme în momentul în care au fost vândute. Prin urmare, s-a apreciat că nu poate fi stabilit că valoarea respectivelor autoturisme la data vânzării era mult mai mare decât preţul la care s-a făcut vânzarea.
În consecinţă, instanţa a considerat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare şi complicitate la delapidare, inculpaţii D.N. şi I.S. au fost achitaţi.
Pentru aceleaşi infracţiuni, ca urmare a interveriirii decesului inculpatului P.T. s-a constatat încetat procesul penal.
Pe latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că probele administrate au dovedit că inculpatul D.N., prin acţiunea ilicită de înlesnire a scoaterii de către inculpatul P.T. a unei sume de bani, pentru servicii neexecutate şi de încasare a propriei firme pentru acelaşi gen de servicii neexecutate a unei sume de bani, a cauzat prejudiciu părţii civile SC C. SA în valoare de 2.201.779.400 ROL respectiv 1.221.916.000 ROL. întrucât în urma demersurilor efectuate în cauză a rezultat că moştenitorii inculpatului P.T. nu au acceptat moştenirea, inculpatul D.N. a fost obligat la plata acestui prejudiciu, actualizat conform ratei inflaţiei.
De asemenea, au fost dovedite şi acţiunile ilicite ale inculpaţilor P.T., D.N., M.A. şi M. (N.) F., constând în vânzarea, respectiv cumpărarea, cu ştiinţă, a unor bunuri aparţinând SC C. SA la preţuri mult sub valoarea reală, urmată de revânzarea lor la preţuri reale, care au dus la prejudicierea aceleiaşi societăţi cu sumele de: 940 700 000 ROL, 1 939 790 000 ROL şi 3 990 160 000 ROL.
La plata acestor prejudicii au fost obligaţi inculpatul D.N. în solidar cu inculpata M.A. şi acelaşi timp inculpatul în solidar cu inculpata M. (N.) L.F., moştenitorii inculpatului P.T. neacceptând succesiunea acestuia.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au formulat apel: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, inculpaţii D.N., M.L.F., M.A., C.A.J., părţile civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Bu.M., U.P., F.R., C.Le., V.Ir., C.T., D.P., A.S.G., P.E., P.R., S.M., C.V., D.C., G.L., L.O., K.A., I.Ma., A.V., Z.E., P.M., I. (fostă P.) M., V.V., Ţ.N., M.H.D., B.Ma., G.V., N.M., S.P., P.El., S.R., V.M., M.E.A., N.C., M.N., C.E.M., D.M., G.D., T.G., C.N.V., C.E., S.E., D.E., B.El., R.F.V., I.I., B.M., B.E., B.L., C. (fostă A.) L., C.M.. C.G., C.O., D. (fostă S.) M., G.V.I., K.I.E., R.M., T.C., V.I., Z.E.M. şi R.M.
În motivele de apel formulate de Parchet s-au invocat critici de nelegalitate şi de netemeinicie a hotărârii atacate raportat la prejudiciul cauzat prin faptele inculpaţilor în sensul că acesta nu a fost corect stabilit în sarcina fiecărui inculpat şi nici corect cuantificat. Critica de netemeinicie a vizat şi soluţia de achitare pronunţată faţă de inculpaţii D.N., M.L.F., M.A., I.S., D.I., I.V., C.A.J. şi G.I.
A solicitat admiterea apelului formulat, desfiinţarea în parte a sentinţei penale apelate şi rejudecând, condamnarea inculpaţilor D.N., M.L.F., M.A., I.S., D.I., I.V., C.A.J. şi G.I. şi pentru infracţiunile pentru care aceştia au fost achitaţi.
În motivele de apel formulate în scris, apelantul inculpat D.N. a învederat că în ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la delapidare prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 2151 alin. (1) şi (2) C. pen., din materialul probator administrat în cauză, nu rezultă cu certitudine faptul că ar fi încheiat în numele şi pe seama SC C. SA un contract fictiv de management şi marketing cu SC L.I. SRL şi că, în acest mod, l-ar fi favorizat pe inculpatul P.T., în condiţiile în care contractul nu a fost executat.
Apelantul inculpat D.N. a invocat aceeaşi critică şi cu privire la contractul încheiat cu SC T. SRL susţinând că dovada caracterului real al prestaţiilor facturate şi încasate de la SC C. SA, în perioada 2002-2004, a fost făcută cu documentele financiar contabile pe care le-a predat organelor de urmărire penală.
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prev. şi ped. de art. 2481 C. pen. rap. la art. 248 C. pen. şi art. 258 C. pen., inculpatul a susţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
Referitor la infracţiunea de delapidare reţinută în sarcina sa, apelantul inculpat a învederat că din patrimoniul SC C. SA s-au vândut 5 spaţii comerciale ca urmare a puterilor conferite prin actul constitutiv administratorului societăţii şi că, pentru fiecare dintre cele cinci contracte de vânzare-cumpărare, sumele de bani reprezentând preţul încasat din vânzarea respectivelor imobile, au fost vărsate în casieria SC C. SA, societatea nefiind prejudiciată în vreun fel.
A mai învederat că aceste vânzări dovedesc o bună administrare a patrimoniului societăţii şi privesc chestiuni de oportunitate pentru societate.
A învederat, de asemenea, că a existat un interval de timp între data vânzării imobilelor şi data vărsării sumelor în casieria societăţii, însă, acest fapt este o consecinţă a condiţiilor contractuale agreate de părţile contractante.
Faţă de aspectele învederate a solicitat, în principal, să se constate că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni şi că se impune achitarea sa.
În subsidiar, a solicitat a se face aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen. privind legea penală mai favorabilă.
În sensul motivelor de apel, inculpatul D.N. a formulat concluzii scrise.
Apelanta inculpată M. (fostă N.) L.F. a formulat notive de apel şi concluzii scrise solicitând să se dispună achitarea sa pentru infracţiunea de abuz în serviciu şi înlăturarea obligării sale la despăgubiri civile către SC C. SA. Inculpata a arătat că era interesată de achiziţionarea spaţiului în discuţie deoarece, la acel moment, la nivelul anului 2003, piaţa imobiliară era în continuă creştere şi constituia o oportunitate pentru a obţine un câştig, în condiţii licite însă, cu toate acestea, a arătat că nu există probe care să facă dovada unor înţelegeri intervenite între persoanele care au cumpărat spaţiile de la inculpata M.L.F. şi inculpaţii P.T. şi D.N. înţelegerea cu privire la vânzarea spaţiului comercial a intervenit direct între inculpata M.L.F. şi inculpatul R.A., cel care a cumpărat spaţiul de la acesta. Firma inculpatului R.A. a achitat preţul către inculpata M.L.F., suma de 20.000 euro fiind predată în numerar la notar, la momentul încheierii actului, iar suma de 100.000 euro a fost achitată cu documente legale, către M.L.F., în contul căreia au şi fost viraţi banii.
A mai solicitat a se constata că din nici o probă nu rezultă că aceasta ar fi predat preţul primit către inculpaţii P.T. şi D.N.
Sub aspectul producerii unui pretins prejudiciu în patrimoniul SC C. SA a solicitat a se observa că, potrivit documentelor, spaţiile comerciale s-au vândut pornindu-se de la valoarea cu care erau înregistrate în firmă, fără a se face nici o subevaluare, aşa cum susţine acuzarea. Vânzarea spaţiilor comerciale a fost anunţată în mod public la licitaţie iar persoanele care au dorit să cumpere s-au înscris, după care s-a procedat la o licitare a vânzărilor, cumpărarea fiind finalizată în favoarea cumpărătorului cu cea mai bună ofertă.
Totodată, a solicitat a se avea în vedere şi faptul că licitaţia conţine întotdeauna un element aleatoriu şi era posibil ca o altă persoană să fie câştigătorul.
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, a susţinut că, pentru existenţa acesteia era necesar ca prin săvârşirea faptei să se cauzeze o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele prevăzute la art. 145 C. pen. sau o pagubă patrimoniului acesteia or, în anul 2003, SC C. SA era societate cu capital privat integral astfel că fapta nu întrunea elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în reglementarea C. pen. anterior.
În ceea ce priveşte reţinerea complicităţii la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în sarcina, inrculpatei M.L.F., aceasta a arătat că era necesar să se dovedească faptul că ea a cunoscut că între inculpaţii D.N., P.T. şi cumpărătorul R.A. a existat o înţelegere frauduloasă cu privire la o vânzare, înainte ca SC C. SA să fi vândut spaţiul comercial la care se face referire or, din nici o probă administrată nu rezultă că inculpata a avut cunoştinţă de o astfel de înţelegere sau că a avut loc o asemenea înţelegere.
În subsidiar, a solicitat a se face aplicarea dispoziţiilor art. 5 C. pen. privind legea penală mai favorabilă care, în opinia sa, este C. pen. anterior.
Apelanta inculpata M.A. a solicitat a se face aplicarea legii penale mai favorabile, constatându-se că a intervenit prescripţia răspunderii penale şi pentru infracţiunea de spălare de bani, sens în care se impune încetarea procesului penal.
Apelantul inculpat C.A.J., a solicitat să se constate că legea penală mai favorabilă este legea nouă, că a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunea de favorizarea infractorului şi să se dispună încetarea procesului penal.
Apelanţii părţii civile au formulat critici de nelegalitate ale sentinţei penale atacate învederând următoarele:
Raportat la art. 1349-1350 C. civ. se impune repararea integrală a tuturor prejudiciilor rezultate din comiterea faptelor de către inculpaţi, întrucât sunt întrunite condiţiile legale pentru această solicitare. Infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au cauzat prejudicii materiale. Există o legătură de cauzalitate între actele infracţionale şi prejudiciu. Prejudiciul nu a fost reparat.
Creditele societăţii au fost folosite cu rea credinţă. Din probele administrate în cauză, rezultă fără îndoială că apelanţii, acţionari minoritari, au fost prejudiciaţi, că infracţiunile pentru care au fost condamnaţi inculpaţii sunt îndreptate împotriva patrimoniului iar prejudiciul a fost cert şi determinat.
În concluzie, utilizând banii societăţii pentru achitarea preţurilor de achiziţie a pachetelor de acţiuni de la F.P.S. şi F.P.P., însuşindu-se prin fals şi înşelăciune calitatea de acţionari majoritari şi administratori ai societăţii comitente, asigurându-şi cadrul relaţional necesar desfăşurării netulburate a acţiunilor frauduloase, inculpaţii D.N. şi P.T. s-au îmbogăţit necuvenit pe seama administrării cu rea credinţă a patrimoniului societăţii comitente.
Astfel, aceştia au vândut prin interpuşi active importante la preţuri subevaluate pentru ca, mai apoi, acestea să fie revândute către adevăraţii adjudecatari ai negocierilor de preţ, însuşind diferenţa de valoare; au grevat patrimonial societăţii prin angajarea de credite neperformante pe care le-au scos mai apoi din societate pe relaţii fictive cu societăţi având sediul în „paradisuri fiscale"; au justificat acţiunea de disponibilizare masivă a personalului salariat tocmai pe seama situaţiei financiare grele pe care o traversează societatea urmare acţiunilor frauduloase la care au recurs; au operat majorări de capital cu sume de bani delapidate din societate, majorându-şi astfel procentul de acţiuni deţinute în societate pe seama diminuării procentelor celorlalţi acţionari reduşi la stadiul de acţionari minoritari; au lichidat orice activitate economică (alimentaţie publică) pe care societatea a desfăşurat-o dintotdeauna; au închiriat către terţi spaţiile comerciale rămase în proprietatea societăţilor comitente; au adus cea mai mare parte din activele societăţii ca aport în natură la asocierea în participaţiune pe care o fac cu propriile societăţi comerciale ai căror unici asociaţi sunt; au echivalat procentul acţiunilor deţinute la societatea comitentă cu valoarea activelor aduse în asociere cu propriile firme şi alegând să-şi răscumpere aceste acţiuni pe seama diminuării corespunzătoare a pachetului total de acţiuni deţinute la societatea comitentă, concomitent cu trecerea imobilelor aduse în asociere din patrimonial societăţii administrate în patrirnoniul propriilor societăţi (în fapt s-a operat o micşorare a capitalului social a societăţii comitente printr-o „inginerie financiară"); au hotărât înfiinţarea unei noi societăţi comerciale pe seama unui imobil aparţinând societăţii comitente şi prevăzând că dacă acţionarii minoritari nu-şi exprimă opţiunea între a rămâne acţionari la vechea societate sau a merge acţionari la o nouă societate înfiinţată în termen de 20 zile, aceştia urmează să fie transferaţi din oficiu la noua societate.
S-a solicitat admiterea apelurilor, desfiinţarea în parte a sentinţei penale apelate şi, rejudecând să se dispună obligarea inculpaţilor la repararea prejudiciului cauzat.
În motivele de apel formulate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi s-a învederat faptul că, în mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
Instanţa de fond a reţinut că respectivele contracte de vânzare-cumpărare s-au încheiat între SC C. SA şi inculpatele M.A. şi N.L.F., iar preţul trecut în aceste contracte este cel care a intrat în patrimoniul societăţii pentru ca în următoarea frază să reţină că numai în condiţiile în care suma obţinută din vânzările succesive ar fi intrat în patrimoniul societăţii se putea reţine că inculpatul ar fi prejudiciat bugetul de stat cu suma imputată", fapt care denotă că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi, cu toate acestea instanţa dispune achitarea inculpatului.
Pentru motivele arătate, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii apelate şi obligarea inculpatului D.N., în solidar cu moştenitorii inculpatului P.T. şi cu partea responsabilă civilmente SC C. SA la plata sumei de 592.733,31 RON reprezentând impozite şi taxe plus accesorii, reprezentând prejudiciului cauzat bugetului de stat.
Apelul formulat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fosta A.V.A.S. redenumită conform O.U.G. nr. 96/2012) a vizat obligarea inculpaţilor la plata contravalorii prejudiciului cauzat în sumă de 6.545.586.877 ROL , învederându-se că în mod nelegal a fost respinsă cererea de constituire ca parte civilă a A.A.A.S. (fostă A.V.A.S.).
În această cauză penală, în temeiul art. 14 din vechiul C. proc. pen., A.A.A.S. s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea în solidar a inculpaţilor la plata sumei de 6.545.586.677 ROL stabilită de experţii D.N.A. prin raportul de constatare întocmit în Dosarul nr. 69/P/2003 (actual Dosar nr. 557/P/2005 al D.I.I.C.O.T.), reprezentând prejudiciul cauzat A.A.A.S. (fosta A.V.A.S.) de către inculpaţii D.N. şi P.T. (administratori ai SC C. SA Braşov), având ca obiect diferenţa dintre preţurile reale de vânzare şi preţurile comunicate A.A.A.S. (fosta A.V.A.S.) a 4 din cele 13 imobile ale SC C. SA înstrăinate, în perioada 1995-2003, cu încălcarea interdicţiei reglementată în cuprinsul art. 7.3 din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. XX din 04 mai 1995.
S-a susţinut că faptele inculpaţilor au produs un prejudiciu însemnat în patrimoniul societăţii, iar valoarea activelor deţinute de A.A.A.S. la societatea comercială s-au reflectat în patrimoniul societăţii având consecinţe şi în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor potrivit calităţii de acţionar.
A învederat faptul că, în cazul transmiterii activelor, dobânditorul devine titularul unor drepturi derivate izvorâte din lege şi din contractul de societate şi anume dreptul la dividende, prevăzut de dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 31/1990 republicată şi dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor prevăzut de dispoziţiile art. 101 din aceeaşi lege.
A mai învederat că şi-a îndeplinit obligaţia de a transmite dreptul de proprietate asupra acţiunilor, fapt ce a permis cumpărătorului să devină acţionar al societăţii privatizate. În această calitate, cumpărătorul pachetului de acţiuni a participat în adunările generale ale acţionarilor, fapt ce a permis adoptarea hotărârilor ce au exprimat vqinţa socială. Cumpărătorul a beneficiat de aceste drepturi, deşi nu îşi îndeplinise toate obligaţiile contractuale, iar A.A.A.S. a fost privată de exercitarea acestor drepturi.
Inculpaţii D.N. şi P.T., în baza actului adiţional la contractul de vânzare cumpărare de acţiuni nr. XX din 04 mai 1995, încheiat în data de 07 octombrie 2003, s-au obligat să plătească suma de 3.368.735.071 ROL + dobânda Băncii Naţionale a României, în şase rate semestriale în perioada 30 aprilie 2004-30 septembrie 2006, suma reprezentând diferenţa (comunicată A.V.A.S., actuala A.A.A.S. de către SC C. SA), dintre preţul de vânzare şi valoarea contabilă, actualizată cu indicele de inflaţie a bunurilor înstrăinate după încheierea contractului, bunuri pentru care exista interdicţie de înstrăinare.
S-a constatat că inculpaţii, cu privire la înstrăinare de imobile din societate, au prezentat către A.V.A.S. (actual A.A.A.S.) cu ocazia verificării de către aceasta a modului de respectare a obligaţiei de neînstrăinare a unor imobile din patrimoniul societăţii SC C. SA, reglementată în cuprinsul art. 7.3. b din contractul de privatizare nr. 171/1995, preţurile fictive în cazul a 4 contracte cu cauza ilicită încheiate cu terţii.
S-a stabilit că inculpaţii, abuzând de prerogativele conferite funcţiilor deţinute atât în cadrul SC C. SA şi al Asociaţiei C. PAS, au dispus în intervalul octombrie 1995 - martie 2003, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu încălcarea disp. art. 7.3 din vânzare cumpărare de acţiuni nr. XX din 4 mai 1995, a prevederilor art. 14 lit. h) din Statutul SC C. SA, legal constituită, dezafectarea şi vânzarea către terţe persoane fizice şi juridice a unui număr de 13 spaţii comerciale incluse în capitalul social al societăţii, cauzându-se prin acesta un prejudiciu în sumă de 915.759.501 ROL, actualizat ca urmare a nerespectării de către inculpaţi a obligaţiei de comunicare către A.A.S. a rezultatelor financiare şi patrimoniale trimestriale înregistrate de societate.
În mod legal s-a evaluat şi stabilit că, A.V.A.S. (actual A.A.A.S.) a fost prejudiciată cu suma totală de 6.545.586.877 ROL, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.
În baza documentelor justificative, în mod legal prin raportul de constatare întocmit în Dosarul nr. 69/P/2003 (actual Dosarul nr. 557/P/2005 al D.I.I.C.O.T.), s-a stabilit că prejudiciul real cauzat A.A.A.S. de către inculpaţii P.T. şi D.N. în calitate de administratori şi acţionari principali ai SC C. SA este la nivelul sumei de 6.545.586.877 ROL.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma tuturor criticilor formulate în cauză şi a dispoziţiilor art. 420 alin. (8), (9) şi (10) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată şi reţine următoarele:
1. Referitor la criticile formulate de Parchet cu privire la soluţia de achitare a inculpaţilor D.N., M.L.F., M.A., I.S., D.I., I.V., C.A.J. şi G.I., instanţa de control judiciar constată că acestea sunt întemeiate.
Astfel, pe baza propriei analize, instanţa de fond a constatat că faptele reţinute în sarcina inculpatului D.N. nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor: „instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.; „instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 rap. la art. 264 C. pen.; „instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.; „fals în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; „înşelăciune" prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; „emitere abuzivă de noi acţiuni prev. de art. 267 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată, în numerotarea actuală art. 273 pct. 1 din Legea nr. 31/1990; „exercitarea necuvenită a dreptului de vot" prevăzută şi pedepsită de art. 273 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, în numerotarea actuală art. 279 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată; „abuz în serviciu" în forma calificată, prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 şi art. 258 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; „evaziune fiscală" prevăzută şi pedepsită de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994, republicată, în actuala reglementare art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005; „înşelăciune" prevăzută şi pedepsită art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.; „instigare la favorizarea infractorului" prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.; „complicitate la fals intelectual" prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 289 C. pen.; „instigare la fals intelectual" prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 289 C. pen.; "delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 2151 alin. (1) C. pen.; „complicitate la delapidare" prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) C. pen.; „asociere pentru săvârşirea de infracţiuni" prevăzută şi pedepsită de art. 323 C. pen.; „spălare de bani" prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999, în actuala reglementare Legea nr. 656/2002; „spălare de bani" prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002; „constituirea unui grup infracţional organizat" prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, motiv pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea acestor infracţiuni.
Tot astfel, instanţa de fond a constatat că faptele reţinute în sarcina inculpatei M. (fostă N.) L.F. nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003; asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 C. pen.; spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002; complicitate la fals intelectual prev. de art. 26 rap. la art. 289 C. pen. sens în care, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a dispus achitarea acesteia.
În baza aceluiaşi temei legal, instanţa de fond a dispus achitarea inculpatei M.A. pentru următoarele infracţiuni: asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 C. pen.; spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 în actuala reglementare Legea nr. 656/2002.
Pentru acelaşi temei legal, instanţa de fond a dispus achitarea inculpatei I.S. pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: complicitate la delapidare, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) C. pen.; constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
De asemenea, instanţa a constatat că faptele reţinute în sarcina inculpatei D.I. nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 C. pen.; constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003; spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 în actuala reglementare Legea nr. 656/2002; spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, dispunând baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achitarea inculpatei pentru aceste infracţiuni.
Totodată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului C.C.F. pentru săvârşirea infracţiunilor de: „complicitate la fals intelectual", prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; „favorizarea infractorului'' prev. de art. 264 C. pen., apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni.
În mod similar, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., instanţa de fond, a dispus achitarea inculpatului I.V. pentru săvârşirea infracţiunilor: „favorizarea infractorului" prev. de art. 264 C. pen.; „complicitate la fals intelectual" prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen., reţinând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestora.
Totodată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului C.A.J. pentru săvârşirea infracţiunii de „favorizarea infractorului" prev. de art. 264 C. pen.
În fine, constatând că faptele reţinute în sarcina inculpatului G.I. nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: „favorizare a infractorului" prev. şi ped. de art. 264 C. pen. şi „fals intelectual" prev. de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului.
Instanţa de fond, în considerentele sentinţei penale atacate a redat pe larg argumentele care au justificat soluţia adoptată, argumente pe care le-am redat, în esenţă, în considerentele prezentei decizii.
Instanţa de control judiciar, reanalizând materialul probator administrat în cauză şi efectuând propria evaluare, pe baza unei examinări aprofundate şi a unei analize coroborată a acestuia constată, contrar argumentelor expuse de instanţa de fond, că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care s-a dispus achitarea inculpaţilor sus-menţionaţi.
Chiar dacă nu au recunoscut săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată, din probele administrate în cauză a rezultat cu certitudine atât existenţa faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor menţionaţi, cât şi vinovăţia acestora.
Pornind de la starea de fapt reţinută de acuzare şi văzând argumentele invocate în motivarea hotărârii de achitare a inculpaţilor D.N., M.L.F., M.A., I.S., D.I., C.C.F., I.V., C.A.J., G.I., instanţa de control judiciar relevă în cele ce urmează contribuţia infracţională a fiecăruia dintre aceştia în contextul activităţii infracţionale desfăşurate în ansamblul ei şi a probatoriului care fundamentează concluziile instanţei.
Astfel, în contextul activităţii infracţionale desfăşurată de inculpaţi, dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 58/1991 interziceau membrilor din conducerea societăţii să cumpere active ale societăţii comitente.
Cu toate acestea, inculpata I. (fosta N.) S., cooptată în asociaţie în anul 1993, în calitate de contabil a SC C. SA, a fost împuternicită de inculpaţii D.N. şi P.T. să achiziţioneze în rate, trei spaţii comerciale aparţinând societăţii comitente, situate pe strada Aleea C., pe str. H. şi respectiv pe B-dul G. din municipiul Braşov.
Este de precizat că imobilul din B-dul G. a fost destinat soţilor B.I. şi E., părinţii avocatului B.M. din cadrul Baroul Braşov care, la data respectivă, îndeplinea funcţia de lucrător de poliţie în cadrul formaţiunii economice a I.P.J. Braşov.
Modalitatea prin care acest imobil a ajuns în posesia destinatarului de drept a fost aceea utilizată în majoritatea cazurilor în care membrii acestei grupări organizate, condusă şi coordonată de inculpaţii D.N. şi P.T., au fost desemnaţi ca intermediari în operaţiunile de achiziţie de proprietăţi imobiliare aparţinând SC C. SA.
De altfel, materialul probator aflat la dosarul cauzei relevă faptul că aceste operaţiuni au fost realizate în cursul anului 1993, înainte ca societatea să fi fost privatizată.
În contextul arătat, după cumpărarea spaţiului comercial menţionat, inculpata I.S. a fost cooptată ca asociat în cadrul SC M. SRL, societate care aparţinea soţilor B., ocazie cu care a adus ca aport în natură la majorarea capitalului social imobilul respectiv.
La scurt timp, pe baza unui proces-verbal de şedinţă al asociaţilor SC M. SRL, s-a hotărât modificarea capitalului social prin eliminarea din structura acestuia a imobilului situat pe B-dul G. şi înlocuirea sa cu aport în numerar, operaţiune care a fost doar una scriptică.
Ulterior acestui moment, numitul B.M. a fost împuternicit să vândă imobilul în cauză la preţul şi în condiţiile pe care acesta le considera mai favorabile.
Este important de menţionat faptul că, în perioada 1994-2004, inculpata I.S. a fost căsătorită cu inculpatul I.V.
În această împrejurare, calitatea acesteia de intermediară a inculpaţilor D.N. şi P.T. în tranzacţionarea mai multor imobile cumpărate la licitaţie din patrimoniul SC C. SA, a făcut ca la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare cu adevăraţii adjudecatari ai negocierilor de preţ, aceasta să figureze ca „necăsătorită" cu numele dinaintea căsătorie, N.S., pentru a nu fi nevoie de prezenţa soţului la momentul perfectării actelor de vânzare.
Sesizând anumite neconcordanţe, adjudecatarul de drept al imobilului situat pe str. H., a reclamat faptul că la momentul preluării spaţiului comercial adjudecat de la SC C. SA prin intermediul inculpatei I.S., a constatat că între suprafaţa care figura în caietul de sarcini şi suprafaţa reală în a cărei posesie a intrat, a identificat o diferenţa de 85 de m.p.
De altfel, nu este singura situaţie în care s-a constatat că, după ce se vindea o parte dezmembrată a unui spaţiu, se rectifica actul de vânzare-cumpărare prin includerea în suprafaţa vândută a întregului spaţiu nedezmembrat, (diferenţa de preţ fiind încasată de inculpaţii D.N. şi P.T. în numerar) sau, după ce se vindea către persoane din grup suprafaţa nedezmembrată, se proceda la dezmembrarea acesteia şi încheierea contractului cu persoana adjudecatarului, în realitate, pe o suprafaţa mai mică decât cea iniţial negociată şi adjudecată.
De remarcat este şi faptul că inculpata I.S. este singura persoană salariată a SC C. SA care a fost menţinută în societate după disponibilizarea de personal operată până la finele lui 2002 de inculpaţii D.N. şi P.T.
În opinia instanţei, acesta este un aspect care denotă importanţa şi necesitatea rămânerii inculpatei în cadrul societăţii în condiţiile în care probatoriul evidenţiază în mod neîndoielnic faptul că, din dispoziţia inculpaţilor D.N. şi P.T., aceasta a redactat toate procesele-verbale ale aşa-ziselor şedinţe ale diferitelor organisme colective ale Asociaţiei C. PAS, respectiv SC C. SA.
Este lesne de înţeles că în împrejurările arătate, inculpata I.S. avea cunoştinţă toate operaţiunile derulate de inculpaţii D.N. şi P.T.
Este important de precizat şi faptul că inculpata I.S. este cea care împreună cu sora sa N.L.F. au utilizat, pe parcursul mandatului de consilier local a inculpatului D.N., telefonul mobil de serviciu distribuit acestuia spre folosinţă de către Consiliul Local Braşov.
Aşa cum rezultă din actul adiţional din 19 decembrie 2002, la sfârşitul anului 2002, inculpata I.S. a fost cooptată de inculpaţii D.N. şi P.T. în Consiliul de Administraţie al SC C. SA. Mai mult, inculpata I.S. a fost cooptată de inculpatul D.N. şi în acţionariatul propriei sale societăţi comerciale SC T. SRL, societate în care a fost desemnată, în mod formal, să ocupe funcţia de administrator de drept al societăţii, în anumite perioade de timp.
Astfel, inculpata I.S. a reprezentat pe inculpatul D.N. în SC T. SRL cu ocazia semnării contractelor de credit încheiate cu Banca B. - Braşov şi a contractului de preluare în concesiune a terenului situat în prelungirea imobilului situat pe B-dul E., încheiat cu Consiliul Local Braşov unde inculpatul D.N. îndeplinea funcţia de consilier local şi preşedinte al Comisiei pentru servicii publice şi comerţ şi că în această calitate a avizat concesionarea respectivei suprafeţe de teren.
Este de reamintit că imobilul situat pe Bd. E. era proprietatea lui D.N. adus ca aport în natură la majorarea capitalului social al SC T. SRL.
Tot din actele dosarului rezultă şi faptul că inculpata I.S., era persoana prin intermediul căreia inculpaţii D.N. şi P.T. îşi derulau activitatea infracţională, acestea fiind implicate şi în circuitul de spălare de bani derulat de sora sa urmarea tranzacţiei imobiliare care a avut loc din dispoziţia celor doi inculpaţi la data de 01 aprilie 2003 cu privire la imobilul situat în Braşov, pe str. Z.
În contextul infracţional menţionat, inculpata M. (N.) L.F., sora inculpatei I.S., la începutul anului 2001, când aceasta îndeplinea funcţia de secretara a inculpatului D.N. la SC P.B. SA, a fost cooptată în asociaţie.
Astfel, inculpata M. (N.) L.F. a acţionat în calitate de intermediar al inculpaţilor D.N. şi P.T. atât în cazul celor trei tranzacţii imobiliare derulate în perioada 2002-2003, având ca obiect spatiile comerciale aparţinând SC C. SA, cât şi în cazul apartamentului de serviciu aflat în patrimoniul C. Braşov achiziţionat la dispoziţia şi cu concursul inculpatului D.N. (preşedinte al consiliului de administraţie al C. Braşov) în numele şi pe seama sorei sale I.S. (fostă N.) care nu a avut niciodată calitatea de salariată a respectivei unităţi.
În acest demers infracţional, inculpata M.L.F. a fost ajutată de sora sa, inculpata I.S.
Totodată, inculpata M.L.F. a fost implicată în operaţiunile de spălare de bani derulate în cursul anului 2003 şi destinate disimulării adevăratei provenienţe a sumelor care au fost depuse în conturile inculpaţilor D.N., P.T. şi D.I. ca sume provenind din economii personale.
Important de menţionat este faptul că inculpatele M.A., I.S. şi N.L.F. s-au bucurat de o reală încredere în grupul organizat, condus şi coordonat de D.N. şi P.T., aspect ce rezultă din însăşi atitudinea de acceptare şi de implicare a acestora în activităţile infracţionale iniţiate şi derulate anterior.
În ceea ce o priveşte pe inculpata M.A. este de menţionat faptul că aceasta şi-a asumat poziţia procesuală pentru actele de complicitate săvârşite din dispoziţia şi în folosul exclusiv al inculpaţilor D.N. şi P.T., aceasta contractând, la finele anului 2002, în condiţii suspecte, un credit de 100.000.000 ROL.
De asemenea, inculpata M. (fostă N.) L.F. a contractat împreună cu soţul său un credit bancar pentru achiziţionarea unui apartament, manifestând o atitudine de negare a situaţiei reale - în condiţiile în care probatoriul administrat în cauză fundamenta caracterul conştient şi necondiţionat al apartenenţei inculpatelor M.A., I.S. şi N.L.F., la grupul infracţional organizat condus şi coordonat de D.N. şi P.T.
În ceea ce o priveşte pe inculpata D.I., este important de precizat că aceasta, soţia inculpatului D.N. şi la momentul respectiv salariată a Băncii B. Braşov, a aderat la grupul infracţional organizat, condus şi coordonat de soţul său şi de inculpatul P.T. încă din anul 1999, când a acceptat şi şi-a asumat rolul de coordonator al operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate prin conturile tuturor societăţilor comerciale controlate de cei doi inculpaţi, ori prin conturile personale ale acestora şi a celorlalţi membri din grup.
Astfel, în cazul operaţiunilor suspecte de spălare de bani, ordinele de plată prin care inculpaţii D.N., P.T., M.A., N.L.F. sau I.S., au efectuat plăţi sau încasări în lei şi valută, respectiv din conturile SC T. SRL, SC L.I. SRL, SC M.T. SRL, SC M. SRL, PAS C., SC C. SA, precum şi/sau din conturile personale în lei sau valută ale persoanelor din grup, au fost completate de inculpata D.I.
În cazul operaţiunilor de spălare de bani derulate în perioada 2001-2003 prin conturile inculpaţilor M.A., N.L.F., D.N. şi P.T., inculpata D.I. s-a ocupat de completarea şi avizarea în numele şi pe seama unităţii bancare comitente a ordinelor de cumpărare şi plată valutară, cu toate că funcţia de şef serviciu valutar a îndeplinit-o doar până la data de 01 iulie 2002, dată de la care a fost numită pe funcţia de consilier tehnico-comercial.
Mai mult, în cazul ordinelor de plată valutare întocmite în numele şi pe seama membrilor grupului infracţional organizat, inculpata D.I. a semnat în locul directorului financiar al băncii în timp ce la rubrica „sef serviciu operaţiuni valutare" figura semnătura unei alte persoane.
Despre efectuarea acestor operaţiuni, conducerea unităţii bancare comitente nu a avut cunoştinţă, însă elocvente în acest sens sunt OP din 14 aprilie 2000 şi OP din 31 ianuarie 2001.
Din coroborarea materialului administrat în cauză rezultă că inculpata D.I. s-a implicat atât în operaţiunea de spălare de bani derulată în urma tranzacţionării prin interpus, în ianuarie 2001, a imobilului situat pe str. T. din Braşov (suma de 499.985.880 ROL fiind încasată de la M.A. în contul personal în RON, transformată ulterior în valută, iar mai apoi virată în conturile inculpaţilor D.N. şi P.T.), cât şi în circuitul de spălare de bani derulat în urma tranzacţionării prin interpus la data de 01 aprilie 2003 a imobilului situat pe str. Z., când la data de 07 aprilie 2003 a completat în numele şi pe seama inculpatei N.L.F. ordinul de cumpărare valutară, a sumei de 105.170 dolari SUA din cei 3.615.218.750 ROL încasaţi de la SC Ca. SRL.
Ulterior, această sumă a fost scoasă în numerar de I.S. şi N.L.F. şi remisă inculpaţilor D.N., P.T. şi D.I. tot în numerar, apoi depusă în conturile personale ale acestora şi mai apoi, inclusă în circuite de spălare de bani derulate prin conturile respectivelor persoane fizice.
Este de observat că, atât ordinul de plata din 19 ianuarie 2001 prin care M.A. a transferat suma de 499.985.880 ROL în contul inculpatei D.I. căt şi ordinul de plată din 14 aprilie 2000, prin care inculpata M.A. a virat în contul inculpatului D.N. suma de 9.50O dolari SUA, au fost completate de inculpata D.I., după cum şi ordinele de plată prin care sumele de bani în valută au fost transferate succesiv pentru a li se pierde urma între conturile inculpaţilor D.I., D.N. şi P.T., au fost completate de aceeaşi inculpată, D.I.
În declaraţiile date în cursul procesului penal, aceasta s-a apărat precizând că adeseori îi ajuta pe clienţii băncii să întocmească diferite acte bancare întrucât multe din aceste persoane nu cunoşteau modalitatea de completare şi solicitau ajutorul funcţionarilor bancari pentru a nu se greşi la completarea lor.
Apărarea formulată nu poate fi reţinută întrucât s-a constatat că operaţiuni de acest gen au fost efectuate şi după ce inculpata a ocupat o funcţie de conducere, împrejurare care nu mai presupunea desfăşurarea activităţii cu publicul.
De altfel, dovezi ale implicării inculpatei D.I. în astfel de operaţiuni, se regăsesc şi în anul 1999, când facturile şi dispoziţiile de plată valutară externă în baza cărora SC C. SA a plătit la extern, către două societăţi cu sediul în Bahamas şi reprezentante în Luxembourg, sumele de 825.000 DEM, respectiv 324.000 dolari SUA, au fost avizate din partea băncii B. - Sucursala Braşov de inculpata D.I.
Este de reţinut că, pe parcursul cercetărilor penale Banca B. - Sucursala Braşov a întârziat în mod nejustificat comunicarea datelor şi situaţiilor solicitate, existând situaţii când s-a refuzat transmiterea anumitor documente justificative cu motivarea că acestea nu se mai regăsesc în arhiva băncii.
Mai mult, s-a constatat pe baza analizei probatoriului administrat că, inculpata D.I. a operat pe conturile societăţilor controlate de inculpaţii D.N. şi P.T., operaţiuni bancare pe care le-a considerat utile pentru acoperirea unor activităţi infracţionale anterior săvârşite de aceştia.
Astfel, inculpata D.I. l-a înştiinţat în mod constant, pe inculpatul D.N. cu privire la modul de soluţionare de către bancă a cererilor formulate de organul de anchetă, sugerând personalului însărcinat cu formularea răspunsurilor să nu comunice documentele mai vechi de 5 ani chiar dacă acestea se regăseau în bancă, cu motivarea că potrivit normelor de arhivare acestea ar fi trebuit să nu mai existe, fiind distruse.
În acest sens, elocventă este convorbirea din 22 iulie 2003, orele 15:51 - înregistrată pe CD 001, a cărei redare sumativa este conţinută în procesul verbal de redare ataşat în dosarul de urmărire penală.
Este de observat faptul că în perioada 2000-2003, în calitate de salariat bancar, inculpata D.I. a rulat prin conturile personale în lei şi valută sume care exced cu mult veniturilor salariale ale unui lucrător bancar.
Din conţinutul şi concluziile raportului de constatare întocmit la data de 14 mai 2004, de specialiştii D.N.A. rezultă că, aproximativ 50% din volumul încasărilor în lei şi valută operate pe contul inculpatei D.I. provin de la inculpaţii D.N., P.T., M.A. şi N.L.F. situaţie care este de natură a confirma fără dubiu implicarea acesteia în operaţiunile de spălare de bani având ca obiect sumele a căror provenienţă aveau un caracter ilicit şi cu privire la care s-a intenţionat a se disimula.
Referitor la activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul G.N.L., cu privire la provenienţa sumelor achitate cu titlu de preţ la cumpărarea celor două imobile achiziţionate de la SC C. SA în cursul lunii august 2002, inculpata M. (N.) L.F. a declarat că la începutul lunii iulie 2002 a împrumutat de la numitul G.N.L., (ale cărui prenume şi ocupaţie nu le-a putut preciza), suma de 10.000 dolari SUA, ocazie cu care personal a întocmit o chitanţa de mână care atesta efectuarea respectivei operaţiuni.
Cu ocazia verificării susţinerilor formulate de inculpată, pe baza descrierii făcute de aceasta (bărbat între două vârste, de înălţime medie), fiindu-i prezentat pentru recunoaştere şi bănuind că respectiva persoana nu putea fi decât numitul „G.N.L.", inculpata N.L.F. şi-a manifestat iniţial bucuria revederii pentru ca, mai apoi, urmarea faptului că martorul a declarat că nu o cunoaşte şi nu a întâlnit-o niciodată până atunci, să încerce să-i amintească acestuia că ea este persoana căreia în vara anului 2002 i-a împrumutat suma de 10.000 dolari SUA.
Modul în care a reacţionat inculpata N.L.F. la data de 8 septembrie 2003, denotă faptul că la data audierii, aceasta nu era pregătită să răspundă unor elemente de detaliu specifice acestui moment procesual, însă, la data de 09 septembrie 2003, cu ocazia audierii sale din nou, inculpata N.L.F. a făcut unele precizări, care au impuns ascultarea numitului G.N.L. Acesta din urmă a confirmat atât versiunea împrumutului în dolari acordat inculpatei N.L.F. în vara anului 2002, cât şi faptul întocmirii unei chitanţe de mână prezentată ulterior organelor de urmărire penală.
În legătură cu acest împrumut, martorul a furnizat informaţii diferite de cele relatate de inculpată în ceea ce priveşte cuantumul sumei împrumutate, termenul de rambursare, cuantumul sumelor restituite şi lipsa unor chitanţe de descărcare a datoriei.
De asemenea, în legătură cu verificarea împrejurării dacă îi cunoaşte pe inculpaţii D.N. şi P.T., G.N.L. a precizat că este în relaţii de prietenie cu aceştia, dar că nu le cunoaşte numerele de telefon ale acestora.
Legat de acest aspect, din conţinutul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice rezultă însă că, în jurul orelor 16:31, ulterior audierii, inculpatul G.N.L. l-a contactat telefonic pe inculpatul D.N. pentru a-i solicita „procura aia", cei doi stabilind să se întâlnească „la E.", un local public din municipiul Braşov.
La data de 10 septembrie 2003 inculpatul G.N.L. a prezentat în fotocopie organelor de urmărire penală un înscris sub semnătură privată intitulat „contract" plăsmuit de inculpata M. (N.) L.F. şi datat 30 iunie 2002, ce prezenta la rubrica „am împrumutat" propria sa semnătură. Întrebat fiind dacă în intervalul dintre cele două audieri a vorbit cu inculpatul D.N., inculpatul G.N.L. a recunoscut că l-a contactat telefonic pe acesta, însă discuţia a avut-o legat de „ce probleme au cele două fete, respectiv N.L.F. şi I.S.", răspunsul primit fiind că: „probabil au cumpărat un spaţiu de la ei".
Această precizare relevă faptul că G.N.L. cunoştea la momentul acceptării aplicării propriei semnături pe înscrisul plăsmuit de inculpata N.L.F. scopul pentru care inculpatul D.N. i-a solicitat sprijinul, respectiv confirmarea unei stări de fapt nereale care să-i asigure zădărnicirea urmăririi penale efectuate împotriva sa şi inculpaţilor P.T. şi N.L.F.
Din verificarea listingului convorbirilor telefonice dintre inculpatul G.N.L. cu inculpatul D.N., rezultă că, în intervalul 01 iulie 2003 – 23 septembrie 2003 aceştia au purtat o singură convorbire telefonică, cea din 09 septembrie 2003, orele 16:31.
Ulterior, inculpatul G.N.L. l-a mai contactat telefonic pe inculpatul D.N. la data de 23 septembrie 2003, de 02 octombrie 2003, de 13 octombrie 2003, ocazie cu care i-a solicitat să se întâlnească la „O. pe Republicii", la „M." (local public din Braşov), respectiv la benzinăria O.
Referitor la activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţii G.I., I.V. şi C.C.F., este de precizat faptul că odată asigurată „dovada" provenienţei sumei de bani cu care inculpata M. fostă N.L.F. ar fi achiziţionat la data de 14 august 2002, primul din seria celor trei imobile aparţinând SC C. SA (suma de 300.000.000 ROL fiind depusă în casieria societăţii de către D.N. în cursul lunii mai 2003, ulterior declanşării cercetărilor în cauză), interesul manifestat de inculpaţii D.N. şi P.T. s-a orientat spre materializarea probatorie a faptului că inculpata M. fostă N.L.F. ar fi fost şi adevărata beneficiară a sumelor de bani reprezentând diferenţa existentă între preţurile la care cele trei imobile figurează că ar fi fost achiziţionate de la SC C. SA şi cele la care acestea au fost valorificate în realitate către adevăraţii adjudecatari ai negocierilor directe de preţ purtate cu reprezentanţii SC C. SA.
Din conţinutul convorbirilor telefonice din data de 10 iulie 2003, orele 23:32 şi din conţinutul declaraţiilor date de inculpaţi pe parcursul procesului penal, toate coroborate, rezultă că inculpatul D.N. şi-a exprimat faţă de inculpatul P.T. satisfacţia găsirii unei „idei geniale" de natură a le asigura un „somn liniştit". Cum urmărea asigurarea dovezii deţinerii de către inculpata N.L.F. a sumei de 6.870.650.000 ROL, (sumă care reprezenta diferenţa de preţ rezultată din tranzacţionarea prin interpus a unui număr de trei imobile aparţinând SC C. SA), inculpatul D.N. a iniţiat şi derulat în cursul lunii iulie 2003, împreună cu inculpatul P.T., activităţi infracţionale de natură a le asigura respectiva dovadă.
În efectuarea acestui demers, aşa cum rezultă din conţinutul convorbirilor telefonice, la data de 18 iulie 2003, orele 19:07 inculpatul D.N. l-a contactat pe inculpatul G.I. - notar public şi consilier local cu care era prieten şi coleg în cadrul Consiliului Local Braşov, pentru a se interesa dacă în calitate de persoană fizică, proprietar al unei suprafeţe de teren situată în intravilanul municipiului Braşov (10.000 m.p. teren arabil categoria de folosinţa „fâneaţă"), poate să doneze sau să vândă unei alte persoane respectiva suprafaţă de teren pentru ca, mai apoi, cumpărătorul să revândă terenul unei firme de-a sa „motivat de faptul că intenţionează să ia un credit pe care vrea să-l garanteze cu acest teren".
Este de remarcat că această discuţie s-a purtat în termeni sugestivi atâta timp cât, pe de o parte, în cazul creditelor bancare garanţiile nu trebuie să fie exclusiv personale, necesitatea aducerii terenului în societate neavând din acest punct de vedere o justificare reală, iar pe de altă parte, inculpatul D.N. era în cunoştinţă de cauză cu privire la respectiva împrejurare atâta timp cât, pentru creditul în valoare de 152.000 euro, contractat la data de 03 octombrie 2001 în numele şi pe seama SC T. SRL, acesta a garantat în nume personal cu aceeaşi suprafaţă de teren.
Că, inculpatul G.I. a înţeles caracterul ilicit şi fictiv al raporturilor juridice pe care inculpatul D.N. intenţiona să le ateste prin înscrisuri autentice, rezultă din însăşi atitudinea acestuia manifestată prin răspunsul prin care l-a asigurat pe că va proceda întocmai. În acest sens, relevat este conţinutul convorbirilor telefonice date în nota de redare: „Am înţeles.îi duci la altcineva, la o terţă persoană şi aia vinde după aia societăţii tale...şi tragi un preţ ca lumea şi gata... astea-s mecanisme. ÎI vinzi la persoana aia, aia îi vinde peste trei zile societăţii tale. Care-i problema?...Luni facem actul de vânzare-cumpărare, îţi găseşti persoana la care îi vinzi,,.
Din redarea conţinutului convorbirilor telefonice rezultă că discuţia a continuat pe tema stării civile a cumpărătorului, notarul G.I. interesându-se dacă persoana care cumpăra este căsătorită sau nu, întrucât, dacă la cumpărare poate veni singură, la vânzare trebuie să „vină cu doamnă", oricum „... îi dau, îi facem împuternicire'' . pentru că „... la vânzare trebuie să semneze amândoi".
Cronologic vorbind, inculpatul I.V. a fost prima persoană inclusă în circuit, la ajutorul căreia inculpaţii D.N. şi P.T. au apelat în vederea punerii în aplicare a rezoluţiei infracţionale luate.
Astfel, la data de 22 iulie 2003, orele 11:15, inculpatul P.T. l-a contactat pe inculpatul D.N. pentru a conveni cu acesta când şi unde urma să aibă loc întâlnirea cu inculpatul I.V.: „...vin acolo sau te duci direct la om, ai telefonul lui, nu?...a lu' omu să te întâlneşti cu el....", D.N. replicându-i; „..eu la două ma vad cu el (notarul G.I.) ca sa facem toată treaba şi mâine....".
După ce în cursul zilei de 22 iulie 2004, orele 15:18, la îngrijorarea exprimată de inculpatul I.V.: „n-ai mai făcut nimic ?....sa mă suni din timp, da, circul şi ...." , P.T. i-a comunicat că: „se pare că rămâne pe mâine", la data de 24 iulie 2003, anterior momentului încheierii contractului de vânzare-cumpărare între D.N. şi I.V., cu ocazia contactării telefonice a lui P.T., D.N. i-a făcut cunoscut acestuia faptul că se afla „la notar" (G.I.) şi că aşteaptă să se întâlnească cu I.V.
Cu aceeaşi ocazie inculpatul D.N. i-a comunicat inculpatului P.T. că „toate operaţiunile" respectiv vânzarea succesivă a suprafeţei de 10.000 m.p. teren arabil către I.V., C.C.F., iar mai apoi N.L.F. ne costa 25 cu 55,... 80.... vreo 91 de milioane".
Această sumă reprezenta taxele notariale datorate la valoarea de vânzare din contractul nr. BB din 25 iulie 2003 încheiat între I.V. şi C.C.F. prin mandatar A.I., în suma de 25.000.000 ROL şi taxele notariale calculate la valoarea de tranzacţionare din contractul nr. CC din 31 iulie 2003 încheiat între C.C.F. şi N.L.F., în suma de 65.500.000 ROL, în total 90.500.000 ROL la care se adaugă timbrele judiciare şi taxele pentru procura specială prin care C.C.F. l-a împuternicit pe A.I. să-l reprezinte la cumpărare, rezultând în final „....vreo 91 de milioane", suma pe care inculpaţii trebuiau să o procure „până mâine" respectiv data de 25 iulie 2003, dată la care urma să se încheie contractul de vânzare-cumpărare nr. BB din 25 iulie 2003 între I.V. şi C.C.F. pentru ca „...marţi 29 iulie 2003 să facem celălalt rest" adică încheierea contractului între C.C.F. şi N.L.F.
De esenţă sub acest aspect este faptul că în perioada 24 iulie 2003, ora 18.00 şi 29 iulie 2003, ora 12.00 inculpatul C.C.F. a fost plecat din ţară, împrejurare în care „celalalt rest" avea să fie încheiat la data de 31 iulie 2003, cu toate că iniţial, prin încheierea în fals a procurii speciale din 25 iulie 2003, se intenţionase ca şi la vânzare, C.C.F. să fie reprezentat de acelaşi A.I.
Din actele dosarului mai rezultă că, la data de 24 iulie 2003, la biroul notarului public G.I., a fost autentificat sub nr. AA contractul de vânzare-cumpărare încheiat între inculpatul D.N. în calitate de vânzător şi inculpatul I.V. în calitate de cumpărător, având ca obiect suprafaţa de 10.000 mp teren arabil categoria de folosinţă fâneaţă situat în intravilanul municipiului Braşov, preţul stabilit fiind de 10.000 dolari SUA.
Deşi la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare în discuţie, cumpărătorul I.V. era căsătorit, acesta figurează în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. AA din 24 iulie 2003 ca necăsătorit. Astfel, apare în mod evident caracterul conştient al efectuării acestei menţiuni în condiţiile în care situaţia identificată se circumscrie interesului manifestat de persoanele implicate în a uşura procedurile de vânzare-cumpărare succesivă a suprafeţei de teren în discuţie prin limitarea numărului de persoane implicate în fiecare din respectivele operaţiuni.
Totodată, se observă că în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nr. AA din 24 iulie 2003, menţiunea „necăsătorit" a cumpărătorului I.V. nu a mai fost corelată cu prevederile alin. (9) potrivit cărora cumpărătorul „...cumpăra imobilul descris mai sus...şi înţeleg să-l dobândesc ca bun comun împreună cu soţia mea".
De altfel, se observă şi faptul că extrasul de carte funciară nr. 10434, luat în considerare de notar ca dovadă a calităţii dreptului de proprietate a numitului D.N. asupra suprafeţei de teren în discuţie, respectiv ca dovadă a lipsei oricăror sarcini ce ar fi grevat imobilul la data vânzării, este datat 14 octombrie 2002 şi nu cuprinde menţiunea verificat la cartea funciară situaţia la zi a imobilului a cărui tranzacţionare se intenţiona.
Din conţinutul convorbirilor telefonice rezultă că la data de 11 septembrie 2003, inculpatul I.V. a fost contactat telefonic în repetate rânduri de inculpatul P.T. care, a insistat să se întâlnească cu acesta.
La rândul său, la data de 12 septembrie 2003, orele 9:48, inculpatul P.T. l-a contactat telefonic pe I.V. pentru a se interesa dacă „pot să trec să-ţi las schiţa aia de la.... Vin în câteva minute".
Conţinutul său relevă faptul că discuţia s-a purtat în termeni sugestivi, deoarece, cu ocazia audierii, inculpatul I.V. a prezentat un înscris sub semnătură privată intitulat „act de vânzare-cumpărare", datat 29 ianuarie 2003, înscris care fusese plăsmuit de inculpatul D.N. şi care atesta în fals, faptul vânzării suprafeţei de 10.000 m.p. teren arabil către I.V. încă din data de 29 ianuarie 2003.
Această împrejurare este dovedită şi de faptul că în declaraţia de avere completată de D.N. la data de 19 iunie 2003 şi înregistrată la Primăria municipiului Braşov sub nr. 34709 din 4 iulie 2003, suprafaţa de 10.000 m.p. teren arabil în discuţie, se regăseşte în cuprinsul celor 14.000 m.p teren intravilan declaraţi.
Aşa fiind, în situaţia în care operaţiunea de înstrăinare atestată de înscrisul datat 29 ianuarie 2003 ar fi fost reală, la data de 19 iunie 2003, atunci suprafaţa de teren în discuţie nu ar mai fi fost înscrisă de inculpatul D.N. în declaraţia sa de avere.
Tot astfel, în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată, datat 29 ianuarie 2003, se atesta faptul că „plata s-a efectuat astăzi 29 ianuarie 2003 prin numerar", ori, dacă înscrisul ar fi fost real, nu se mai justifica menţiunea regăsită în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. AA din 24 iulie 2003 potrivit căreia „preţul vânzării este de 10.000 dolari SUA...şi a fost achitat integral de cumpărător azi data semnării şi autentificării actului...".
Mai mult decât atât, varianta „vânzării" de către inculpatul D.N., în cursul lunii ianuarie 2003 a respectivei suprafeţe de teren cu suma de 10.000 euro, în condiţiile în care suprafaţa de teren în discuţie a fost evaluată cu ocazia ipotecării ei pentru un credit de 152.000 euro, contractat în numele şi pe seama SC T. SRL la data de 03 octombrie 2001, la suma de 6.284.000.000 ROL, fiind luată în garanţie de Banca B. Braşov pentru suma de 70.000 euro, apare chiar neverosimilă.
Faptul că inculpatul C.C.F. a fost implicat în acţiunile de favorizare a inculpaţilor D.N. şi P.T. rezultă şi din alte împrejurări.
Astfel, după ce în zilele anterioare datei de 23 iulie 2003, a luat cunoştinţă de la „G.", în speţă avocatul G.D.G. care l-a consiliat pe D.N. cu ocazia desfiinţării Asociaţiei C. PAS, despre faptul că inculpatul D.N. doreşte să aibă o discuţie cu el, în seara de 23 iulie 2003, inculpatul C.C.F. a convenit cu acesta din urmă să se întâlnească la Restaurantul „La S." în „zece minute" .
Este important de precizat faptul că inculpatul C.C.F. a fost asistat de avocatul ales G.D.G.
Discuţiile purtate de cei doi în seara zilei de 23 iulie 2003 sunt relevante în condiţiile în care, în dimineaţa de 24 iulie 2003, orele 09.00, în timp ce se afla la inculpatul C.C.F. pentru a-i solicita „datele Iu' baiatu...şi pe ale tale", în intervalul orar 9.00- 10.00, inculpatul C.C.F. i-a comunicat inculpatului D.N., telefonic şi prin mesaje tip SMS, atât datele personale de identitate cât şi pe cele ale numitului A.I., pe numele căruia urma să se încheie un număr de două procuri speciale din 24 iulie 2003 şi din 25 iulie 2003 având ca obiect împuternicirea dată de inculpatul C.C.F. pentru a cumpăra „de la I.V., necăsătorit, la preţul şi în condiţiile ce le va stabili singur, imobilul teren arabil de 10.000 mp", respectiv împuternicirea de a „vinde oricui va crede de cuviinţă, la preţul şi în condiţiile pe care le va stabili singur, imobilul teren arabil de 10.000 m.p.".
După redactarea celor două procuri speciale de către inculpatul notar G.I., în jurul orelor 10, deci anterior încheierii primului contract de vânzare-cumpărare între D.N. şi I.V., inculpatul D.N. l-a contactat telefonic pe inculpatul C.C.F. pentru a se interesa: „când poţi să treci pe la notar", stabilind de comun acord, la rugămintea lui D.N. „fă un efort, te rog frumos" şi după consultarea lui G.I., ca acest lucru să se realizeze „până în ora două... că avem şedinţa la RIAL".
La data de 24 iulie 2003, inculpatul C.C.F. a fost prezent la biroul notarului public G.I. pentru a semna procurile speciale din 24 iulie 2003 şi din 25 iulie 2003.
Eliberarea de către notarul G.I. şi semnarea de către C.C.F. a procurii speciale din 25 iulie 2003 precum şi eliberarea procurii speciale din 24 iulie 2003, s-au făcut la aceeaşi dată, 24 iulie 2003.
În perioada 24 iulie 2003, ora 18.00 - 29 iulie 2003, ora 12.00 inculpatul C.C.F. a fost plecat din ţară motiv pentru care nu avea cine să semneze la data de 25 iulie 2003 procura specială.
Este de observat că, atât în cuprinsul procurii speciale din 24 iulie 2003, cât şi în cel al procurii speciale din 25 iulie 2003, taxele şi onorariile notariale figurează a fi fost încasate cu acelaşi rând de documente, respectiv chitanţa în valoare de 51.000 ROL pentru taxa notarială şi chitanţa în valoare de 120.000 ROL pentru onorariul notarial.
Aşa fiind, dacă procura specială din 25 iulie 2003 ar fi fost semnată de inculpatul C.C.F. la data de 25 iulie 2003, când se presupune că s-a deplasat la biroul notarial, nu se mai justifica încheierea prin reprezentare, în aceeaşi zi 25 iulie 2003, a contractului de vânzare-cumpărare nr. BB/2003.
Sub un alt aspect, la data de 25 iulie 2003, la biroul notarului G.I. s-a încheiat şi autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr. BB având ca părţi pe I.V. în calitate de vânzător şi C.C.F., prin mandatar A.I., în calitate de cumpărător, ca obiect suprafaţa de 10.000 mp teren arabil, şi ca preţ suma de 30.000 dolari SUA.
Legat de această împrejurare, din conţinutul convorbirilor telefonice, rezultă următoarele:
La data de 25 iulie 2003, orele 11:10, inculpatul G.I. l-a contactat telefonic pe D.N. întrebandu-l de ce întârzie, acesta replicând: „Aicea sunt, ma! Aicea afara sunt! Vin acuma!"
La data de 30 iulie 2003, orele 11:33 inculpatul G.I. l-a contactat telefonic pe inculpatul D.N. pentru a-i comunica faptul că: „în faţa mea se afla un extras (extras CF). Scrie C.C.F., cumpărare.... 10.000 metri pătraţi....deci, când doriţi să facem în continuare...putem face." Cei doi convin ca următorul act de vânzare-cumpărare să fie făcut în cursul zilei „următoare" (în data de 31 iulie 2003).
La data de 31 iulie 2003, orele 11:09 inculpatul D.N. l-a sunat pe C.C.F. pentru a-l ruga: „M-ajuţi zece minute ca să vin să te iau la şi jumătate şi facem o mica excursie şi după aia te intorci inapoi?", C.C.F. preferând „...să ne întâlnim acolo. La G., da!?", cei doi convenind să se întâlnească la biroul notarului public G.I. la orele 11:00.
La data de 31.07.2003 prin actul autentic se atesta de către notarul public inculpatul G.I. faptul vânzării de către inculpatul C.C.F. către N.L.F. a suprafeţei de 10.000 mp teren arabil cu suma de 115.000 euro.
La data de 31 iulie 2003, orele 11:58, inculpatul C.C.F. îl sună pe inculpatul D.N. pentru a-i „raporta": „Am semnat!".
În aceeaşi dată 31 iulie 2003, orele 15:45 inculpatul D.N. a contactat-o telefonic pe I.S. pentru a se interesa dacă a „vorbit cu L. (N.L.F.) să meargă acolo să semneze (la biroul notarului public G.I.)", aceasta confirmând: „A fost!....a rezolvat!".
Important de relevant este faptul că, deşi prenumele complet .„al inculpatului C. este C.F., în cuprinsul celor două contracte de vânzare-cumpărare şi procuri speciale întocmite de notarul public G.I. pe numele său, acesta figurează doar cu prenumele „C.".
La data de 31 iulie 2003, orele 16:09, inculpatul D.N. l-a contactat telefonic pe inculpatul G.I. ocazie cu care acesta din urma l-a informat că „au venit ăia doi (C.C.F. şi N.L.F.)... cu tot efortul meu ţi-a ieşit 60...ca mi-ai mărit preţul!...sa ai douăzeci şi cinci cinci sute!.
Această sumă reprezintă contravaloarea taxelor notariale şi onorariului din contractul de vânzare-cumpărare nr. CC din 31 iulie 2003 încheiat între C.C.F. şi N.L.F.
Inculpatul D.N. a replicat: „Hai mă, fă-o 51 nu 60 să mai venim./'. În continuare G.I. afirmă: „...n-am ce să-ţi fac că ţi-am redus 30% la onorariul...pai am taxa de timbru 43, onorariu' ţi l-am luat 22....ce dracu să fac mai mult?!...". Cei doi se înţeleg ca notarul G.I. să „taie chitanţele pe astăzi", urmând ca D.N. să treacă pe la biroul notarial pentru a aduce banii.
La data de 31 iulie 2003, în jurul orelor 16:25, inculpatul D.N. l-a rugat pe inculpatul G.I. „să nu uiţi să scoatem şi un CF-eu!".
La data de 31 iulie 2003, orele 16:13 inculpatul D.N. o contactează telefonic pe inculpata N.L.F., ocazie cu care aceasta din urmă se interesează: „aveţi treabă? ...acum, aşa într-un sfert de oră? Ne putem vedea un pic?....zece minute?" Cei doi convin să se întâlnească la „domnu' notar G.I.".
La aceeaşi dată, în jurul orelor 16:51 G.I. l-a sunat pe inculpatul D.N. pentru a-i reproşa faptul că nu a trimis întreaga sumă convenită ca datorată cu titlu de taxa notarială şi onorariu pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. CC din 31 iulie 2003, respectiv 65.500.000 ROL ci doar „61 de bancnote, de cinci sute de mii...deci...treizeci cinci sute (30.500.000 ROL)". Cu aceeaşi ocazie, inculpatul D.N. îi promite lui G.I. ca „mâine facem diferenţa".
Astfel, se explică faptul că, în cazul contractului de vânzare-cumpărare nr. CC/2003, încheiat la data de 31 iulie 2003, onorariul notarial în suma de 22.000.000 ROL a fost încasat în data de 01 august 2003 când s-a şi eliberat chitanţa.
La data de 01 august 2003, orele 13:31 inculpatul G.I. l-a sunat pe inculpatul D.N. pentru a se interesa: „Vii? Când?... în cât timp ajungi?", interlocutorul afirmând: „N-am uitat!...vin la tine! Cât trebuie să-ţi mai aduc"...Trei şi cinci cinci sute!...du-te la şedinţa şi îţi aduc la RIAL".
La data de 22 august 2003, orele 13:00 inculpatul D.N. l-a contactat pe inculpatul G.I. ocazie cu care acesta din urmă s-a interesat: „tu ce ai mai făcut? Ţi-ai făcut rezolvate problemele? - dosarul penal)", D.N. afirmând: „Pai aştept...??, deci....??....aştept..???...ca să facem treaba ...Aştept. Acolo e o chestie lungă...cu bătaie lungă...până închide, până adună, nu...?! Da mergem înainte pe partea noastră acolo...operaţiunea aia." în final G.I. îl asigura pe D.N. „...punem, în prezent, cum vrei tu ca.... Da ia nota că sunt de acord cu ce....;
La data de 26 septembrie 2003, orele 14:08, inculpatul D.N. l-a sunat pe notar, inculpatul G.I., pentru a se interesa: „au plecat ticăloşii?" (ofiţeri de poliţie) acesta din urmă afirmând: „Da mă, dă-i dracului...e nişte miliţieni, ce să fac...?"
La data de 09 septembrie 2003, orele 10:37 inculpatul C.C.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul D.N. ocazie cu care, acesta din urmă a afirmat: „Sunt la comisie şi când termin iţi dau un beep....N-am uitat! N-am uitat!", aceasta în condiţiile în care acesta fusese citat în calitate de martor pentru data de 10 septembrie 2003.
La data de 10 septembrie 2003, orele 11:28, înainte de a se prezenta pentru audiere, inculpatul C.C.F. l-a sunat pe inculpatul D.N. pentru a-i solicita un exemplar al contractului de vânzare-cumpărare nr. CC din 31 iulie 2003.
Ulterior audierii, în data de 10 septembrie 2003, orele 18:46 inculpatul C.C.F. a revenit cu telefonul pentru a-i aminti lui D.N. „...de certificatul ala de urbanism, copie după...", interlocutorul asigurându-l din nou: „Da! Vin cu el! Vin cu el!"
La data de 11 septembrie 2003, orele 10:48 inculpatul C.C.F. a revenit pentru a treia oară cu telefonul, ocazie cu care, intuind motivul pentru care a fost sunat, inculpatul D.N. a replicat: „Pot să-ţi aduc? chestia aia... C.C.F. manifestându-şi entuziasmul: „Da, da, da, da! lo-s la birou. Te aştept .... Eşti meseriaş!"
Aşadar, după ce l-a consiliat pe inculpatul D.N. cu privire la unele mecanisme notariale ce-i puteau asigura, prin încheierea succesivă a unor contracte de vânzare-cumpărare fictive la preturi „trase ca lumea", dovada falsă a posesiei sumelor de bani pentru care părţile implicate în circuit susţineau că le-au deţinut la momentul „contractării", inculpatul G.I. l-a ajutat efectiv pe inculpatul D.N. în procurarea de dovezi prin aceea că, la datele de 24 iulie 2003, 25 iulie 2003 şi 31 iulie 2003, în cunoştinţă de cauză a redactat şi autentificat un număr de trei contracte de vânzare-cumpărare bazate pe o cauză ilicită şi falsă care atestau, contrar realităţii, exprimarea în decurs de 7 zile de către un număr de 4 părţi contractante a unor consimţăminte valabile având ca obiect achiziţionarea, deţinerea şi înstrăinarea aceleiaşi suprafeţe de 10.000 mp teren arabil aparţinând inculpatului D.N. cu preturi în creştere de la 10.000 dolari SUA la 115.000 euro.
În acest mod se explică faptul că la data de 31 iulie 2003, i-a fost asigurată inculpatei N.L.F. prin act autentic, dovada fictivă a deţinerii sumei de 4,3 mld. ROL a cărei provenienţă a justificat-o prin motivarea beneficiului pe care l-ar fi obţinut în urma vânzării ulterioare a celor trei imobile „achiziţionate" de la SC C. SA.
La sfârşitul anului 2003, inculpata N.L.F. a contractat împreună cu soţul său un credit bancar pentru cumpărarea unui apartament, motivat de faptul că aceasta nu deţinea în proprietate un astfel de bun, după cum nu deţinea nici un autoturism. În aceste condiţii, susţinerea folosirii sumei de 4,3 mld. ROL, pe care inculpata ar fi deţinut-o la domiciliu pentru achiziţionarea unui teren arabil a cărui vizionare nu a realizat-o, apare neverosimilă.
Astfel, contractul prin care la data de 31 iulie 2003 inculpata M. fostă N.L.F. a devenit, scriptic, proprietara suprafeţei de 10.000 m.p. teren arabil aparţinând inculpatului D.N. nu putea fi ultimul din categoria contractelor cu cauză ilicită concepute de inculpat şi puse în aplicare cu ajutorul inculpatului notar public D.N., întrucât, inculpata N.L.F. nu putea rămâne pentru prea mult timp titulara dreptului de proprietate asupra terenului în discuţie, în contextul în care urmărirea penală declanşată era de natură a amplifica factorii de risc ce vizau posibilele schimbări de comportament ale persoanelor cercetate.
La data de 17 mai 2005, prin actul adiţional la actele constitutive ale SC T. SRL, autentificat, inculpaţii D.N. şi I.S. au hotărât atât cooptarea în societate, a inculpatei N.L.F. cât şi majorarea capitalului social cu suma de 3.600.000.000 ROL reprezentând contravaloarea suprafeţei de 10.000 m.p. teren arabil adus ca aport în natură de noul asociat.
Dacă faptul autentificării respectivului act adiţional la acelaşi birou notarial la care anterior fuseseră încheiate şi cele trei contracte cu cauză ilicită având ca obiect tranzacţionarea scriptică între patru persoane a suprafeţei de teren proprietatea inculpatului D.N., nu este de natură a susţine, cunoaşterea caracterului formal al respectivei operaţiuni de către notarul asociat M.C.P. împrejurarea că, în evidenţele cabinetului notarial, înscrisul figurează autentificat la 17 mai 2005, nu este deloc întâmplătoare, scopul fiind de natură a îngreuna identificarea acestuia.
Mai mult, se constată că obiectul actului autentificat din 17 mai 2005 este diferit de actul adiţional al SC T. SRL cu acelaşi număr şi dată de autentificare, ceea ce înseamnă ca Biroul Notarilor Publici Asociaţi T.P. - G.I. - M.C.P. a pus în circulaţie sub acelaşi număr de autentificare două înscrisuri cu conţinut diferit.
În aceste circumstanţe, notarul public inculpatul G.I., în scopul de a uşura şi urgenta încheierea contractelor fictive de vânzare-cumpărare în discuţie, a procedat la înscrierea inculpatului I.V. în contractele nr. AA din 24 iulie 2003 şi nr. BB din 25 iulie 2003, în procura specială din 24 iulie 2003 încheiate pe numele acestuia, cu menţiunea „necăsătorit" deşi respectiva persoană era căsătorită cu I.S., sora lui N.L.F.
Aşa cum s-a arătat şi în precedent, menţiunea „necăsătorit" a cumpărătorului inculpat I.V. nu a mai fost corelată cu prevederile alin. (9) potrivit cu care cumpărătorul „...cumpăra imobilul descris mai sus.şi înţeleg să-l dobândesc ca bun comun împreună cu soţia mea";
Mai mult, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. AA din 24 iulie 2003 între D.N. şi I.V., inculpatul G.I. a luat în considerare un extras de carte funciară datat 14 octombrie 2002, cu toate că termenul de valabilitate a unui astfel de act este de 5 zile.
În considerarea aceluiaşi demers, inculpatul G.I. a eliberat, în fals, la data de 25 iulie 2003 în numele inculpatului C.C.F. procura specială, cu toate că la data respectivă acesta era plecat din ţară.
În acelaşi sens, au fost redactate de notar şi au fost semnate de persoanele implicate separat, la momente diferite, pe măsura ce timpul le-a permis să se deplaseze la biroul notarial, ultimul semnând inculpatul C.C.F. la data de 31 iulie 2003 în jurul orelor 11.00, când l-a contactat telefonic pe D.N. pentru a-i „raporta: Am semnat!".
Cu toate că prenumele complet a lui C. este C.F., acesta apare în actele notariale încheiate pe numele sau doar cu prenumele C.
Contractele, astfel încheiate, nu au fost remise părţilor de către notar, inculpaţii I.V., C.C.F. şi N.L.F., fiind nevoiţi să apeleze la inculpatul D.N. pentru a intra în posesia a câte un exemplar de pe înscrisurile anterior semnate.
Inculpata N.L.F. a prezentat chitanţa eliberată la data de 01 august 2003 de notarul inculpat G.I. cu titlu de „onorariu notar" aferent contractului de vânzare-cumpărare nr. CC din 31 iulie 2003, iar inculpatul I.V. a prezentat procura specială din 25 iulie 2003, având ca obiect împuternicirea pe care inculpatul C.C.F. ar fi dat-o la acea data numitului A.I. pentru „vânzarea oricui va crede de cuviinţă, la preţul şi în condiţiile pe care le va stabili singur suprafaţa de 10.000 m.p.", deşi acest act nu-l viza.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.A.J., întrucât asigurarea dovezii posesiei sumei de 115.000 euro, echivalentul a 4.285.245.000 ROL nu era suficientă pentru acoperirea întregii sume de 6.870.650.000 ROL reprezentând profitul net pe care inculpata N.L.F. l-ar fi obţinut dacă afacerile imobiliare derulate nu ar fi fost simulate, aceasta a susţinut, că suma de 45.000 euro din „profitul" respectivelor tranzacţii a constituit aport în asocierea realizată cu un anume „Iorgu" cu care a intenţionat să deruleze afaceri imobiliare şi cu care a încheiat la acea dată un act notarial.
Ulterior inculpata N.L.F. a precizat că suma de 45.000 euro i-a dat-o fostului său prieten, inculpatului C.A.J., despre care nu cunoştea unde lucrează şi nici unde locuieşte, cu titlu de contribuţie personală la o investiţie având ca obiect deschiderea unui complex în zona Gării Braşov.
În susţinerea acestei afrrmaţii la data de 11 septembrie 2003 inculpata a prezentat un înscris sub semnătură privată intitulat contract de împrumut având ca obiect suma de 45.000 euro, încheiat între persoana sa în calitatea de creditor şi C.A.J. în calitate de debitor, înscris care, potrivit celor cuprinse în ultimul alineat al acestuia, ar fi fost redactat în trei exemplare de către avocata A.B. la data de 07 august 2003, fapt confirmat sub semnătură şi stampilă de către această din urma persoană.
În demersul verificării celor atestate în acest înscris, la data de 11 septembrie 2003 s-a solicitat apărătorului A.B. (fiica apărătorului ales B.C. a inculpatului R.A.), să prezinte cel de-al treilea exemplar, ocazie cu care acesta a fost listat de pe calculatorul aflat în dotarea cabinetului. În împrejurările date, s-a constatat că înscrisul în discuţie fusese redactat cu o zi înainte.
Inculpatul C.A.J., deşi a confirmat relaţia de prietenie pe care a avut-o cu inculpata N.L.F., acesta nu a putut preciza adresa de domiciliu a prietenei sale, ocupaţia acesteia, locul de muncă, pentru ca, în final, să afirme că nici nu îi cunoaşte pe membrii familiei acesteia.
Referitor la împrejurările în care a fost încheiat „contractul de împrumut", datat 07 august 2003, inculpatul a arătat că a luat cunoştinţă despre faptul că inculpata N.L.F. era cercetată şi a hotărât să-i restituie acesteia suma de 45.000 euro anterior împrumutată, situaţie în care, la data de 10 septembrie 2003 a redactat pe calculatorul aflat în dotarea cabinetului de avocatură „A.B." atât chitanţa de restituire a sumei cât şi contractul de împrumut, document care nu fusese încheiat la momentul la care a primit de la N.L.F. respectiva sumă de bani cu titlu de împrumut.
Legat de acest aspect, trebuie precizat că inculpatul C.A.J. este finul inculpatului D.N. şi, în acest context, a fost solicitat de către acesta să confirme existenţa acestei tranzacţii.
Concluzionând, se reţine că prima instanţa în mod eronat, a apreciat că sumele de bani au fost înregistrate în patrimoniul societăţii când, în realitate, în patrimoniul societăţii s-au înregistrat numai sumele de bani subevaluate de către inculpaţi cu ocazia vânzării bunurilor respective prin interpunerea unor persoane fizice.
Este cert faptul că la acel moment inculpatul D.N. nu a dorit să plătească la bugetul de stat sumele de bani aferente vânzării celor 4 imobile, motiv pentru care a luat hotărârea de a le vinde prin două persoane fizice interpuse care au calitatea de inculpate în cauză.
Iniţial, inculpatul D.N. a vândut imobilele respective la un preţ subevaluat către o persoană fizică care ulterior a vândut adevăratului adjudecatar la valoarea reală a bunurilor, întrucât la momentul respectiv persoana fizică nu era obligată să plătească impozit la stat pentru valoarea obţinută ca urmare a vânzării.
În atare condiţii, SC C. SA s-a înregistrat cu un preţ subevaluat în contabilitate, iar valoarea foarte mare s-a înregistrat pe numele persoanei fizice, ocazie cu care aceasta a vândut adevăratului adjudecatar, prin urmare diferenţa dintre preţul real şi suma pentru care s-a vândut bunul subevaluat este evident o sumă ascunsă de către inculpatul D.N. sumă pentru care trebuia să se plătească impozit la bugetul de stat.
Interpunerea persoanei fizice la acel moment a reprezentat intenţia clară a inculpatului D.N. de a sustrage societatea de la plata obligaţiilor fiscale.
În mod eronat instanţa de fond a reţinut că numai dacă nu s-ar fi înregistrat în patrimoniul societăţii sumele de bani ar fi fost evaziune fiscală, însă acest fapt s-a întâmplat pentru că ceea ce s-a înregistrat a fost doar valoarea subevaluată şi nu întreaga valoare reală care trebuia înregistrată în contabilitatea societăţii.
Aşa cum s-a arătat, acea diferenţă de vânzare a imobilelor nu a fost înregistrată în mod real în contabilitatea SC C. SA, că de fapt ,la valoarea reală trebuia să plătească societatea impozit şi TVA la bugetul statului.
Astfel, fapta inculpatului D.N. de a interpune în procesul de înstrăinare a celor 4 imobile persoane fizice, care la acel moment nu plăteau impozit la bugetului statului, şi de a sustrage societatea de la plata obligaţiilor fiscale cu diferenţa dintre valoarea reală a obiectului şi valoarea subevaluată constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi, drept consecinţă, se impune obligarea acestuia la plata către bugetul statului a obligaţiilor fiscale raportat la diferenţa de valoare care nu a fost înregistrată în contabilitatea SC C. SA, respectiv la plata sumei de 3.061.724.656 ROL din care 1.739.616.282 ROL reprezintă impozit pe profit şi 1.322.108.374 ROL reprezintă TVA.
În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani, acesta vizează tot cele 4 imobile situate în str. T., B-dul G., str. Z. din municipiul Braşov, imobile care au fost vândute în perioada 2001-2003 şi ca urmare a vânzării acestor spaţii la un preţ subevaluat, inculpatul D.N. împreună cu inculpatele M.A., M.L.F. şi I.S. au procedat la ascunderea sumelor de bani obţinute în mod real din vânzarea acestor imobile, au disimulat originea ilicită a sumelor astfel dobândite, au iniţiat şi derulat operaţiuni bancare succesive de încasări şi plăţi din conturile SC C. SA în conturile lor personale astfel încât, la finalul perioadei respective, banii au ajuns la inculpatul D.N. Activităţile succesive de transfer a acestor sume de bani din conturile societăţii în conturile inculpaţilor, dar şi împrejurarea că în comiterea acestor fapte au fost folosite inculpatele M.A. şi N.L.F., iar sumele de bani au ajuns din conturile SC C. SA în conturile inculpatului D.N. sunt aspecte care consolidează opinia instanţei.
Toate aceste fapte săvârşite de inculpaţii menţionaţi, arată dincolo de orice îndoială, că a existat o înţelegere prealabilă şi intenţia acestora în comiterea faptelor, aceştia acţionând în cunoştinţă de cauză în toate situaţiile evocate.
Mai mult, materialul probator administrat în cauză relevă faptul că aceşti inculpaţi au derulat activitatea infracţională constituind un grup organizat, cu reguli bine stabilite pentru a acţiona, o ierarhie a membrilor grupului, o repartizare a rolurilor acestora, iar sumele care au făcut obiectul transferurilor de bani în conturile inculpaţilor D.N. şi P.T. au provenit din săvârşirea acestor infracţiuni.
În contextul relevat, instanţa de apel constată că dispoziţia de achitare a inculpaţilor este nejustificată de vreme ce este dovedit faptul că toţi inculpaţii au acţionat cu bună-ştiinţă şi cu reprezentarea consecinţelor faptelor sale, pentru aducerea la îndeplinire a planului iniţial conceput de inculpaţii D.N. şi P.T.
Astfel, constatându-se vinovăţia inculpaţilor D.N., M. (fostă N.) L.F., M.A., I.S., D.I., I.V., C.A.J., G.I. pentru aceste infracţiuni, se impune tragerea la răspundere penală a acestora, însă raportat la momentul comiterii lor, plasat temporal în perioada 2001-2003, instanţa de apel constată pentru unele dintre aceste fapte existenţa unui impediment legal de înlăturare a răspunderii penale, respectiv intervenirea prescripţiei speciale a răspunderii penale, aspecte care vor fi analizate punctual în cele ce urmează cu ocazia efectuării examenului comparativ în identificarea legii penale mai favorabile inculpaţilor din prezenta cauză.
2. Referitor la criticile formulate de inculpaţii apelanţi D.N., M. (fostă N.) L.F., instanţa de control judiciar, reevaluând materialul probator administrat în cauză, constată că acestea nu sunt întemeiate.
Aşa cum a reţinut instanţa de fond în considerentele sentinţei penale atacate, considerente pe care instanţa de apel le însuşeşte în integralitatea lor, întrucât fundamentează argumentat soluţia pronunţată, la data de 17 martie 2003, în şedinţa consiliului de administraţie al societăţii inculpaţii D.N. şi P.T. au hotărât vânzarea către inculpata M. (N.) L.F. a imobilului situat în Braşov, str. Z. la preţul de 350.000.000 ROL, sens în care s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare din 19 martie 2003.
La data de 1 aprilie 2003 inculpata M. (fostă N.) L.F. a înstrăinat acelaşi imobil către SC Ca. SRL reprezentată de inculpatul R.A. pentru suma de 4.340.160.000 ROL.
Cu privire la vânzarea acestui spaţiu comercial s-a reţinut în sarcina inculpaţilor P.T. şi D.N. infracţiunea de „abuz în serviciu" în formă continuată, prev. de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 258 C. pen., constând în aceea că au hotărât vânzarea către o persoană interpusă, la un preţ subestimat şi neserios a unui imobil aflat în patrimoniul societăţii, pentru ca apoi imobilul să fie înstrăinat către adevăratul adjudecător al negocierii anterioare de preţ, cu suma reală ce reflectă valoarea de piaţă a imobilului tranzacţionat, cu consecinţa prejudicierii SC C. SA cu suma de 3.990.160.000 ROL.
În sarcina inculpatei M. (N.) L.F. s-a reţinut, printre altele, săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 248 şi art. 258 C. pen., constând în aceea că, în cunoştinţă de cauză, i-a ajutat pe inculpaţii D.N. şi P.T. să tranzacţioneze acel imobil prin interpus, l-a subevaluat şi neserios.
Din probele administrate în cauză, respectiv: procesul verbal de şedinţa a consiliului de administraţie al SC C. SA din data de 17 martie 2003; contractul de ipotecă, datat 12 februarie 1999, având ca obiect imobilul înregistrat în CF nr. ZZ luat în garanţie de Banca B. - Sucursala Bucureşti la valoarea de 247.815 dolari SUA; actul adiţional din 14 august 2002 prin care ipoteca iniţial instituită asupra imobilului înregistrat în CF nr. ZZ a fost înlocuită cu ipoteca asupra imobilului situat în Braşov, B-dul G., jud.Braşov; contractul de vânzare-cumpărare din 19 martie 2003 având ca obiect imobilul situat în Braşov, str. Z. înregistrat în CF nr. ZZ, proprietatea SC C. SA; declaraţia martorei L.D. potrivit cu care facturarea operaţiunii de vânzare-cumpărare a imobilului situat pe str. Z. a fost efectuată din dispoziţia inculpatului D.N. la data de 30 aprilie 2003, preţul fiind de asemenea încasat de la acesta la aceeaşi dată; contractul de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 2003 având ca obiect imobilul situat în Braşov, str. Z. iar ca preţ suma de 4.340.160.000; cererea de împrumut adresată la data de 05 februarie 2003, anterior datei de 17 martie 2003 când s-a hotărât în şedinţa consiliului de administraţie a SC C. SA vânzarea imobilului în discuţie către intermediarul N.L.F. de către R.D., Banca B. - Sucursala Braşov având ca obiect acordarea unui împrumut în sumă de 100.000 euro, cerere în cuprinsul căreia preţul de achiziţie a imobilului pentru care s-a solicitat împrumutul este de 120.000 euro; referatul de credite întocmit şi semnat la data de 17 februarie 2003 de personalul băncii în cuprinsul căruia imobilul a cărui achiziţionare SC Ca. SRL intenţiona să o realizeze din creditul solicitat figurează ca „proprietate a societăţii" fiind evaluat şi luat în garanţie de bancă pentru suma de 78.500 euro; proces-verbal de ridicare datat 28 noiemrbie 2003; adresa SC C. SA din 30 martie 2004 + anexe; contractul de închiriere încheiat în 2002 între SC C. SA şi SC Ca. SRL; adresa Băncii B. - Sucursala Titulescu, din 11 septembrie 2003 + anexe; declaraţia martorilor B.V., R.D., A.I., S.A.M., L.D. şi I.E.; declaraţiile inculpaţilor, date pe parcursul procesului penal, rezultă că imobilul respectiv a fost înstrăinat printr-o persoană interpusă la un preţ subevaluat şi neserios cu consecinţele prejudicierii SC C. SA cu suma de 3.990.160.000 ROL, vinovaţi fiind inculpaţii D.N., P.T. şi N.L.F.
Deşi inculpaţii nu au recunoscut comiterea acestor fapte, probele administrate în cauză, din care rezultă valoarea reală a imobilului la data vânzării, diferenţa foarte mare de preţ dintre cele două vânzări succesive care au avut loc la un interval scurt de timp, valoarea modică la care s-a efectuat prima vânzare, determinarea de către inculpatul P.T. a inculpatului R.A. să declare mincinos cu privire la persoanele cu care s-a înţeles asupra vânzării imobilului şi a preţului acestuia, precum şi plăsmuirea, în locul înscrisului original înregistrat la SC C. SA din 26 martie 2003 a unui înscris cu conţinut diferit, predat la data de 28 noiembrie 2003 organelor de urmărire penală, cu susţinerea unei stări de fapt diferită de cea reală, dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpaţii D.N. şi P.T., ajutaţi de inculpata N.L.F., cu ştiinţă au hotărât şi au realizat vânzarea imobilului prin interpus, prejudiciind societatea cu suma de 3.990.160.000 ROL, chiar dacă nu s-a dovedit că inculpaţii D.N. şi P.T. şi-ar fi însuşit diferenţa de bani rezultată din vânzările succesive, existenţa prejudiciului cauzat societăţii prin hotărârea vânzării la un preţ modic al imobilului este suficientă pentru constatarea existenţei infracţiunii de abuz în serviciu.
Sub aspectul încadrării juridice, instanţa constată că faptele inculpaţilor D.N. şi N.L.F., de vânzare către o persoană interpusă, respectiv ajutorul dat pentru realizarea acelei vânzări la un preţ subevaluat şi neserios, a unui imobil aflat în patrimoniul societăţii, pentru ca mai apoi imobilul să fie înstrăinat către adevăratul adjudecatar al negocierii de preţ cu suma reală ce reflectă valoarea de piaţă a imobilului tranzacţionat, cu consecinţa prejudicierii acesteia cu suma de 3.990.160.000 ROL, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 258 C. pen. şi complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 248 şi art. 258 C. pen.
Pentru săvârşirea infracţiunilor mai sus descrise, în mod corect instanţa de prim grad a dispus, la momentul pronunţării hotărârii apelate, condamnarea inculpaţilor D.N. şi N.L.F.
Cu privire la critica vizând delapidarea sumelor încasate cu titlu de preţ în urma vânzării către terţi a unui număr de cinci spaţii comerciale din patrimoniul SC C. SA constată următoarele:
În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat la data de 08 decembrie 1995, inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de reprezentanţi ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana fizică I.A., spaţiul comercial situat pe str. B. din municipiul Braşov, cu preţul de 20.882.008 ROL eşalonat la plată în 10 rate lunare egale până în luna octombrie 1996; în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat, la data de 10 ianuarie 2001, inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de reprezentanţi ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana fizică M.A., spaţiul comercial situat în Braşov, str. T., preţul de tranzacţionare fiind de 25.000.000 ROL (exclusiv TVA). Potrivit prevederilor contractuale suma de 29.750.000 ROL (inclusiv TVA) „...a fost achitată integral, anterior semnării acestui act, ceea ce eu reprezentantul vânzătoarei recunosc şi prin semnarea prezentului contract".
În baza contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la data de 14 august 2002,inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de administratori ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana fizică N.L.F., spaţiul comercial situat b-dul G., din municipiul Braşov, preţul de tranzacţionare fiind de 300.000.000 ROL ce urma a fi achitat „cel târziu la data de 14 septembrie 2002".
În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat, la data de 23 august 2002, inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de administratori ai SC C. SA au vândut din patrirnoniul societăţii comitente, către persoana N.L.F., spaţiul comercial situat în Braşov, str. Z., preţul de tranzacţionare fiind de 250.000.000 ROL, „achitat integral de cumpărătoare, azi data perfectării contractului, ceea ce vânzătoarea prin reprezentantul său recunoaşte şi prin semnarea prezentului înscris".
În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat, la data de 19 martie 2003, inculpaţii D.N. şi P.T. în calitate de reprezentanţi ai SC C. SA au vândut din patrimoniul societăţii comitente, către persoana fizică N.L.F., spaţiul comercial situat în Braşov, str. Z., preţul de tranzacţionare fiind de 350.000.000 ROL (exclusiv TVA) „... şi a fost achitat integral, anterior semnării acestui act, ceea ce noi reprezentanţii vânzătoarei recunoaştem şi prin semnarea prezentului act".
Suma totală încasată de inculpaţi din vânzarea celor 5 spaţii comerciale a fost de 1.017.132.008 ROL.
Ulterior declanşării cercetărilor penale, inculpatul D.N. a vărsat în casieria SC C. SA, pentru fiecare din cele cinci contracte de vânzare-cumpărare nominalizate, sumele de bani reprezentând preţurile încasate din vânzarea respectivelor imobile, ocazie cu care s-au întocmit şi facturile în baza cărora s-a operat scăderea din gestiunea societăţii comitente a celor cinci active înstrăinate în perioada 1995-2003.
Astfel, suma de 20.882.008 ROL, reprezentând preţul de vânzare a imobilului situat pe str. B., a fost vărsată la casieria SC C. SA la data de 14 iulie 2003 cu chitanţă, operaţiunea de vânzare fiind facturată la aceeaşi dată de 14 iulie 2003 cu factura nr. F1. Scăderea din evidentele contabile ale SC C. SA a respectivului activ s-a operat abia în luna noiembrie 2003 cu nota contabilă nr. 11; suma de 29.750.000 ROL reprezentând preţul de vânzare a imobilului situat pe str. T. a fost vărsată la casieria SC C. SA la data de 14 iulie 2003 cu chitanţă, operaţiunea de vânzare fiind facturată la aceeaşi dată de 14 iulie 2003 cu factura nr. F2. Scăderea din evidenţele contabile ale SC C. SA a respectivului activ s-a operat abia în luna noiembrie 2003 cu notele contabile nr. 9 şi 11; suma de 300.000.000 ROL reprezentând preţul de vânzare a imobilului situat pe b-dul G. a fost vărsată la casieria SC C. SA la data de 7 mai 2003 cu chitanţă, operaţiunea de vânzare fiind facturată la data de 01 iunie 2003 cu factura nr. F3. Scăderea din evidenţele contabile ale SC C. SA a respectivului activ s-a operat abia în luna noiembrie 2003 cu notele contabile nr. 9 şi 11; suma de 250.000.000 ROL reprezentând preţul de vânzare a imobilului situat pe str. Z. a fost vărsată la casieria SC C. SA la datele de 30 aprilie 2003 şi 07 mai 2003 cu chitanţe, operaţiunea de vânzare fiind facturată la data de 30 aprilie 2003 cu factura nr. F4. Scăderea din evidenţele contabile ale SC C. SA a respectivului activ s-a operat abia în luna noiembrie 2003 cu notele contabile nr. 4 şi 11; suma de 416.500.000 ROL reprezentând preţul de vânzare a imobilului situat pe str. Z. a fost vărsată la casieria SC C. SA la data de 30 aprilie 2003 cu chitanţă, operaţiunea de vânzare fiind, facturată la aceeaşi dată de 30 aprilie 2003 cu factura nr. F5. Scăderea din evidenţele contabile ale SC C. SA a respectivului activ s-a operat abia în luna noiembrie 2003 cu notele contabile nr. 4 şi 11.
Având în vedere data la care inculpatul D.N. şi P.T. au înstrăinat din patrimoniul SC C. SA cele cinci imobile datele la care preţul acestor imobile a fost achitat şi data vărsării sumelor în casieria societăţii care a avut loc după începerea urrnăririi penale în cauză, instanţa constată că o perioadă foarte mare de timp inculpaţii şi-au însuşit aceste sume de bani.
Probatoriul administrat în cauză şi care fundamentează concluzia instanţei, respectiv: situaţia intrărilor şi ieşirilor de active operate în contabilitatea SC C. în perioada 1995 - decembrie 2003: situaţia activelor vândute de SC C. SA în perioada 1995-2003, dovada facturării operaţiunilor şi încasării preţului; Contractul de vânzare-cumpărare din 10 ianuarie 2001; factura fiscală din 14 iulie 2003 şi chitanţa din 14. Iulie 2003 ce fac dovada datei de facturare şi vărsare a preţului în casieria SC C. SA; contractul de vânzare-cumpărare din 14 august 2002; factura fiscală din 30 aprilie 2003 şi chitanţa din 30 aprilie 2003 ce fac dovada facturării operaţiunii de vânzare şi vărsarea preţului în casieria societăţii; contractul de vânzare-cumpărare din 14 decembrie 1995; factura fiscală din 31 iulie 2003 ce face dovada datei la care s-a facturat operaţiunea de vânzare a imobilului de pe str. C.B. din Braşov; contractul de vânzare-cumpărare din 08 decembrie 1995; factura fiscală din 14 iulie 2003 şi chitanţa din 14 iulie 2003 ce fac dovada datelor la care s-a facturat operaţiunea de vânzare-cumpărare şi s-a vărsat preţul în casieria societăţii; contractul de vânzare-cumpărare din 23 august 2002; factura fiscală din 30 aprilie 2003 şi chitanţele din 30 aprilie 2003 şi din 07 mai 2003 ce fac dovada datei la care a fost facturată operaţiunea de vânzare şi a datelor la care preţul a fost vărsat în casieria societăţii; contractul de vânzare-cumpărare din 19 martie 2003; factura fiscală din 30 aprilie 2003 şi chitanţa din 30 aprilie 2003 ce fac dovada datei de facturare a operaţiunii de vânzare şi vărsare a preţului în casieria societăţii, declaraţia martorei L.D., declaraţiile inculpaţilor, dovedesc starea de fapt reţinută deşi inculpaţii au negat că s-ar fi folosit de aceşti bani.
Sub aspectul încadrării juridice, se constată că fapta inculpatului D.N. de a-şi însuşi, în intervalul octombrie 1996-iulie 2003, în calitate de administratori ai SC C. SA, suma totală de 1.017.132.008 ROL încasată din vânzarea unui număr de 5 spaţii comerciale proprietatea societăţii comitente, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, în mod corect la data pronunţării hotărârii, instanţa de fond a procedat la tragerea la răspundere a inculpatului D.N.
Cu privire la delapidarea din gestiunea SC C. SA în seama SC T. SRL şi SC L.I. SRL a sumelor de 1.221.916.000 ROL, respectiv 2.201.779.400 ROL, probatoriul administrat în cauză respectiv: dovada prestaţiilor executate de SC L.I. SRL şi SC T. SRL în favoarea SC C. SA în baza contractelor de management şi marketing încheiate; situaţia fictivă a plăţilor efectuate de SC C. SA către SC L.I. SRL şi SC T. SRL în baza celor două contracte de management şi marketing; situaţia reală a încasărilor comunicată ulterior de SC L.I. SRL însoţită de documente justificative; rulajul contului SC C. SA deschis la Banca B. - Braşov împreună cu ordinele de plată prin care s-au făcut plăţi către SC L.I. SRL şi SC T. SRL în baza contractelor de management şi marketing; situaţii financiare aparţinând SC L.I. SRL şi SC T. SRL; situaţia plăţilor efectuate de SC C. SA în contul SC T. SRL şi SC L.I. SRL în baza celor două contracte de management şi marketing întocmită de ofiţeri de poliţie la sediul societăţilor implicate; rulajul contului deschis de SC C. SA la Banca I., cu evidenţierea plăţilor efectuate către SC T. SRL şi SC L.I. SRL, dovedeşte că în realitate aceste sume de bani au fost încasate fără ca inculpaţii să desfăşoare vreo activitate ce făcea obiectul respectivelor contracte.
Astfel, SC T. SRL a fost înfiinţată la data de 16 august 2000 de soţii D.N. şi D.I., având ca obiect principal de activitate „restaurante".
SC L.I. SRL a fost înfiinţată de inculpatul P.T. la data de 05 februarie 2002 şi a avut ca obiect principal de activitate închirierea şi subînchirierea bunurilor im obiliare proprii sau închiriate.
În calitate de acţionari majoritari şi respectiv administratori ai SC C. SA, inculpaţii D.N. şi P.T., au încheiat la data de 31 mai 2002, în numele şi pe seama societăţii comitente, cu propriile societăţi comerciale pe care le administrau, în fapt un număr de două contracte de management şi marketing având ca obiect „asigurarea funcţionării societăţii în condiţiile legislaţiei în vigoare,, dezvoltarea afacerii prin găsirea de noi investitori şi promovarea unei campanii publicitare privind acest aspect", iar ca preţ suma de 1.500 dolari SUA/lună/contract, fără TVA (contractul din 31 mai 2002 încheiat cu SC L.I. SRL şi contractul din 31 mai 2002 încheiat cu SC T. SRL).
În perioada anilor mai 2002 - iunie 2004 şi în baza celor două contracte de management şi marketing în numele şi pe seama SC C. SA inculpaţii D.N. şi P.T. au efectuat plăţi către SC T. SRL şi SC L.I. SRL în sumă de 1.221.916.000 ROL, respectiv 2.201.779.400 ROL.
Pentru dovedirea prestaţiilor în contul cărora SC C. SA a efectuat respectivele plăţi, inculpaţii D.N. şi P.T. au depus la dosar un set de documente.
Din verificarea conţinutului acestor documente s-a constatat că acestea sunt de fapt situaţii financiare-contabile lunare ale SC C. SA care nu au nici o legătură cu obiectul celor două contracte de management şi marketing, respectiv „asigurarea funcţionării societăţii în condiţiile legislaţiei în vigoare, dezvoltarea afacerii prin găsirea de noi investitori şi promovarea unei campanii publicitare privind acest aspect". Inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor susţinând că au fost executate aceste contracte, însă probatoriul analizat a dovedit contrariul afrrmaţiilor inculpaţilor.
Sub aspectul încadrării juridice se constată că fapta inculpatului D.N. de a-i facilita inculpatului P.T. prin încheierea în calitate de administrator al SC C. SA, în numele şi pe seama societăţii comitente, cu SC L.I. SRL, a unui contract fictiv de management şi marketing, ce nu a fost executat, însuşirea în perioada 2002-2004 din gestiunea SC C. SA a sumei totale de 2.201.779.400 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 26 rap.la art. 2151 alin. (2) C. pen.
De asemenea, fapta inculpatului D.N. de a încheia în calitate de administrator al SC C. SA, cu propria societate comercială SC T. SRL acelaşi gen de contract fictiv fără ca acesta să fie executat în baza căruia în perioada 2002-2004 şi-a însuşit din gestiunea societăţii suma totală de 1.221.916.000 ROL întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare prev. de art. 2151 alin. (1) C. pen.
Fapta inculpatului D.N. de a plăsmui în numele şi pe seama societăţii SC T. SRL şi SC L.I. SRL prin preluarea datelor de evidenţă contabilă lunară ale SC C. SA regăsite în balanţele de verificare aparţinând respectivei societăţi, câte un set de documente conţinând aceleaşi informaţii financiar-contabile pe care mai apoi le-a predat organelor de urmărire penală în susţinerea caracterului real al prestaţiilor facturate şi încasate de la SC C. SA în perioada 2002-2004, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen.
În considerarea celor mai sus menţionate, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare, prev. de art. 26 rap. la art. 2151 alin. (1) C. pen. şi delapidare prev. de art. 2151 C. pen. instanţa de fond a procedat, în mod corect, la tragerea la răspundere penală a inculpatului D.N.
Cu toate acestea, având în vedere perioada săvârşirii faptelor sus-menţionate, 2001-2003, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare dintre aceste infracţiuni, termenul de prescripţie a răspunderii penale, raportat la criteriile de evaluare a legii penale mai favorabile, urmează a constata că pentru unele dintre aceste fapte s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale a inculpaţilor D.N. şi M. (fostă N.) L.F., fapt ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. şi încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor menţionaţi pentru săvârşirea acestor infracţiuni.
3. În ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile inculpaţilor în cauza pendinte, instanţa de apel relevă următoarele:
Legiuitorul a stipulat în conţinutul art. 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei „(1) în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi a ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile."
Incidenţa efectivă a dispoziţiilor art. 5 din Noul C. pen. impune ca succesiunea de legi penale să îndeplinească mai multe condiţii şi anume: succesiunea de legi penale să intervină între momentul comiterii faptei şi momentul judecării definitive a infractorului; toate legile succesive să incrimineze fapta comisă; legile succesive incriminează sau sancţionează diferit fapta comisă.
În condiţiile concrete din prezenta cauză suntem în prezenţa unui caz de aplicare a legii penale mai favorabile, deoarece legea nouă modifică modul de sancţionare a faptei, domeniul de aplicare al normei de incrirninare, condiţiile de tragere la răspundere penală.
Utilizând criteriul aprecierii în concreto pentru determinarea legii penale mai favorabile se vor examina următoarele aspecte: modificarea condiţiilor de incriminare; modificarea condiţiilor de tragere la răspundere penală; modificarea regimului sancţionator.
Atunci când legile succesive prevăd pedepse diferite, determinarea legii penale mai favorabile se va face având în vedere mai întâi pedeapsa principală.
Dacă cele două legi prevăd pedepse din specii diferite, se va avea în vedere ierarhizarea legală a acestora, conform căreia amenda este mai favorabilă decât pedeapsa închisorii care este, la rândul ei, mai favorabilă decât detenţiunea pe viaţă.
Totuşi, şi de această dată trebuie făcută o apreciere în concreto, ierarhizarea legală fiind doar orientativă.
Aceasta deoarece ar fi posibil ca o normă de incriminare dintr-o lege care prevede pedeapsa închisorii să fie mai favorabilă decât o lege care sancţionează fapta doar cu amendă.
Atunci când legile succesive prevăd pedepse din aceeaşi specie se va avea în vedere durata sau cuantumul acestora.
Astfel, dacă pedepsele prevăzute de legile succesive au acelaşi minim special va fi mai favorabilă cea care prevede un maxim special mai redus, iar dacă au acelaşi maxim va fi mai favorabilă legea care prevede un minim mai redus, iar cealaltă un maxim mai redus, alegerea legii mai favorabile se va face tot in concreto, având în vedere pedeapsa spre care se orientează.
În situaţia în care instanţa consideră că se impune a fi aplicată o pedeapsă orientată spre maxim, va fi mai favorabilă legea care are un maxim mai redus, dacă, dimpotrivă, instanţa apreciază că se poate aplica o pedeapsă orientată spre minimul special, va fi mai favorabilă legea care are minimul mai redus.
Dacă una dintre legile succesive prevede alternativ închisoarea şi amenda, va fi mai favorabilă legea care prevede şi amenda dacă instanţa decide să aplice această pedeapsă.
În caz contrar, va fi mai favorabilă legea care prevede pedeapsa închisorii în limite mai reduse, indiferent dacă este cea prevăzută alternativ cu amenda sau este pedeapsa unică. În acest caz instanţa se va orienta asupra pedepsei aplicabile potrivit fiecărei legi în parte, iar apoi, comparând pedepsele pe care Ie-a ales va determina legea mai favorabilă.
În ipoteza în care legile succesive prevăd aceleaşi limite pentru pedeapsa principală vor fi avute în vedere alte elemente.
Astfel, va fi mai favorabilă legea care nu prevede pedepse complementare sau cea potrivit căreia aceste pedepse sunt mai reduse ca durată. Chiar dacă limitele pedepsei au rămas aceleaşi în legile succesive, este mai favorabilă legea care prevede cauze de reducerea pedepsei sau cauze de nepedepsire în măsura în care acestea sunt aplicabile în situaţia concretă dedusă judecăţii.
De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea acordării suspendării condiţionate şi durata termenului de încercare al acesteia, posibilitatea liberării condiţionate, condiţiile în care intervine reabilitarea etc.
În orice caz, determinarea legii penale se face prin raportare la cazul concret şi presupune adesea utilizarea combinată a mai multor criterii (din cele menţionate).
Astfel, raportat la infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, în vederea efectuării examenului comparativ şi al identificării legii penale mai favorabile, va reda în continuare conţinutul constitutiv al acestora prin prisma C. pen. anterior şi al actualei reglementări.
Abuzul în serviciu contra intereselor publice
Vechiul C. pen., art. 248: „Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani." Vechiul C. pen., art. 258 - Fapte săvârşite de alţi funcţionari: „Dispoziţiile art. 246-250 privitoare la funcţionari publici se aplică şi celorlalţi funcţionari, în acest caz maximul pedepsei reducându-se cu o treime."
Noul C. pen., art. 297 alin. (1): „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică."
Abuzul în serviciu în formă calificată
Vechiul C. pen., art. 2481: „Dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi."
Noul C. pen., art. 309 - Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave: „Dacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate."
Falsul în înscrisuri sub semnătură privată
Vechiul C. pen., art. 290: „(1) Falsifîcarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Tentativa se pedepseşte."
Noul C. pen., art. 322: „(1) Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Tentativa se pedepseşte."
Falsul intelectual
Vechiul C. pen., art. 289: „(1)Falsifîcarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte."
Noul C. pen., art. 321: „(1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocrnirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte."
Favorizarea infractorului
Vechiul C. pen., art. 264: „(1) Ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.
(2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.
(3) Favorizarea săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se pedepseşte."
Noul C. pen., art. 269 - Favorizarea făptuitorului: „(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor.
Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte."
Înşelăciunea
Vechiul C. pen., art. 215: „(1) Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru. altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(5) Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. "
Noul C. pen., art. 244: „(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală."
Delapidarea:
Vechiul C. pen., art. 2151: „(1) însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.
(2) în cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."
Noul C. pen., art. 295: „(1) însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică."
Art. 309: „Dacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate."
Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni
Vechiul C. pen. art. 323: „(1) Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.
(2) Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică celor care au săvârşit infracţiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracţiune, în concurs cu pedeapsa prev. la alin. (1).
(3) Nu se pedepsesc persoanele prevăzute în alin. (1), care denunţă autorităţilor asocierea mai înainte de a fi fost descoperită şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii care intră în scopul asocierii."
Noul C. pen., art. 367 - Constituirea unui grup infracţional organizat: „1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni."
Constituirea unui grup infracţional organizat:
Art. 7 din Legea nr. 39/2003. „Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni."
Infracţiunea de spălare de bani:
Art. 29 din Legea nr. 656/2002 (vechi):
(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
Art. 29 din Legea nr. 656/2002 modificat prin Legea nr. 187/2012 la 01.02.2014:
(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
Evaziunea fiscală:
Art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 „(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;"
În raport cu dispoziţiile art. 5 C. pen., ţinând seama de limitele de pedeapsă prevăzute în noul C. pen. şi de dispoziţiile care reglementează instituţia prescripţiei răspunderii penale, instanţa constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile legii penale noi ca lege penală mai favorabilă pentru toţi inculpaţii.
În contextul multitudinii infracţiunilor pentru care a intervenit prescripţia răspunderii penale; instanţa de apel constată că regimul concursului de infracţiuni - art. 38 C. pen. - este unul mai favorabil inculpaţilor D.N. şi D.I.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D.N., infracţiunile la care ne raportăm sunt: infracţiunea de favorizarea infractorului prev. de art. 269 C. pen. sub forma instigării prev. de art. 47 C. pen.; înşelăciunea prevăzută de art. 244 alin. (1) noul C. pen. cu reţinerea formei continuate, art. 35 alin. (1) C. pen.; infracţiunea de delapidare prevăzută de art. 295 C. pen. raportat la art. 308 C. pen.; infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 şi 35 alin. (1) C. pen.; infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, infracţiunea de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
Potrivit vechii reglementări, conform art. 122 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana fizică este de 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani; lit. b) C. pen. anterior, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, lit. c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; lit. d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; lit. e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.
Conform art. 124 C. pen. anterior, prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 122 este depăşit cu încă jumătate.
În speţă, pentru infracţiunea de instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 25 rap. la art. 264 C. pen. anterior cu limite de pedeapsă de la 3 luni la 7 ani, termenul de prescripţie prevăzut de art. 122 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior este de 8 ani iar prescripţia specială operează după trecerea unui termen de 12 ani , termen care curge de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, respectiv anul 2003.
În actuala reglementare, potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, în alin. (2) al art. 154 se prevede că acesta începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, iar în cazul infracţiunii continuate, termenul curge de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.
Conform art. 155 alin. (4) C. pen., termenele prevăzute în art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni (prescripţia specială).
Pentru infracţiunea de instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 47 rap. la art. 269 C. pen. cu limite de pedeapsă de la unu la 5 ani sau amendă, termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. este de 5 ani iar prescripţia specială operează după trecerea unui termen de 10 ani ambele curgând de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. Termenul de prescripţie specială s-a împlinit pentru această faptă în anul 2013.
În mod similar, raportat la data comiterii infracţiunii de înşelăciunea prevăzută de art. 244 alin. (1) noul C. pen. cu reţinerea formei continuate, art. 35 alin. (1) C. pen., a infracţiunii de delapidare prevăzută de art. 295 C. pen. raportat la art. 308 C. pen., a infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 şi 35 alin. (1) C. pen., perioada 2001-2003, la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni, la modul de calcul al termenului de prescripţie prev. de art. 154 rap. la art. 155 alin. (4) C. pen., constată că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale pentru infracţiunile de înşelăciune, de delapidare şi de abuz în serviciu, astfel că pentru aceste infracţiuni, în baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 17 alin. (1) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., urmează a dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D.N.
Pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi pentru cele două infracţiuni de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, reţinute în sarcina inculpatului D.N. pentru care nu a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale a acestuia, instanţa va dispune condamnarea inculpatului.
La stabilirea duratei şi cuantumului pedepsei ce se va aplica inculpatului D.N. pentru fiecare dintre infracţiunile săvârşite instanţa va avea în vedere gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului apreciată în raport de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natură şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, lipsa antecedentelor penale, conduita inculpatului după săvârşirea faptelor şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârstă, starea familială şi socială, criterii care au fost deja relevate în considerentele prezentei decizii.
Având în vedere că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului D.N. şi pentru care nu a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, au fost săvârşite de inculpat prin acţiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 38 C. pen. cu referire la dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.
Cât priveşte modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicată inculpatului D.N., instanţa constatând îndeplinite condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi ţinând seama de posibilităţile sale de îndreptare, apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi chiar fără executarea acesteia, fiind însă necesară însă supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, apreciată în concret.
Referitor la inculpata M. fostă N.L.F., constată că legea penală mai favorabilă este noul C. pen., astfel că infracţiunile la care ne raportăm sunt: infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., infracţiunea de delapidare prev. de art. 295 C. pen. rap. la art. 308 şi 35 alin. (1) C. pen., infracţiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 C. pen., infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 C. pen. şi infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
În raport de data comiterii faptelor, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile menţionate, de dispoziţiile art. 154 C. pen. şi art. 155 alin. (4) C. pen., constată că pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. - constituirea unui grup infracţional organizat, art. 295 C. pen. rap. la art. 308 şi art. 35 alin. (1) C. pen. - delapidare, art. 322 C. pen. - fals material în înscrisuri sub semnătură privată, art. 321 C. pen. - fals intelectual-, a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, motiv pentru care urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. (2) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. pen. şi a dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei pentru aceste fapte.
Pentru infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, urmează a dispune condamnarea inculpatei M.L.F. la o pedeapsă circumscrisă dispoziţiilor art. 74 C. pen. şi art. 91 C. pen., atât în ceea ce priveşte cuantumul cât şi modalitatea de executare.
În ceea ce o priveşte pe inculpata M.A. constată că legea penală mai favorabilă este noul C. pen., astfel că infracţiunile în discuţie sunt: infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., infracţiunea de complicitate la delapidare prev. de art. 48 rap. la art. 295 C. pen. rap. la art. 308 C. pen. şi infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
În raport de data comiterii faptelor, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile menţionate, de dispoziţiile art. 154 C. pen. şi art. 155 alin. (4) C. pen., constată că pentru infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. şi de complicitate la delapidare prev. de art. 48 rap. la art. 295 C. pen. rap. la art. 308 C. pen. a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, motiv pentru urmează a dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei pentru aceste fapte făcând aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. pen.
Pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, urmează a dispune condamnarea inculpatei la o pedeapsă individualizată în raport cu criteriile prev. de art. 74 C. pen., având în vedere modalitatea concretă de comitere a faptei, contribuţia efectivă a inculpatei, scopul urmărit precum şi datele care caracterizează persoana inculpatei care a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului penal, nu are antecedente penale şi prezintă garanţii pentru reintegrare socială.
În ceea ce o priveşte pe inculpata I.S., constată că legea penală mai favorabilă este legea nouă, astfel că infracţiunile în discuţie sunt: infracţiunile de complicitate la delapidare prev. de art. 48 rap. la art. 295 rap. la art. 308 C. pen., infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 C. pen. şi infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
În raport de data săvârşirii faptelor, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile menţionate şi de modul de calcul al termenului de prescripţie a răspunderii penale, urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. (1) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. şi a dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei pentru infracţiunile de complicitate la delapidare prev. de art. 48 rap. la art. 295 rap. la art. 308 C. pen. şi de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 C. pen.
Pentru considerentele deja expuse, instanţa va dispune condamnarea inculpatei I.S. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 la o pedeapsă suficientă şi proporţională având în vedere circumstanţele comiterii faptei, - modalitatea concretă de săvârşire a faptei, contribuţia efectivă a inculpatei, scopul urmărit precum şi datele care caracterizează persoana inculpatei care a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului penal, nu are antecedente penale şi prezintă garanţii pentru reintegrare socială.
Referitor la inculpata D.I., instanţa constată că legea penală mai favorabilă este legea penală nouă, astfel că în discuţie sunt: infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 C. pen. şi două infracţiuni de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
Potrivit reglementării anterioare, în conformitate cu dispoziţiile art. 122 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana fizică este de 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani; lit. b) C. pen. anterior, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani; lit. c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; lit. d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; lit. e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.
Conform art. 124 C. pen. anterior, prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 122 este depăşit cu încă jumătate.
În actuala reglementare, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an dar care nu depăşeşte 5 ani, în alin. (2) al art. 154 se prevede că acesta începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, iar în cazul infracţiunii continuate, termenul curge de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.
Conform art. 155 alin. (4) C. pen., termenele prevăzute în art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni (prescripţia specială).
În speţă, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 C. pen. cu limite de pedeapsă de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi, termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. este de 5 ani iar prescripţia specială operează după trecerea unui termen de 10 ani, ambele curgând de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. Termenul de prescripţie specială s-a împlinit pentru această faptă în anul 2013.
Având în vedere considerentele expuse, în baza art. 17 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., urmează a dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei D.I. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 C. pen., întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale.
Cât priveşte cele două infracţiuni de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, reţinute în sarcina inculpatei D.I., instanţa urmează a dispune condamnarea acesteia la câte o pedeapsă pentru fiecare dintre ele pentru considerentele pe care deja le-a expus în cele ce preced.
În operaţiunea de stabilire a duratei şi cuantumului pedepsei ce se va aplica inculpatei D.I. pentru fiecare dintre infracţiunile săvârşite, instanţa va avea în vedere circumstanţele comiterii faptelor, gravitatea infracţiunilor săvârşite, scopul urmărit, gradul de implicare, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natură şi gravitatea rezultatului produs, conduita inculpatei după săvârşirea faptelor şi în cursul procesului penal dar şi nivelul de educaţie, vârsta, starea familială şi socială, astfel încât să fie de natură a atinge scopul preventiv.
Având în vedere că cele două infracţiuni de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, reţinute în sarcina inculpatei D.I., au fost săvârşite de aceasta prin acţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, instanţa urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 38 C. pen. cu referire la dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. privind pedeapsa în cazul concursului de infracţiuni.
Cât priveşte modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicată inculpatei D.I., constatând îndeplinite condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi ţinând seama de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi chiar fără executarea acesteia, fiind necesară însă supravegherea conduitei sale pentru o perioadă detemiinată apreciată ca atare.
Referitor la inculpatul C.C.F., instanţa constată că legea penală mai favorabilă este legea nouă, în discuţie fiind infracţiunile prev. de art. 322 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., prev. de art. 269 C. pen.
Având în vedere data săvârşirii faptelor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni şi termenul de prescripţie a răspunderii penale prin prisma dispoziţiilor art. 154 C. pen. şi a dispoziţiilor art. 155 alin. (4) C. pen., instanţa constată că aceste fapte s-au prescris la data de 31 iulie 2013 astfel că, în baza art. 17 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., urmează a dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C.C.F.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul I.V., instanţa constată că legea penală mai favorabilă este noul C. pen., în discuţie fiind infracţiunea prev. de art. 322 C. pen., infracţiunea prev. de art. 48 rap. la art. 321 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 269 C. pen.
Pentru faptele reţinute în sarcina inculpatului I.V., raportat la criteriile avute în vedere la stabilirea legii penale mai favorabile, instanţa constată că termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit în anul 2013, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. pen., urmează a se dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului.
Referitor la inculpatul C.A.J., instanţa constată că legea penală mai favorabilă este noul C. pen., în discuţie fiind infracţiunea prev. de art. 322 C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 269 C. pen.
Având în vedere data săvârşirii acestor fapte, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni precum şi termenul de prescripţie a răspunderii penale calculat în conformitate cu dispoziţiile art. 154 şi art. 155 alin. (4) C. pen., constată că acestea s-au prescris, motiv pentru care în baza aceluiaşi temei legal, urmează a se dispune încetarea procesului penal.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.I., instanţa constată că legea penală mai favorabilă este noul C. pen., în discuţie fiind infracţiunea prev. de art. 269 C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 321 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen.
Având în vedere data săvârşirii acestor fapte, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni precum şi termenul de prescripţie a răspunderii penale calculat în conformitate cu dispoziţiile art. 154 şi art. 155 alin. (4) C. pen., constată că acestea s-au prescris motiv pentru care, în baza aceluiaşi temei legal, urmează a se dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului G.I.
4.Referitor la criticile formulate cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei, instanţa de control judiciar reţine următoarele:
În considerentele hotărârii penale apelate s-a menţionat faptul că probele adrmnistrate în cauză au dovedit că inculpatul D.N., prin acţiunea ilicită de înlesnire a scoaterii de către inculpatul P.T. a unei sume de bani pentru servicii neexecutate şi de încasare a sumei de bani de către propria firmă pentru acelaşi gen de servicii neexecutate, a cauzat părţii civile SC C. SA un prejudiciu evaluat la suma de 2.201.779.400 ROL, respectiv 1.221.916.000 ROL.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut că au fost dovedite şi acţiunile ilicite ale inculpaţilor P.T., D.N., M.A. şi M.L.F., constând în vânzarea, respectiv cumpărarea, cu ştiinţă, a unor bunuri aparţinând SC C. SA la preţuri mult sub valoarea reală, urmată de revânzarea lor la preţurile reale către alţi cumpărători, care au dus la prejudicierea societăţii cu sumele de 940.700.000 ROL, de 1.939.790.000 ROL şi respectiv 3.990.160.000 ROL.
Din dispozitivul sentinţei penale apelate rezultă că la plata acestor prejudicii au fost obligaţi inculpaţii D.N., M.A. şi M.F., în solidar, moştenitorii inculpatului P.T. neacceptând succesiunea acestuia.
Cu toate acestea, instanţa nu a determinat cu certitudine cuantumul prejudiciului pentru flecare inculpat în parte şi nici nu a dispus obligarea acestora în solidar la plata acestuia.
Aşa cum s-a arătat, în cauză au formulat pretenţii civile: SC C. SA prin persoana acţionarilor minoritari, A.N.A.F. prin D.G.F.P. Braşov, A.V.A.S. Braşov şi părţile vătămate A.S.G., A.V., B.M., B.E., B.L., B.Ma., B.El., Bu.M., C.E., C.T., C.L. (fosta A.), C.M., C.N.V., C.V., C.G., C.O., C.Le., C.Ma., D.E., D.P., D.C., D.M., D.Mo., F.R., G.V., G.D., G.L., G.V.I., I. (P.) M., I.I., I.Ma., I.lo. şi continuata de moştenitorul I.M.C., K.I.E., K.A., L.O., M.N., M.H.D., M.E.A., N.M., N.C., P.E., P.El., P.R., P.M., R.F., R.M., R.Ma., S.M., S.R., S.P., S.E., T.C., T.G., Ţ.N., U.P., V.V., V.M., V.I., V.Ir., Z.E., Z.E.M., U.I., B.R.E., P.L.M., R.V., S.I., M. (B.) C., U.I., B.R.S., G.C.M., P.L.M., L.E. şi continuată de moştenitorii B.I. şi I.A.C.
Pentru SC C. SA s-a solicitat restituirea prejudiciilor cauzate de inculpaţii D.N. şi P.T. prin activitatea infracţională desfăşurată.
Părţile civile au solicitat valoarea acţiunilor pe care le-au dobândit în procesul de privatizare.
A.N.A.F. prin D.G.F.P. Braşov a solicitat suma de 4 378 062 278 ROL, reprezentând sumele datorate bugetului de stat de către SC C. SA calculate la valoarea contractelor încheiate între persoanele interpuse şi adevăraţii proprietari.
Pe de altă parte, A.V.A.S. Braşov a solicitat suma de 6 545 586 872 ROL calculată ca urmare a nerespectării prevederilor art. 7.3 lit. b) alin. (2) din contractul nr. 171/1995, la valoarea contractelor încheiate între persoana interpusă şi adevăraţii proprietari.
După cum s-a arătat, instanţa de fond a constatat că în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 998 C. civ., sunt îndeplinite condiţiile numai în ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor de delapidare, abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, pentru care s-a stabilit vinovăţia inculpaţilor D.N., M.A. şi M. (fostă N.) L.F.
Instanţa a considerat că în ceea ce priveşte pretenţiile acţionarilor minoritari, acestea nu sunt întemeiate întrucât, raportat la infracţiunile pentru care s-a constatat vinovăţia inculpaţilor administrator, aceştia nu pot fi obligaţi la plata acţiunilor cu care au participat la procesul de privatizare întrucât prejudiciul a fost cauzat societăţii la care părţile vătămate erau acţionari minoritari.
Instanţa de fond nu a avut însă în vedere faptul că, prin deţinerea de acţiuni la respectiva societate acţionarii minoritari, ca şi cei majoritari, aveau anumite drepturi printre care şi cel la plata dividendelor datorate.
În condiţiile în care societatea a fost prejudiciată prin faptele ilicite ale inculpaţilor, profitul societăţii a fost diminuat, şi implicit, dividentele care s-ar fi cuvenit fiecărui acţionar.
Din acest punct de vedere se apreciază că şi acţionarii minoritari trebuie despăgubiţi proporţional cu numărul acţiunilor deţinute de fiecare, în parte.
Aşa cum s-a arătat, în sarcina inculpaţilor D.N. şi P.T. s-a reţinut faptul că aceştia au dispus acordarea de dividende din beneficii fictive însă aceste dividente, chiar fictive fiind, nu s-au acordat şi acţionarilor minoritari, aşa cum s-ar fi cuvenit.
Din datele cuprinse în bilanţurile contabile pe anii 1995-2003 ale SC C. SA rezultă că societatea a înregistrat profit doar în perioada anilor 1995-2000, iar în perioada 2001-2003 activitatea societăţii s-a soldat cu pierdere.
Potrivit datelor cuprinse în bilanţurile contabile pe anii 1995-2000, SC C. SA a avut dreptul ca în perioada de referinţă să distribuie dividende către Asociaţia C./PAS în limitele sumei de 1.710.957.000 ROL.
Din analiza situaţiei plăţilor efectuate de SC C. SA în contul Asociaţiei C. PAS rezultă că în perioada 1995-2003 asociaţia a încasat direct de la societate suma de 2.114.252.900 ROL, iar de la persoanele fizice D.N. şi P.T. suma totală de 1.448.407.000 ROL.
Astfel, suma pe care inculpaţii D.N. şi P.T. au virat-o în contul Asociaţiei C. PAS cu titlu de rata F.P.S. a provenit de la SC C. SA fiind încasată de aceştia în conturile persoanelor cu titlu de „avans dividende".
Deosebit de suma de 1.710.957.000 ROL reprezentând dividende cuvenite a fi distribuite de SC C. SA în perioada 1995-2003, în calitate de administratori ai SC C. SA inculpaţii D.N. şi P.T. au plătit din beneficii fictive dividende în sumă totală de 1.851.703.900 ROL, aspectele menţionate fiind confirmate de raportul de constatare financiar-contabil efectuat în cauză.
În cursul anului 1999, după ce iniţial a fost înregistrată corect pe cheltuieli suma de 11.508.590.760 ROL virată la extern de SC C. SA în contul a două firme cu sediul în Bahamas cu care fuseseră încheiate un număr de două contracte fictive de „reclama şi publicitate", respectiv „studii şi cercetare", în cursul lunii septembrie 1999, suma respectivă a fost stornată din conturile de cheltuieli unde a fost reînregistrată în anul 2003.
Făcând o reevaluare a datelor din evidenţa contabilă a SC C. SA s-a constatat că, dacă suma de 11.508.590.760 ROL virată la extern în cursul anului 1999 ar fi fost înregistrată şi menţinută pe cheltuieli, aşa cum ar fi fost legal, societatea ar fi înregistrat în anii 1999 şi 2000 pierdere fiscală şi nu profit, situaţie în care dividendele repartizate de societate pe aceşti doi ani, îa sumă de 555.659.000 ROL (99.636.000 ROL în 1999 şi 456.023.000 ROL în 2000), sunt necuvenite.
Ca urmare, suma pe care inculpaţii D.N. şi P.T., în calitate de administrator ai SC C. SA, au plătit-o în perioada 1995-2003 cu titlu de dividende din beneficii fictive este de aproximativ 2.407.362.900 ROL.
În contextul arătat, ţinând seama însă de faptul că de la momentul soluţionării cauzei în fond şi până la soluţionarea definitivă a cauzei în faza de judecată a apelului, au intervenit împrejurări de natură a face aplicarea dispoziţiilor art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., respectiv încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile arătate, urmează a modifica dispoziţiile sentinţei penale atacate referitoare la latura civilă a cauzei în sensul că va lăsa nesoluţionată latura civilă a cauzei în ceea ce priveşte pretenţiile formulate de părţile civile Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi de părţile civile Bu.M., U.P., F.R., C.Le., V.Ir., C.T., D.P., A.S.O.G., P.E., P.R., S.M., C.V., D.C., G.L., L.O., K.A., I.Ma., A.V., Z E., P.M., I. (Fostă P.) M., V.V., Ţ.N., M.H.D., B.Ma., G.V., N.M., S.P., P.El., S.R., V.M., M.E.A., N.C., M.N., C.E.M., D.M., G.D.R., T.G., C.N.V., C.E., S.E., D.E., B.El., R.F.V., I.I., B.M., B.E., B.L., C. (Fostă A.) L., C.M., C.G., C.O., D. (Fostă S.) Mo., G.V.I., K.I.E., R.Ma., T.C., V.I., Z.E.M. şi R.M. şi, pentru considerentele amplu expuse în fundamentarea dispoziţiei de condamnare a inculpatului D.N. pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare de bani, urmează a-l obliga pe acesta către bugetul statului prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, la plata obligaţiilor fiscale în sumă de 3.061.724.656 ROL din care suma de 1.739.616.282 ROL reprezintă impozit suplimentar pe profit, iar suma de 1.322.108.374 ROL reprezintă T.V.A. suplimentar.
Totodată, urmează a respinge apelurile formulate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi de părţile civile Bu.M., U.P., F.R., C.Le., V.Ir., C.T., D.P., A.S.O.G., P.E., P.R., S.M., C.V., D.C., G.L., L.O., K.A., I.Ma., A.V., Z.E., P.M., I. (Fostă P.) M., V.V., Ţ.N., M.H.D., B.Ma, G.V., N.M., S.P., P.El., S.R., V.M., M.E.A., N.C., M.N., C.E.M., D.M., G.D.R., T.G., C.N.V., C.E., S.E., D.E., B.El., R.F.V., I.I., B.M., B.E., B.L., C. (Fostă A.) L., C.M., C.G., C.O., D. (Fostă S.) M., G.V.I., K.I.E., R.Ma., T.C., V.I., Z.E.M. şi R.M. împotriva sentinţei penale nr. 250 din 23 decembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi privind pe intimaţii inculpaţi C.C.F., D.I., G.I., I.S., I.V. şi R.A. şi apelurile declarate de apelanţii intimaţi inculpaţi D.N., M.L.F. şi de apelanta parte civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi împotriva sentinţei penale nr. 250 din 23 decembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Desfiinţează în parte sentinţa penală atacată şi rejudecând:
1. Inculpatul D.N.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului D.N. şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II, lit. b), c) C. pen. anterior în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:
- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 C. pen. şi art. 258 C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 C. pen.;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prevăzută şi pedepsită de art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 C. pen.;
- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen.;
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţiile potrivit cărora interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II lit. b) şi c) C. pen. pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prevăzută şi pedepsită de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. cu aplicarea art. 308 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvărşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 295 C. pen. şi art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prevăzută şi pedepsită de art. 295 C. pen. cu aplicarea art. 308 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- plătire şi încasare de dividende din beneficii fictive prevăzută şi pedepsită de art. 2721 lit. b) din Legea nr. 31/1990;
- abuz în serviciu, prevăzută şi pedepsită de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 308 C. pen.;
- abuz în serviciu în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen.;
- instigare la mărturie mincinoasă prevăzută şi pedepsită de art. 47 raportat la art. 273 alin. (1) C. pen.;
- complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 48 raportat la art. 322 C. pen.;
- încălcare a obligaţiilor de bună credinţă în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 275 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 35 C. pen.;
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 47 raportat la art. 322 C. pen.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen.;
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 47 raportat la art 322 C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen.;
- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 47 raportat la art. 322 C. pen.;
- fals intelectual prevăzută şi pedepsită de art. 321 C. pen.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen.
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţiile potrivit cărora în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul D.N. pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.;
- instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.;
- instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- emitere abuzivă de noi acţiuni prev. de art. 267 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată, în numerotarea actuală art. 273 pct. 1 din Legea nr. 31/1990;
- exercitarea necuvenită a dreptului de vot prevăzută şi pedepsită de art. 273 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, în numerotarea actuală art. 279 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată;
- abuz în serviciu în forma calificată, prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen. raportat la art. 248 şi art. 258 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. ;
- evaziune fiscală prevăzută şi pedepsită de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994, republicată, în actuala reglementare art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005;
- înşelăciune prevăzută şi pedepsită art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.;
- instigare la favorizarea infractorului prev. de art. 25 raportat la art. 264 C. pen.;
- complicitate la fals intelectual prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 289 C. pen.;
- instigare la fals intelectual prevăzută şi pedepsită de art. 25 raportat la art. 289 C. pen.;
- delapidare, prevăzută şi pedepsită de art. 2151 alin. (1) C. pen.;
- complicitate la delapidare prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) C. pen.;
- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută şi pedepsită de art. 323 C. pen.;
- spălare de bani prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999, în actuala reglementare Legea nr. 656/2002;
- spălare de bani prevăzută şi pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002;
- constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la favorizarea făptuitorului prevăzută şi pedepsită de art. 47 raportat la art. 269 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la favorizarea făptuitorului prevăzută şi pedepsită de art. 47 raportat la art. 269 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la favorizarea făptuitorului prevăzută şi pedepsită de art. 47 raportat la art. 269 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 31 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. şi art. 31 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la favorizarea făptuitorului prevăzută şi pedepsită de art. 47 C. pen. raportat la art. 269 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare prevăzută şi pedepsită de art. 295 C. pen. şi art. 308 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare prevăzută şi pedepsită de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 308 C. pen. ca urmare a intervenim prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen. şi art. 35 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de emitere abuzivă de noi acţiuni prevăzută şi pedepsită de art. 273 lit. a) din Legea nr. 31/1990 ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de exercitarea necuvenită a dreptului de vot prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990 ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual prevăzută şi pedepsită de art. 48 C. pen. raportat la art. 321 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual prevăzută şi pedepsită de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută şi pedepsită de art. 367 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută şi pedepsită de art. 367 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul D.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe durata prevăzută de art. 68 C. pen.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 65 C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. ca pedeapsă accesorie pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul D.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvărşirea infracţiunii de spălare de bani.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 65 C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. ca pedeapsă accesorie pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul D.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 65 C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În temeiul art. 38 C. pen. dispune ca inculpatul D.N. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (1/3 din (3 + 3)) adică 2 ani, urmând ca inculpatul să execute în final 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe durata prevăzută de art. 68 C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. ca pedeapsă accesorie care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul D.N. care nu sunt contrare prezentei decizii.
2. Inculpata M. fostă N.L.F.
Înlătură din sentinţa penală apelată dispoziţia de condamnare a inculpatei M. fostă N.L.F. la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare aplicată inculpatei pentru săvărşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 248 C. pen. şi art. 258 C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen.
Înlătură din sentinţa penală apelată dispoziţiile art. 81, 82 şi 83 C. pen. referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 10 luni închisoare aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii complicitate la abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 248 C. pen. şi art. 258 C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen.
Înlătură dispoziţiile art. 71 C. pen. raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzut şi pedepsit de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea următoarelor infracţiunii:
- complicitate la abuz în serviciu în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 48 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 308 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen.;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen.;
Înlătură din sentinţa penală apelată dispoziţiile potrivit cărora în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpata M. fostă N.L.F. pentru următoarele infracţiuni:
- constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003;
- asociere pentru săvărşirea de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen.;
- spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002;
- complicitate la fals intelectual prev. de art. 26 rap. la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 alin. (1) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută şi pedepsită de art. 367 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual prevăzută şi pedepsită de art. 48 raportat la art. 321 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata M. fostă N.L.F. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 3 ani conform art. 92 C. pen.
Conform art. 93 C. pen. pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. impune condamnatei să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei.
Pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. desemnează Primăria Municipiului Braşov şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braşov ca entităţi din comunitatea inculpatei condamnate M. fostă N.L.F. dintre care consilierul de probaţiune să poată decide, după realizarea evaluării iniţiale, locul de executare a activităţii neremunerate impuse în sarcina inculpatei.
Conform art. 93 alin. (5) C. pen. condamnata trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata M. fostă N.L.F. care nu sunt contrare prezentei decizii.
3. Inculpata M.A.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 308 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţia potrivit căreia în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpata M.A. pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiunii prevăzută de art. 323 C. pen. şi pentru infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 (în actuala reglementare Legea nr. 656/2002) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută şi pedepsită de art. 367 alin. (1) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
În baza dispoziţiilor art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 3 ani conform art. 92 C. pen.
Conform art. 93 C. pen. pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. impune condamnatei să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei.
Pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. desemnează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov şi Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Braşov ca entităţi din comunitatea inculpatei condamnate M.A. dintre care consilierul de probaţiune să poată decide, după realizarea evaluării iniţiale, locul de executare a activităţii neremunerate impuse în sarcina inculpatei.
Conform art. 93 alin. (5) C. pen. condamnata trebuie să î ndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de c ondamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata M.A. care nu sunt contrare prezentei decizii.
4. Intimata inculpată I.S.
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţia potrivit căreia în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpata I.S. pentru următoarele infracţiuni:
- complicitate la delapidare, prevăzută şi pedepsită de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1) C. pen.;
- constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare, prevăzută şi pedepsită de art. 48 raportat la art. 295 C. pen. raportat la art. 308 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută şi pedepsită de art. 367 alin. (1) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata I.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
În baza dispoziţiilor art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 3 ani conform art. 92 C. pen.
Conform art. 93 C. pen. pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. impune condamnatei să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei.
Pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. desemnează Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Braşov şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braşov ca entităţi din comunitatea inculpatei condamnate I.S. dintre care consilierul de probaţiune să poată decide, după realizarea evaluării iniţiale, locul de executare a activităţii neremunerate impuse în sarcina inculpatei.
Conform art. 93 alin. (5) C. pen. condamnata trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata I.S. care nu sunt contrare prezentei decizii.
5. Intimata inculpată D.I.
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţia potrivit căreia în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpata D.I. pentru următoarele infracţiuni:
- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 C. pen.;
- constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003;
- spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1999 în actuala reglementare Legea nr. 656/2002;
- spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută şi pedepsită de art. 367 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută şi pedepsită de art. 367 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatei.
În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu reţinerea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) şi art. 76 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata D.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu reţinerea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) şi art. 76 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata D.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
În temeiul art. 38 C. pen. dispune ca inculpatul D.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (1/3 din 2) adică 8 luni, urmând ca inculpatul să execute în final 2 ani şi 8 luni închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 3 ani şi 6 luni conform art. 92 C. pen.
Conform art. 93 C. pen. pe durata termenului de supraveghere condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. impune condamnatei să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei.
Pe parcursul termenului de supraveghere condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. desemnează Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braşov şi Primăria Municipiului Braşov ca entităţi din comunitatea inculpatei condamnate D.I. dintre care consilierul de probaţiune să poată decide, după realizarea evaluării iniţiale, locul de executare a activităţii neremunerate impuse în sarcina inculpatei.
Conform art. 93 alin. (5) C. pen. condamnata trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce o priveşte pe inculpata D.I. care nu sunt contrare prezentei decizii.
6. Intimatul inculpat C.C.F.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen. raportat la art. 35 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţia potrivit căreia în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul C.C.F. pentru următoarele infracţiuni:
- complicitate la fals intelectual, prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen.;
- favorizarea infractorului prevăzută şi pedepsită de art. 264.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvărşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 48 C. pen. raportat la dispoziţiile art. 321 C. pen. şi art. 35 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, prevăzută şi pedepsită de art. 269 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.C.F. care nu sunt contrare prezentei decizii.
7. Intimatul inculpat I.V.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 322 cu aplicarea art. 35 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţia potrivit căreia în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul I.V. pentru următoarele infracţiuni:
- favorizarea infractorului prevăzută şi pedepsită de art. 264 C. pen.;
- complicitate la fals intelectual prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, prevăzută şi pedepsită de art. 269 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit pentru săvărşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual, prevăzută şi pedepsită de art. 48 C. pen. raportat la dispoziţiile art. 321 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul I.V. care nu sunt contrare prezentei decizii.
7. Intimatul inculpat C.A.J.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută şi pedepsită de art. 322 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţia potrivit căreia în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul C.A.J. pentru infracţiunea de favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen.:
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, prevăzută şi pedepsită de art. 269 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.A.J. care nu sunt contrare prezentei decizii.
8. Intimatul inculpat G.I.
Înlătură din sentinţa penală atacată dispoziţia potrivit căreia în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul G.I. pentru următoarele infracţiuni:
- favorizare a infractorului prevăzută şi pedepsită de art. 264 C. pen.;
- fals intelectual prevăzută şi pedepsită de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, prevăzută şi pedepsită de art. 269 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 35 C. pen. raportat la art. 321 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale a inculpatului.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în ceea ce îl priveşte pe inculpatul G.I. care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta intimată inculpată M.A. împotriva sentinţei penale nr. 250 din 23 decembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Ia act de retragerea apelului declarat de apelantul intimat inculpat C.A.J. împotriva sentinţei penale nr. 250 din 23 decembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Modifică dispoziţiile referitoare la latura civilă a cauzei în sensul că lasă nesoluţionată latura civilă în ceea ce priveşte pretenţiile părţilor civile Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi de părţile civile Bu.M., U.P., F.R., C.Le., V.Ir., C.T., D.P., A.S.O.G., P.E., P.R., S.M., C.V., D.C., G.L., L.O., K.A., I.Ma., A.V., Z.E., P.M., I. (Fostă P.) M., V.V., Ţ.N., M.H.D., B.Ma., G.V., N.M., S.P., P.El., S.R., V.M., M.E.A., N.C., M.N., C.E.M., D.M., G.D.R., T.G., C.N.V., C.E., S.E., D.E., B.El., R.F.V., I.I., B.M., B.E., B.L., C. (Fostă A.) L., C.M., C.G., C.O., D. (Fostă S.) Mo., G.V.I., K.I.E., R.Ma., T.C., V.I., Z.E.M. şi R.M.
Obligă pe inculpatul D.N. către bugetul statului - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - la plata obligaţiilor fiscale în sumă de 3.061.724.656 ROL din care 1.739.616.282 ROL impozit suplimentar pe profit şi 1.322.108.374 ROL reprezentând T.V.A. suplimentar.
Respinge apelurile formulate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi de părţile civile Bu.M., U.P., F.R., C.Le., V.Ir., C.T., D.P., A.S.O.G., P.E., P.R., S.M., C.V., D.C., G.L., L.O., K.A., I.Ma., A.V., Z.E., P.M., I. (Fostă P.) M., V.V., Ţ.N., M.H.D., B.Ma., G.V., N.M., S.P., P.El., S.R., V.M., M.E.A., N.C., M.N., C.E.M., D.M., G.D.R., T.G., C.N.V., C.E., S.E., D.E., B.El., R.F.V., I.I., B.M., B.E., B.L., C. (Fostă A.) L., C.M., C.G., C.O., D. (Fostă S.) M., G.V.I., K.I.E., R.M., T.C., V.I., Z.E.M. şi R.M. împotriva sentinţei penale nr. 250 din 23 decembrie 2013 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Respinge cererea formulată de părţile civile privind plata cheltuielilor de judecată.
Obligă apelanta intimată inculpată M.A. la plata sumei de 3000 RON, din care suma de 400 RON reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă apelantul C.A.J. la plata sumei de 1000 RON din cheltuieli judiciare din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, până la prezentarea avocatului ales se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi D.N. şi M.L.F. în sumă de câte 150 RON se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intirnaţii inculpaţii C.C.F., D.I., I.S. şi I.V. în sumă de câte 150 RON se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu pentru intimaţii inculpaţi G.I. şi R.A. în sumă de câte 400 RON se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu pentru intimatele părţi civile B.C., M.C., A. (fostă B.) R.S., G.C.M., I.Io., L.E., P.L.M., R.V., în sumă de câte 400 RON se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu pentru intimaţii moştenitori I.M.C., B.I. şi I.A.C. în sumă de câte 400 RON se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică, azi 27 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 190/2015. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de... | ICCJ. Decizia nr. 195/2015. SECŢIA PENALĂ → |
|---|
