ICCJ. Decizia nr. 75/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 75/2006
Dosar nr. 1707/1/2005
(Nr. în format vechi: 330/2005)
Şedinţa publică din 13 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 5562 din 23 iunie 2005, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtele T.T. şi T.A.M. împotriva încheierii dată în camera de consiliu de la 30 noiembrie 2004, în dosarul nr. 1041/2004, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
S-a reţinut că recursul este exercitat împotriva unei hotărâri irevocabile, potrivit OUG nr. 65/2004, aprobată prin Legea nr. 493/2004.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâtele T.T. şi T.A.M. au declarat un nou recurs, fără a indica nici unul din cazurile de nelegalitate prevăzute în art. 304 C. proc. civ. şi fără a formula critici cu privire la Decizia atacată.
Recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Completul de 9 judecători a fost sesizat cu un nou recurs declarat împotriva unei decizii irevocabile pronunţate de secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Or, potrivit art. 299 C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs, hotărârile pronunţate în apel şi hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel.
Aşadar, căii de atac a recursului îi sunt supuse hotărârile definitive, stabilite, ca atare, prin art. 377 C. proc. civ.
Pe de altă parte, din dispoziţiile art. 377 alin. (2) C. proc. civ., cu referire la hotărârile irevocabile, raportat la art. 299 din acelaşi cod, rezultă că sistemul român de jurisdicţie a statuat principiul unicităţii recursului, dreptul la această cale de atac stingându-se prin exercitare.
Drept urmare, posibilitatea legală a declarării mai multor recursuri este exclusă.
Or, recurentele-pârâte au declarat un nou recurs împotriva unei decizii prin care un alt recurs declarat de aceeaşi parte a fost respins ca inadmisibil.
În concluzie, cum recursul nu priveşte o hotărâre dintre cele prevăzute de art. 299 C. proc. civ., rezultă că Decizia criticată nu este susceptibilă de reformare, potrivit dreptului comun, pe această cale.
Este de reţinut că modul de determinare a căilor de atac prin legea procesual-civilă, corespunzător principiului statuat prin art. 129 din Constituţia României, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice, asigură un control judiciar efectiv al hotărârilor judecătoreşti şi satisface exigenţele art. 21 din legea fundamentală, respectiv a celor privind liberul acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil reglementate prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
De altfel, hotărârea atacată nu face parte nici din categoria hotărârilor supuse reformării la acest complet, în condiţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, potrivit căruia „Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
Drept urmare, recursul urmează a fi privit ca fiind inadmisibil şi potrivit legii speciale, excepţia pusă în discuţie constatându-se a fi întemeiată.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced şi ca urmare a admiterii excepţiei, Curtea va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtele T.T. şi T.A.M. împotriva deciziei nr. 5562 din 23 iunie 2005, pronunţată în dosarul nr. 1394/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 74/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 76/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
