Corupţia sexuală (art. 202 C.p.). Sentința nr. 130/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 130/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 9603/176/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ Nr. 130/2015
Ședința publică din 23 Martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. D. E.
Grefier: V. I.
Ministerul Public reprezentat de procuror O. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul Ș. Z., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, prev. de art. 202 al 2 C.penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C. penal.
La apelul nominal făcut în cauză nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din 16.03.2015 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 23.03.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
P. rechizitoriul nr. 3007/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. a fost trimis în judecată inculpatul Ș. Z., pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, prev. de art. 202 al 2 C.penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C. penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 10.12.2014 sub nr._ .
În actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, în data de 19.07.2013, în jurul orei 13:30, a sărutat-o pe burtă pe persoana vătămată R. D. P. C., în vârstă de 8 ani, după ce i-a ridicat acesteia bluza cu care era îmbrăcată, și, în repetate rânduri, a pipăit-o pe minoră în zona organelor genitale.
Din analiza coroborată a mijloacelor de proba administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: sesizarea numitului R. A. C.., proces-verbal încheiat în data de 24.07.2013 privind actele premergătoare efectuate; declarațiile persoanei vătămate R. D. P. C.; declarațiile inculpatului Ș. Z.; declarațiile martorilor R. A. C., R. A. și R. E. M.; raportul de expertiză medico – legală psihiatrică nr. 2421/IV/86 din 05.09.2014 întocmit de către specialiștii din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală A. cu privire la persoana vătămată R. D. P. C.; raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 793/IV/46/2014 întocmit de către specialiștii din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală A. cu privire la inculpatul Ș. Z.; acte medicale ale inculpatului Ș. Z., instanța reține următoarea situație de fapt:
În data de 19.07.2013, în jurul orelor 13:00, inculpatul Ș. Z. s-a deplasat în municipiul A. I., pe . martorului R. A., pe care îl cunoștea de mai mult timp, pentru a împrumuta de la acesta o sumă de bani în vederea achiziționării unui bilet de călătorie cu autobuzul către localitatea Ohaba.
Inculpatul Ș. Z. i-a solicitat martorului R. A. suma de zece lei, iar acesta l-a primit pe inculpat în curte, având în vedere faptul că se cunoșteau de mai mult timp, la locuința martorului R. A. aflându-se în acel moment și persoana vătămată R. D. P. C., în vârstă de 8 ani la acea dată.
Martorul R. A. nu i-a dat inculpatului Ș. Z. banii solicitați, și după o perioadă de timp, a plecat la un magazin alimentar din apropierea locuinței sale, lipsind aproximativ 20 de minute, timp în care inculpatul Ș. Z. a rămas singur cu minora R. D. P. C..
R. D. P. C. purta o pijama de vară, compusă din pantaloni scurți și o bluză cu mânecă scurtă.
Pentru a câștiga încrederea minorei R. D. P. C., inculpatul Ș. Z. i-a oferit acesteia suc și pufuleți, pe care le avea în plasa aflată asupra sa, după care a pipăit-o pe aceasta în zona organelor genitale și a sărutat-o pe obraz, spunându-i persoanei vătămate că îi plac copiii.
Ulterior, R. D. P. C. l-a condus pe inculpatul Ș. Z. într-o anexă pentru a-i arăta acestuia niște pui de pisică, unde inculpatul a pipăit-o din nou pe minoră în zona organelor genitale și a sărutat-o pe burtă, după ce i-a ridicat acesteia bluza cu care era îmbrăcată.
La ieșirea inculpatului și a persoanei vătămate din respectiva anexă, aceștia au fost surprinși de martorul R. A., după care inculpatul Ș. Z. a părăsit în grabă curtea locuinței martorului.
În cursul urmăririi penale, inculpatul Ș. Z. nu a recunoscut săvârșirea faptelor, afirmând că doar a mângâiat-o pe minora R. D. P. C. cu mâna în zona coapselor, după care fata s-a speriat și a fugit în magazie, fără ca el să o urmeze. Inculpatul Ș. Z. recunoaște că i-a dat minorei suc și pufuleți, dar afirmă că a rămas tot timpul în curtea imobilului împreună cu persoana vătămată, fără a pătrunde în dependințele locuinței. Întrucât s-a stabilit că inculpatul Ș. Z. are discernământul diminuat prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 793/IV/46/2014, întocmit de către specialiștii din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală A., acesta a fost audiat în calitate de inculpat în prezența unui avocat din oficiu.
Persoana vătămată R. D. P. C. declară că în vara anului 2013, în jurul amiezii, se afla la domiciliu împreună cu martorul R. A., bunicul său, când la acesta a venit în vizită inculpatul Ș. Z.. Persoana vătămată R. D. P. C. arată că, la un moment dat, bunicul ei a plecat să facă cumpărături de la magazinul Penny, aflat în apropierea locuinței, ocazie cu care ea a rămas singură acasă cu inculpatul Ș. Z.. Persoana vătămată R. D. P. C. afirmă că inculpatul Ș. Z. i-a oferit suc și pufuleți, după care acesta a pipăit-o în zona organelor genitale și a sărutat-o pe obraz, spunându-i că lui îi plac copiii. Persoana vătămată R. D. P. C. declară că, ulterior, l-a condus pe inculpatul Ș. Z. într-o anexă pentru a-i arăta acestuia niște pui de pisică, unde inculpatul a pipăit-o din nou pe minoră în zona organelor genitale și a sărutat-o pe burtă. Persoana vătămată R. D. P. C. arată că la momentul în care au ieșit în curte a venit acasă martorul R. A. și că, imediat după ce inculpatul Ș. Z. a plecat, i-a povestit bunicului ei cele întâmplate. Persoana vătămată R. D. P. C. arată că l-a văzut pe inculpatul Ș. Z. după câteva zile, în timp ce se juca pe stradă, astfel că l-a anunțat pe tatăl ei, care l-a prins pe acesta și a anunțat poliția.
Persoana vătămată R. D. P. C. nu se constituie parte civilă în cauză.
Martorul R. A. declară că în data de 19.07.2013, în jurul orelor 13:00, inculpatul Ș. Z., pe care îl cunoaște de mai mult timp întrucât mergeau amândoi la aceeași biserică, a venit la domiciliul său pentru a împrumuta o sumă de bani. Martorul R. A. arată că nu i-a dat banii inculpatului Ș. Z., dar l-a primit pe acesta în curtea locuinței, ocazie cu care inculpatul i-a oferit pufuleți minorei R. D. P. C.. Martorul R. A. afirmă că a plecat la magazinul alimentar pentru a efectua unele cumpărături, lipsind aproximativ 20 de minute, timp în care inculpatul Ș. Z. a rămas cu minora R. D. P. C.. Martorul R. A. declară că, la întoarcerea de la magazin, i-a văzut pe inculpatul Ș. Z. și pe minora R. D. P. C. în timp ce ieșeau dintr-o anexă a locuinței, astfel că l-a întrebat pe inculpatul Ș. Z. dacă s-a întâmplat ceva, acesta spunându-i că nu a făcut nimic, după care, simțind că poate s-a întâmplat ceva, l-a scos afară din curte pe inculpat. Martorul R. A. afirmă că minora R. D. P. C. i-a spus că inculpatul Ș. Z. a sărutat-o pe burtă, motiv pentru care a ieșit în stradă după inculpat Ș. Z. și l-a confruntat, ocazie cu care acesta a negat din nou că i-ar fi făcut ceva minorei.
Martorul R. E. M. declară că în data de 20.07.2013, în cursul dimineții, a aflat de la martorul R. A. despre faptul că în data de 19.07.2013 inculpatul Ș. Z. a rămas singur cu minora R. D. P. C. și că acesta s-ar fi legat de ea. Martorul R. E. M. arată că, imediat după discuția cu martorul R. A., a întrebat-o pe R. D. P. C. ce s-a întâmplat în ziua precedentă, ocazie cu care persoana vătămată i-a spus că a rămas singură cu inculpatul Ș. Z. în curte, că acesta i-a oferit suc și pufuleți, spunându-i că îi cunoaște și părinții, după care a sărutat-o și mângâiat-o pe abdomen și a pipăit-o în zona organelor genitale. Martorul R. E. M. afirmă că l-a anunțat despre acestea și pe soțul ei, martorul R. A. C. și că, la câteva zile, acesta l-a prins pe inculpatul Ș. Z. și a anunțat poliția, după ce acesta i-a fost indicat de către minora R. D. P. C..
Martorul R. A. C. arată că a aflat de la martorul R. E. M. despre faptul că R. D. P. C. a rămas singură acasă cu inculpatul Ș. Z. care a pipăit-o în zona organelor genitale. Martorul R. A. C. arată că, din discuțiile purtate cu martorii R. A. și R. E. M., și cu minora R. D. P. C. a aflat că inculpatul Ș. Z., o cunoștință a tatălui său, a rămas singur în curtea locuinței cu fiica sa, ocazie cu care acesta a sărutat-o pe aceasta pe burtă și a pipăit-o în zona organelor genitale. Martorul R. A. C. declară că, în data de 23.07.2013, în jurul orelo 18:30, minora R. D. P. C. a venit plângând acasă și i-a spus că l-a văzut pe inculpatul Ș. Z. în zona autogării A. I., unde ea se plimba cu bicicleta, astfel că l-a identificat pe acesta și a sunat la poliție. Martorul R. A. C. declară că nu a sesizat mai devreme organele de poliție întrucât nu cunoștea identitatea autorului faptei, martorul R. A. cunoscându-l doar sub numele de Z..
Din raportul de expertiză medico – legală psihiatrică nr. 2421/IV/86 din 05.09.2014 întocmit de către specialiștii din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală A. cu privire la persoana vătămată R. D. P. C. reiese faptul că este posibil ca evenimentele descrise de persoana vătămată să se fi petrecut în realitate.
Întrucât inculpatul Ș. Z. a depus la dosar acte medicale din care rezultă că suferă de afecțiuni psihice, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, în urma căreia a fost întocmit raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 793/IV/46/2014 de către specialiștii din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală A., care concluzionează că inculpatul Ș. Z. avea discernământul diminuat la momentul comiterii faptelor.
În drept, faptele inculpatului Ș. Z., care în data de 19.07.2013, în jurul orei 13:30, a sărutat-o pe burtă pe persoana vătămată R. D. P. C., în vârstă de 8 ani, după ce i-a ridicat acesteia bluza cu care era îmbrăcată, și, în repetate rânduri, a pipăit-o pe minoră în zona organelor genitale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de corupție sexuală, prev. și ped de art. 202 alin. 1 C.P.. 1968, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. penal anterior.
La termenul de judecată din data de 16.03.2015 instanța, potrivit disp. art.374 alin. 4 C.p.p., a pus în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a unor eventuale înscrisuri prezentate, dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, aducând totodată la cunoștința inculpatului și conținutul disp. art.396 alin. 10 C.p.p.
Inculpatul a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii prev. de art.375 C.p.p., arătând că înțelege să recunoască în totalitate învinuirea ce i s-a adus prin actul de sesizare. Astfel fiind, s-a procedat la audierea inculpatului, potrivit disp. art.378 – art.379 rap. la art.375 alin. 1 C.p.p., cele declarate fiind consemnate în proces – verbal aparte de ascultare, atașat la dosarul cauzei (f. 91). În raport de declarația inculpatului, care a recunoscut în totalitate învinuirea, solicitând ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale instanța, văzând și disp. art.375 alin. 2 rap. la art.374 alin. 4 C.p.p. a admis cererea formulată privind aplicarea procedurii de judecată în cazul recunoașterii vinovăției, sens în care a procedat la demararea cercetării judecătorești potrivit procedurii prev. de art.377 C.p.p., întrebând inculpatul dacă are de administrat probe cu înscrisuri sau dacă înțelege să solicite acordarea unui singur termen pentru a depune înscrisuri la dosar. Inculpatul a arătat că nu are de propus alte probe .
Constatând că, din probele administrate în cauza penală de față rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta dedusă judecății există, întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de corupție sexuală și că a fost săvârșită de inculpat, cu intenție, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.396 alin. 2 C.pr.pen., urmând a pronunța condamnarea acestuia.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține faptul că de la data comiterii infracțiunii reținute în sarcina inculpatului- 19.07..2013 și până în prezent a intervenit o succesiune de legi, astfel că instanța este chemată să stabilească legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului..
În acest context, plecând de la dispozițiile legale susmenționate și reținând că intervenit această succesiune de legi, instanța este chemată să stabilească legea penală mai favorabilă. La alegerea acesteia, instanța va pleca în analiză nu doar de la limitele de pedeapsă prevăzute de lege care sunt aceleași conform ambelor reglementări, dar și de la toate aspectele pe care le implică stabilirea tratamentului sancționator și ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, plecând și de la situația personală a inculpatului.
În acest context, instanța reține criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care vor fi apreciate în concret: conținutul infracțiunii (urmând a fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază,, variantele agravante, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare, etc.), existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale ori a unor cauze de nepedepsire, pedeapsa și prescripția.
Astfel, instanța reține faptul că la data comiterii infracțiunii erau în vigoare dispozițiile art. 202 C penal anterior, care prevedea la al 1 că actele cu caracter obscen săvârșite asupra unui minor sau în prezența unui minor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Această infracțiune are corespondent în art. 221 N Cod penal care la alin. 1 prevede că, comiterea unui act de natură sexuală, altul decât cel prev. în art. 220, împotriva unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani, precum și determinarea minorului să suporte ori să efectueze un astfel de act se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Din analiza acestor dispoziții reiese că infracțiunea a suferit modificări plecând îndeosebi de la vârsta minorului, limitele de pedeapsă fiind mai favorabile conform legii vechi.
Principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile presupune examinarea în concret a efectelor celor două coduri cu privire la instituțiile autonome, fiind însă neconstituțional a se combina prevederile din legi succesiune în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
În aplicarea acestui principiu referitor la individualizarea judiciară a executării pedepsei, procedând la o comparație a legilor penale aflate în conflict se reține că instituțiile de individualizare a executării pedepsei prevăzute de Codul penal din 1969 sunt mai favorabile decât cele reglementate de Noul Cod penal.
Astfel, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse într-o modalitate de executare a pedepsei prevăzută de Codul penal anterior, este mai favorabilă inculpatului, astfel că instanța apreciază că Vechiul Cod penal, cuprinde dispoziții mai favorabile inculpatului privite în ansamblul lor raportat și la următoarele aspecte, motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
La individualizarea pedepsei, reținând că aceleași argumente sunt luate în calcul și la analiza legii penale mai favorabile aplicabile inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. De asemenea, instanța va reține în sarcina inculpatului și cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art 396 alin. 10 C.pr.pen. (în consecință, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită de inculpat vor fi reduse cu o treime.
Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad relativ ridicat de pericol social, având în vedere infracțiunea reținută în sarcina sa Instanța are în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului, respectiv: a avut o atitudine de recunoaștere a faptei ceea ce a condus la soluționarea cu celeritate a cauzei, vârsta inculpatului de 53 ani, pensionar, cu discernământul diminuat și fără antecedente penale (așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar f. 85).
Astfel, raportat la criteriile mai sus arătate, va aplica inculpatului pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 202 al. 1 C penal anterior, reținând și beneficiul acordat de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen. ca urmare a recunoașterii vinovăției și a parcurgerii procedurii simplificate, de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța are în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are vârsta de 53 de ani, a avut o atitudine de colaborare cu organele judiciare, recunoscând comiterea faptei. Pe de altă parte însă, instanța se raportează și la importanța valorii sociale ocrotite și pericolul social concret al infracțiunii, la împrejurarea că fapta a fost comisă de inculpat asupra unei persoane minore, în raport de aceste elemente, apreciind că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii constituie un avertisment suficient pentru inculpat și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără privarea de libertate a inculpatului și că aplicarea pedepsei constituie un avertisment suficient pentru a atrage atenția inculpatului asupra consecințelor faptelor sale astfel încât îndreptarea acestuia se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei, instanța, în baza art. 81 Cod penal, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
Din compararea instituției suspendării condiționate așa cum este ea reglementată de Vechiul Cod penal - reținând în acest context că argumentele ce se vor expuse vor fi luate în considerare și la alegerea legii penale mai favorabile- cu instituția amânării aplicării pedepsei care presupune stabilirea în mod obligatoriu a unor măsuri de supraveghere, conform disp. art. 85 al. 1 Cp, iar în mod facultativ a unor uneia sau mai multor obligații conform art. 85 al. 2 Cp., ținând cont și de disp. art. 85 al. 5 C p conform cărora persoana supravegheată trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, obligație care nu subzistă în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei așa cum este ea reglementată de vechiul Cod penal, că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu presupune existența unei limite legale a pedepsei prevăzute de lege pentru respectiva infracțiune, că limita pedepsei aplicate în concret pentru o infracțiune este mai ridicată, antecedentele care constituie impediment în acordarea suspendării condiționate sunt mai restrânse, instanța reține că dispozițiile vechiului cod penal sunt mai favorabile inculpatului .
În ceea ce privește instituția renunțării la aplicarea pedepsei așa cum este ea reglementată de Noul Cod penal prin prisma tuturor criteriilor susmenționate analizate cu ocazia stabilirii și individualizării pedepsei, instanța apreciază că nu se poate da eficiență disp. art. 80-82 Cp.
În ceea ce privește instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere așa cum este ea reglementată de Noul Cod penal, chiar și pe vechea reglementare era o măsură mai grea comparativ cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel că nu va mai fi analizată de in ștanță. .
Față de cele susexpuse, instanța concluzionează că Vechiul Cod penal este legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele aceesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute in art. 64 lit. a – b din C.pen. operează de drept din momentul in care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, pana la grațierea totala sau a restului de pedeapsa, ori pana la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
In cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca interdicția dreptului de a alege, automată, generală și fără nici o motivare pentru cei condamnați la pedeapsa închisorii este in afara marjei de apreciere a statelor, și în consecință incompatibilă cu art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere caracterul obligatoriu al jurisprudenței C.E.D.O. și aplicarea ei preeminentă față de dreptul intern, potrivit art. 20 al. 2 din Constituție, instanța apreciază că, în cauză, în raport de natura infracțiunilor săvârșite de inculpat, de împrejurările în care au fost săvârșite, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i se va interzice exercițiul acestui drept. Având în vedere că inculpatul nu s-a folosit de profesia pe care o exercită pentru săvârșirea infracțiunii, instanța nu îi va interzice acestuia nici dreptul prevăzut de art. 64 lit. c C.pen.
În considerarea dispozițiilor art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea S. și P.) și a dispozițiilor art 71 alin 3 Cod penal, instanța va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit d, e C.pen., întrucât infracțiunea săvârșită de inculpat denotă o nedemnitate a inculpatului în ce privește exercitarea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator.
Astfel, în baza art. 71 Cod penal, și ținând seama și de decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii de Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b, d și e Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante aplicate prin aceasta
În art. 71 alin. 5 Cod penal anterior va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1969 se menține și după . codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei.
În continuare, instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Ș. Z., în vederea introducerii profilului genetic al inculpatului în SNDGJ.
Va lua act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală pentru inculpat- av. B. L. A. în cuantum de 200 lei și respectiv a celui desemnat din oficiu pentru persoana vătămată- av. S. L. în cuantum de 150 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de cameră preliminară și de judecată pentru inculpat- av. Agoșton V. în cuantum de 200 lei și respectiv a celui desemnat din oficiu pentru persoana vătămată- av. T. A. în cuantum de 150 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 272, art. 274 al. 1 C pr pen va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 550 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Noul Cod Penal constată că infracțiunea de corupție sexuală dedusă judecății în prezentul dosar se încadrează în disp. art. 202 al. 1 C penal anterior și stabilește că, Codul penal anterior reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului Ș. Z..
În temeiul disp. art. 202 al. 1 C penal anterior, cu aplicarea art.5 N Cod penal și art. 396 al. 2 rap. la art. 396 al. 10 Cod de pr.penală,, condamnă pe inculpatul Ș. Z., fiul lui V. și A., născut la data de 04.04.1962 în Ohaba, jud A., domiciliat în com Ohaba, ., jud A., CNP_, cetățean român, căsătorit, studii 10 clase, pensionar, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală .
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior și cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b), d) și e) Cod penal anterior, respectiv:
-dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice
-dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat .
- drepturile părintești
- dreptul de a fi tutore sau curator.
În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal rap. la art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 (șase) luni stabilit în condițiile art. 82 al. 1 Cod penal anterior.
În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 15 al. 2 din Legea nr 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod Penal, cu aplic. art. 5 din Noul Cod penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal anterior privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Ș. Z., în vederea introducerii profilului genetic al inculpatului în SNDGJ.
Ia act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală pentru inculpat- av. B. L. A. în cuantum de 200 lei și respectiv a celui desemnat din oficiu pentru persoana vătămată- av. S. L. în cuantum de 150 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de cameră preliminară și de judecată pentru inculpat- av. Agoșton V. în cuantum de 200 lei și respectiv a celui desemnat din oficiu pentru persoana vătămată- av. T. A. în cuantum de 150 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămân în sarcina statului.
În baza art. 272, art. 274 al. 1 C pr pen obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 550 lei.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare,
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.03.2015.
Președinte, Grefier,
P. D. E. V. I.
Red. D.E.P
Tehnored V.I./4ex/10.04.2015
| ← Furt (art.228 NCP). Sentința nr. 135/2015. Judecătoria ALBA IULIA | Înlocuirea pedepsei amenzii (art.560 NCPP). Sentința nr.... → |
|---|
