ICCJ. Decizia nr. 716/2015. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 716/2015
Dosar nr. 70/35/2015
Şedinţa publică din 21 mai 2015
Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 26/PI din 3 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost respinsă cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 19 aprilie 2011 de către Judecătoria Orăşenească Nyirbator - Ungaria, privind pe persoana solicitată M.F.
În baza art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, raportat la art. 215 C. proc. pen., a fost menţinută măsura controlului judiciar luată faţă de persoana solicitată prin încheierea penală nr. 5/IP din 05 martie 2015 a Curţii de Apel Oradea.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută pe o durată de 24 de ore prin ordonanţa de reţinere din data de 04 martie 2015, ora 22,15 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 656/II.5/2015.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, urmând ca onorariul avocatului desemnat din oficiu M.C., conform delegaţiei din 5 martie 2015, în cuantum de 320 RON, să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Bihor.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că a fost sesizată, la data de 5 martie 2015, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea cu o cerere de executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Orăşenească Nyirbator - Ungaria, prin care se solicita arestarea şi predarea către autorităţile maghiare a persoanei solicitate M.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de furt.
Instanţa a constatat că persoanei solicitate i s-au adus la cunoştinţă motivele reţinerii şi faptul că s-a emis un mandat european de arestare în conformitate cu dispoziţiile art. 100 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
Examinând cererea formulată, instanţa a reţinut că pe numele persoanei solicitate M.F. s-a emis un mandat european de arestare de către Judecătoria Orăşenească Nyirbator - Ungaria, în Dosarul nr. Bny.66/2011/2, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt prevăzute şi pedepsite de art. 316 alin. (1) C. pen. maghiar, reţinându-se faptul că, în perioada 17-19 noiembrie 2009, aceasta a pătruns în curtea unor imobile din localitatea Jarmi, Ungaria de unde a sustras mai multe bunuri. Curtea a constatat că este competentă că soluţioneze cererea, potrivit art. 102 cu referire la art. 85 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, că mandatul european de arestare a cărui executare se solicită îndeplineşte condiţiile de formă şi fond cerute de lege, iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 101 alin. (2) din acelaşi act normativ, persoanei reţinute i s-au adus la cunoştinţă, de îndată, motivele reţinerii.
Curtea a reţinut că, în cauză, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a identificat persoana solicitată M.F. pe baza cărţii de identitate în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, avocat M.D., încheindu-se în acest sens procesul-verbal de identificare şi ascultare din 4 martie 2015, dispunând reţinerea acesteia pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 4 martie 2015, ora 22.15.
Prin încheierea penală nr. 5/IP din 5 martie 2015, în baza art. 101 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, raportat la art. 227 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 215 C. proc. pen., Curtea a dispus luarea faţă de persoana solicitată M.F. a măsurii controlului judiciar pe o durată de 30 de zile începând din data de 05 martie 2015 până în data de 03 aprilie 2015 inclusiv, apreciind că, în raport de natura infracţiunii cu privire la care s-a emis mandatul european de arestare, precum şi limitele de pedeapsă prevăzute de legislaţia maghiară pentru această infracţiune şi de împrejurarea că s-a dispus efectuarea unei adrese pentru precizarea mandatului european de arestare a cărei executare se solicită, această măsură este de natură să asigure buna desfăşurare a procedurii de executare a mandatului european de arestare şi împiedicarea sustragerii persoanei solicitate de la această procedură. Prin aceeaşi încheiere s-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate, dacă nu este arestată în altă cauză, şi s-a constatat că aceasta a fost reţinută pentru 24 ore începând cu data de 4 martie 2015 ora 22.15 prin ordonanţa de reţinere emisă în Dosarul nr. 656/IL5/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
În şedinţa din 3 aprilie 2015 Curtea a luat act de depunerea traducerii mandatului european de arestare şi, având în vedere că persoana solicitată a consimţit la predare, s-a încheiat procesul verbal aflat la dosar.
Examinând mandatul european de arestare emis de către Judecătoria Orăşenească Nyirbator - Ungaria cu privire la persoana solicitată, instanţa de fond a reţinut că în Dosarul cu nr. 398/35/2011 al Curţii de Apel Oradea s-a soluţionat cererea de executare a acestui mandat formulată de autorităţile judiciare maghiare la data de 19 iulie 2011, iar, prin sentinţa penală nr. 87 din 9 august 2011, rămasă definitivă la data de 17 august 2011, Curtea de Apel Oradea a respins cererea de executare a mandatului european de arestare mai sus menţionat, constatând că în cuprinsul mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare maghiare nu s-a indicat mandatul naţional de arestare care a stat la baza emiterii acestuia.
În prezenta cauză, instanţa de fond a solicitat autorităţilor judiciare maghiare să precizeze dacă cererea de executare priveşte mandatul european de arestare care a făcut obiectul cererii formulate anterior în condiţiile mai sus arătate, iar din adresa emisă de Ministerul Justiţiei din Ungaria în calitate de autoritate centrală, a rezultat că este vorba de acelaşi mandat european de arestare care a fost transmis instanţei în 2011.
Raportat la această împrejurare, instanţa de fond a apreciat că, în cauză, nu se poate da curs cererii de executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Orăşenească Nyirbator - Ungaria cu privire la persoana solicitată M.F. în condiţiile în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care s-a respins o cerere formulată anterior de autorităţile judiciare maghiare cu privire la predarea aceleaşi persoane solicitate, în baza aceluiaşi mandat european de arestare.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, raportat la împrejurarea că, din conţinutul mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare maghiare, rezultă că acesta reprezintă şi mandat naţional de arestare, motiv pentru care nu există nici un motiv de refuz al executării acestuia şi al predării persoanei solicitate, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 86 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004 şi de Decizia cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002. Totodată, s-a arătat că autoritatea de lucru judecat nu subzistă, deoarece atunci când s-a pronunţat sentinţa penală nr. 87/PI/2011 din 9 august 2011 în Dosarul nr. 398/35/2011 instanţa nu a avut în vedere fondul cauzei. S-a mai arătat că, fată de cererea anterioară, au apărut elemente noi, respectiv întocmirea rechizitoriului şi trimiterea în judecată a persoanei solicitate la data de 11 iulie 2013, termenul de prescripţie urmând a se împlini la data de 10 iulie 2016, iar, în raport de dispoziţiile art. 111 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, poate fi formulată o nouă cerere de executare a mandatului european de arestare. Drept urmare, s-a solicitat admiterea contestaţiei formulate, admiterea cererii de punere în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare din Ungaria şi arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 de zile, în vederea predării.
Examinând contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Hotărârile judecătoreşti penale definitive sunt considerate ca fiind expresia aflării adevărului în cauza care a făcut obiectul judecăţii (res indicata pro veritate habetur) şi devin executorii, ceea ce înseamnă că din momentul respectiv ele dobândesc autoritate de lucru judecat, împiedicând desfăşurarea unui nou proces penal împotriva aceleiaşi persoane şi pentru aceeaşi situaţie juridică. De asemenea, din acelaşi moment, se naşte dreptul subiectiv pe baza căruia organele competente trec la executarea dispoziţiilor cuprinse în hotărâre.
Pentru a se putea invoca autoritatea de lucru judecat într-o cauză, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, respectiv: să existe o hotărâre penală definitivă, să existe identitate de persoană şi identitate de obiect.
Verificând întrunirea acestor condiţii, Înalta Curte constată că, în ceea ce priveşte executarea mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Orăşenească Nyirbator - Ungaria cu privire la persoana solicitată M.F., există o hotărâre definitivă, şi anume, sentinţa penală nr. 87 din 9 august 2011 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 398/35/2011, prin care a fost respinsă cererea formulată de autorităţile judiciare maghiare la data de 19 iulie 2011, de executare a respectivului mandat. Totodată, se constată că, în urma demersurilor făcute de instanţa de fond, a rezultat că în prezenta cauză s-a solicitat punerea în executare a aceluiaşi mandat european de arestare ce a format obiectul analizei instanţei în anul 2011 şi care vizează aceeaşi persoană solicitată, respectiv M.F., relevantă în acest sens fiind adresa Ministerului Justiţiei din Ungaria emisă la data de 5 martie 2015 şi având referinţa. Drept urmare, fiind îndeplinite cumulativ cele trei condiţii anterior enumerate, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de fond a reţinut, în cauză, existenţa autorităţii de lucru judecat.
În ceea ce priveşte împrejurarea invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în sensul că sunt îndeplinite toate condiţiile privind conţinutul şi forma mandatului european de arestare, prevăzute de Legea nr. 302/2004, nemaisubzistând motivul pentru care a fost respinsă iniţial cererea de executare (în legislaţia maghiară mandatul european de arestare ţinând loc de mandat naţional), Înalta Curte arată că respectivul aspect nu mai poate fi verificat în actuala procedură, contravenind principiului autorităţii de lucru judecat a hotărârii anterioare, rămasă definitivă prin nerecurare.
De asemenea, faptul că, între timp, în cauză s-a emis rechizitoriul prin care inculpatul a fost trimis în judecată nu poate conduce la repunerea în discuţie a temeiniciei cererii de executare a mandatului european de arestare, formulată de autorităţile judiciare din Ungaria, producând efecte doar sub aspectul termenului de prescripţie al răspunderii penale pentru faptele ce formează obiectul acestuia, ce urmează a se împlini pe data de 10 iulie 2016.
Pe de altă parte, Înalta Curte arată că, în speţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 111 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, invocate de parchet în susţinerea opiniei că poate fi formulată o nouă cerere de executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Orăşenească Nyirbator - Ungaria, întrucât acestea vizează o cu totul altă situaţie, respectiv depăşirea termenului maxim pentru predare fără ca persoana solicitată să fie primită de către statul emitent, premiza fiind că mandatul a fost deja executat.
Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva sentinţei penale nr. 26/PI din 3 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe persoana solicitată M.F.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată M.F., în sumă de 320 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva sentinţei penale nr. 26/PI din 3 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe persoana solicitată M.F.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată M.F., în sumă de 320 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 mai 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7/2015. Penal. Traficul de influenţă... | ICCJ. Decizia nr. 75/2015. Penal → |
|---|
