Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Sentința nr. 373/2015. Judecătoria ALBA IULIA
Comentarii |
|
Sentința nr. 373/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 09-10-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 373/2015
Ședința publică din 09.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. D. M.
GREFIER: E. R. T.
Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria A. I. - este reprezentat de procuror G. O..
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul G. V. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i C. penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 29.09.2015, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 07.10.2015, apoi la data de 09.10.2015, încheierile făcând parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4314/P/2010 emis la data de 15.01.2014 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpatul G. V. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i C. penal.
În actul de sesizare se arată, în esență, în fapt că inculpatul G. V. în perioada 01 - 05.10.2010, profitând de faptul că partea vătămată C. D. era plecat împreună cu soția sa în Italia, a pătruns în imobilul situat în ., . A, jud. A. escaladând geamul de la baie, după care a răvășit bunurile părții vătămate și a sustras un calorifer electric, o bormașină marca Bosch, un flex marca Bosch, un aparat cu presiune pentru spălat autoturisme, cauzând un prejudiciul total de aproximativ 2000 de euro.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului + planșele foto; declarațiile părții vătămate C. D.; declarațiile învinuitului G. V.; declarațiile martorului Onțan N. L.; declarațiile martorului M. C.; raportul de constatare tehnico științifică nr._ din data de 06.12.2011.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 23.01.2014 sub dosar nr._ .
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 24.04.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La termenul de judecată din 16.12.2014, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului de sesizare, instanța a adus la cunoștiința inculpatului învinuirea care i se aduce și drepturile sale procesuale și l-a întrebat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, în urma răspunsului negativ al acestuia, consemnat pe filă separată atașată la dosar (f. 102 ds. inst.), s-a procedat la efectuarea cercetării judecătorești în cauză.
În cursul cercetării judecătorești instanța a procedat la administrarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului G. V. (f. 103), declarațiile martorilor M. C. (f. 134), O. N. L. (f. 156) și înscrisuri.
La solicitarea instanței la dosarul cauzei s-a depus fișa de cazier judiciar al inculpatului (f. 68).
Persoana vătămată C. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
1.Situația de fapt:
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța constată că situația de fapt astfel cum a fost descrisă în cuprinsul actului de sesizare al instanței este una corectă și corespunde realității.
Astfel, la data de 05.10.2010 la Secția 2 de Poliție Rurală V. de Jos s-a înregistrat denunțul numitului M. C. din care reiese faptul că persoane necunoscute au pătruns în imobilul situat în ., ., jud. A., proprietatea persoanei vătămate C. D. și au sustras mai multe bunuri. Din cercetările efectuate în cauză a reieșit faptul că în perioada 01 - 05.10.2010, profitând de faptul că persoana vătămată C. D. era plecat împreună cu soția sa în Italia, inculpatul G. V. a pătruns în imobilul situat în ., . A, jud. A. escaladând geamul de la baie, după care a răvășit bunurile din locuință și a sustras un calorifer electric, o bormașină marca Bosch, un flex marca Bosch, un aparat cu presiune pentru spălat autoturisme, cauzând un prejudiciul total de aproximativ 2000 de euro.
Din declarația martorului M. C., reiese faptul că acesta a fost împuternicit de către persoana vătămată C. D. care este plecat în Italia să administreze bunurile acestuia, inclusiv imobilul situat pe . și că la data de 05.10.2010 a fost anunțat de către numitul M. A. despre faptul că persoane necunoscute au pătruns în locuința persoanei vătămate și au sustras diferite bunuri. Martorul a arătat că s-a deplasat la fața locului și a constatat faptul că lipsea un calorifer electric, o bormașină marca Bosch, un flex marca Bosch, un aparat cu presiune pentru spălat autoturisme, că geamul de la baie era deschis și locuința era răvășită.
Din declarația martorei Onțan N., soacra persoanei vătămate reiese faptul că la data de 05.10.2010, în jurul orelor 10:00 a fost anunțată de către numitul M. A. despre faptul că persoane necunoscute au pătruns în locuința numitului C. D. și au sustras mai multe bunuri, iar când s-a deplasat la fața locului, a constatat că erau răvășite bunurile din interiorul locuinței și că lipseau mai multe bunuri.
Persoana vătămată C. D. audiată fiind pe parcursul urmăririi penale a arătat că este proprietarul imobilului nr. 2 A de pe .. V. de Jos care a fost spart în perioada 01 - 05.10.2010, de unde au fost sustrase un aparat de spălat autoturisme, un polizor unghiular, o mașină de găurit și un calorifer electric, suferind un prejudiciu de aproximativ 2000 de euro. Totodată, persoana vătămată după ce a luat la cunoștiință despre autorul furtului a precizat că nu îl cunoaște pe inculpatul G. V., și că acesta din urmă nu a lucrat niciodată la locuința sa.
Din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de către organele de poliție reiese faptul că locuința persoanei vătămate este formată din hol, living, bucătărie, baie și 2 dormitoare; din bucătăria aflată în construcție se reclamă lipsa unui aparat de curățat cu presiune auto, un picamer marca Bosch și a unui polizor marca Bosch. În același proces verbal se arată că în întreaga locuință se observă urme de răvășire și că geamul băii se găsea în poziția deschis și din această încăpere s-au ridicat două urme papilare: una palmară (ridicată de pe blatul chiuvetei) și una digitală.
Din raportul de constatare tehnico - științifică nr._ din data de 06.12.2011 reiese faptul că cele două urme papilare ridicate de la fața locului cu pulbere de culoare galben fluorescentă, respectiv neagră, au fost fotografiate digital, sub incidența razelor ultraviolete. Efectuându-se comparații dactiloscopice între cele două urme papilare în litigiu și impresiunile papilare ale inculpatului G. V., s-a stabilit existența unei coincidențe a detaliilor caracteristice din punct de vedere al formei, dimensiunii si plasamentului între urma palmară ridicată de organele de poliție din baia persoanei vătămate și impresiunea zonei hipotenare a palmei mâinii drepte a inculpatului G. V., fiind identificate 12 detalii caracteristice coincidente ca formă, dimensiune si plasament.
Din concluziile raportului de constatare mai sus amintit reiese faptul că urma papilară prezentată în foto nr. 2 (ridicată de pe blatul chiuvetei din baia părții vătămate) a fost creată de relieful palmar al zonei hipotenare a palmei mâinii drepte a inculpatului G. V..
Inculpatul audiat fiind atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată a arătat că nu recunoaște fapta reținută în sarcina sa și că recunoaște că ar fi participat la comiterea a două furturi pe raza localității V. de Jos, însă nu a pătruns în locuința persoanei vătămate și nu a sustras bunuri de la aceasta, astfel încât nu își explică cum a ajuns urma sa papilară în baia persoanei vătămate întrucât nu a fost niciodată la domiciliul acesteia.
Cu toate acestea inculpatul a refuzat să fie testat cu aparatul poligraf, arătând că lucrează în construcții și nu are timp, fapt ce coroborat fiind cu urmele papilare depistate la fața locului indică cu certitudine că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii. Pe lângă aceasta, în defavoarea inculpatului și în conferirea unei certitudinii că a sustras bunurile persoanei vătămate sunt și natura și destinația bunurilor sustrase (flex, bormașină, polizor) ce se folosesc în domeniul construcțiilor, exact domeniul de activitate al inculpatului, singurele obiecte ce au prezentat interes, deși, locuința persoanei vătămate a fost răvășită, și nu au fost sustrase alte bunuri de valoare în afară cele mai sus enumerate, precum și un calorifer electric.
Starea de fapt mai sus descrisă reiese din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv: Procesul verbal de cercetare la fața locului + planșele foto, declarațiile persoanei vătămate C. D., declarațiile martorilor Onțan N. L., M. C., - Raportul de constatare tehnico științifică nr._ din data de 06.12.2011, și îndeosebi declarațiile inculpatului care nu a oferit o explicație plauzibilă privind urmele sale papilare găsite la locul săvârșirii faptei, deși susține că nu cunoaște persoana vătămată și nu a intrat niciodată în casa acesteia, refuzând totodată să se supună testului poligraf.
2.Încadrarea juridică:
Fapta inculpatului G. V., constând în aceea că în perioada 01 - 05.10.2010, profitând de faptul că persoana vătămată C. D. era plecat împreună cu soția sa în Italia, a pătruns în imobilul situat în ., . A, jud. A. escaladând geamul de la baie, după care a răvășit bunurile persoanei vătămate și a sustras un calorifer electric, o bormașină marca Bosch, un flex marca Bosch, un aparat cu presiune pentru spălat autoturisme, cauzând un prejudiciul total de aproximativ 2000 de euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208, art. 209 alin. 1 lit. i) Cod penal anterior.
Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că, prin fapta de sustragere în scopul de însușire a bunurilor aparținând persoanei vătămate a fost realizat elementul material al infracțiunii de furt calificat, constând în acțiunea de luare a bunurilor mobile din posesia sau detenția altei persoane, fără consimțământul acesteia. Au fost realizate astfel cele două acte specifice acțiunii de luare, și anume, deposedarea, și respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate a dovedit existența unei urmări imediate ce constă în prejudiciul realizat (sustragerea bunurilor), precum și raportul de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă produsă (paguba).
Instanța reține că infracțiunea de furt calificat a fost săvârșita în formă agravată, întrucât în conformitate cu art. 209 alin. 1 lit. i) Cod penal anterior constituie agravantă săvârșirea faptei prin efracție, escaladare (…). Or inculpatul a pătruns în locuința persoanei vătămate prin efracție și escladare.
În privința laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat cu intenție directă, având reprezentarea faptelor sale și urmărind producerea rezultatului, bunurile fiind luate în scopul insușirii pe nedrept. Intenția inculpatului rezultă din modul de săvârșire a faptelor, din mijloacele de probă administrate.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. (2) C.proc.pen., în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea acestuia la o pedeapsă.
Legea penală mai favorabilă:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. i) Cod penal anterior. Aceeași infracțiune are corespondent în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d) din Noul cod penal.
În compararea celor două texte de lege mai sus enunțate, instanța ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, și apreciind așa cum se va arăta în secțiunea următoare, mai potrivită și în concordanță cu criteriile privitoare la faptă și persoana inculpatului o modalitate de executare a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului din Codul penal anterior, va aplica dispozițiile din legea penală anterioară în ansamblul lor, motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
3.Individualizarea pedepsei și modalitatea de executare:
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 C.pen. din 1968, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Firește în procesul individualizării sancțiunii nu poate fi scăpat din vedere contextul social, recrudesdecența fenomenului infracțional, frecvența crescută a acestui gen de infracțiuni, dar ceea ce trebuie să prevaleze este analiza elementelor concrete ale dosarului, determinarea capacității de îndreptare a fiecărui inculpat. În speță, deși, este vorba de un infractor cu o conduită negativă care nu a recunoscut săvârșirea faptei, există suficiente temeiuri că cel în cauză se va putea îndrepta prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege.
Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad mediu de pericol social, având în vedere, pe de o parte, modalitatea și mijloacele de săvârșire a faptei ce nu relevă un comportament versat al inculpatului în săvârșirea acestui gen de infracțiuni, lăsând urme la locul comiterii faptei, fapta nu a avut consecințe deosebit de grave, de altfel persoana vătămată nici nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar, pe de altă parte, criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului- nu a avut o atitudine sinceră ceea ce a condus la lipsa soluționării cu celeritate a cauzei, vârsta de 25 ani, studii-8 clase, necăsătorit fără ocupație, fără loc de muncă, având o situație materială precară aceste din urmă constituind cauze ce au determinat să săvârșească fapta dedusă judecății și pe care instanța le va reține ca o circumstanță atenuantă judiciară în sensul dispozițiilor art. 74 alin. 2, căreia îi va da eficiență potrivit art. 76 alin. 1 lit. d) (când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul general dar nu mai jos de 3 luni).
Raportat la aplicarea acestor circumstanțe atenuante prevăzute de codul penal anterior, instanța reținând că noul cod penal restrânge efectele circumstanțelor atenuante, în sensul că în prezența acestora nu mai este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, efectul lor fiind limitat la reducerea limitelor legale de pedeapsă cu 1/3, constată în mod clar că legea penală mai favorabilă și sub acest aspect este vechiul cod penal.
În consecință raportat la criteriile de individualizare mai sus arătate, instanța va aplica inculpatului orientată sub minimul special prevăzut de lege, și anume o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. i), pedeapsă de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că: „În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.”
Astfel, ținând cont de textul legal mai sus enunțat, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din C.pen.din 1968. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale.
În ceea ce privește dreptul de a alege, prevăzut la art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C.pen. din 1968 având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși, urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept.
Totodată, instanța nu va interzice inculpatului, nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) d) și e) C.pen. din 1968, întrucât săvârșirea unei infracțiuni de genul celei săvârșite de inculpat, nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator (cauza S. și P. c României).
În continuare, raportat la mențiunile înscrise în fișa de cazier judiciar al inculpatului, instanța constată că infracțiunea dedusă judecății, este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 89/11.05.2011 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.05.2011; prin Sentința penală nr. 565/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 192/7.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I. și prin Sentința penală nr. 585/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 105/24.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I., motiv pentru care va reține în încadrarea juridică dată faptelor dispozițiilor legale prev. de art. 33 lit.a, art. 36 alin. 1 Cod penal anterior.
Față de prevederile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 85 alin. 1 C.penal anterior va dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate prin Sentința penală nr. 89/11.05.2011 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.05.2011; prin Sentința penală nr. 565/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 192/7.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I. și prin Sentința penală nr. 585/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 105/24.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I., sens în care va repune pedepsele aplicate inculpatului prin hotărârile judecătorești antemenționate în individualitatea lor, astfel: pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 89/11.05.2011 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.05.2011; pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 565/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 192/7.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I.; pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 565/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 192/7.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I.; pedeapsa de 8 luni închisoare prin Sentința penală nr. 585/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 105/24.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I.;
În continuare, față de reținerea dispozițiilor legale referitoare la concursul de infracțiuni, în baza art. 36 alin. 1 C.penal anterior, art. 33 lit. a) C.penal anterior și art. 34 alin. 1 lit. b) C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal va contopi pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre (2 ani închisoare) cu pedepsele aplicate prin hotărârile judecătorești mai sus menționate ( 4 luni închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare, 8 luni închisoare, 8 luni închisoare), în pedeapsa cea mai grea, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.
Pe lângă pedeapsa rezultantă astfel aplicată, în baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior va aplica inculpatului, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 85 alin. 3 Cod penal anterior, raportat la art. 81 Cod penal anterior, apreciind că pronunțarea unei hotărâri de condamnare constituie un avertisment suficient pentru inculpat și că acesta se va putea îndrepta și fără aplicarea unei pedepse cu regim de executare, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal anterior.
Ca atare, în baza art. 71 alin.5 C.penal anterior va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare și potrivit 359 C.pr.pen. anterior va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și 83 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
4.Asupra laturii civile din cauză:
În soluționarea acțiunii civile din prezenta cauză, instanța constată că persoana vătămată Cărăvețeanu D. nu s-a constituit parte civilă în cauză, deși, a arătat că prejudiciul produs ca urmare a faptei săvârșite de inculpat este în cuantum de 2000 euro, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, motiv pentru care va lua act de această poziție provesuală.
Ca atare, față de poziția procesuală a persoanei vătămate, având în vedere dispozițiile art. 118 alin. 1 lit. d) și alin. 4 Cod penal anterior va confisca de la inculpat prin echivalent bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală și care nu au servit la despăgubirea persoanei vătămate, respectiv: suma de 2000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate.
5.Cu privire la cheltuielile judiciare din cursul procesului penal:
Potrivit art. 272, 274 alin. 1 C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […].
Cuantumul cheltuielilor judiciare la care va fi obligat inculpatul, în baza textului legal enunțat, este dat de suma de 300 lei ( suma de 100 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente de urmărire, suma de 200 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat eferente procedurii de Cameră preliminară și fazei de judecată) cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în procedura de Cameră preliminară și faza de judecată-avocat R. M., în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 453/11.02.2014-f. 55 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen. coroborat cu art. 74 alin. 2 Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. c) Cod penal anterior, condamnă pe inculpatul G. V. (fiul lui G. și R., născut la data 16.06.1990 în S., jud. A., domiciliat în ., ., jud. A., cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cunoscut cu antecedente penale, CNP_) la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208, art. 209 alin. 1 lit. i) Cod penal anterior.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 33 lit. a), art. 36 alin. 1 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal, constată că infracțiunea dedusă judecății, este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 89/11.05.2011 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.05.2011; prin Sentința penală nr. 565/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 192/7.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I. și prin Sentința penală nr. 585/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 105/24.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I..
În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 85 alin. 1 C.penal anterior dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate prin Sentința penală nr. 89/11.05.2011 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.05.2011; prin Sentința penală nr. 565/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 192/7.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I. și prin Sentința penală nr. 585/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 105/24.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I..
Repune pedepsele aplicate inculpatului prin hotărârile judecătorești antemenționate în individualitatea lor, astfel:
-pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 89/11.05.2011 pronunțată de Judecătoria S. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.05.2011;
-pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 565/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 192/7.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I.;
-pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 565/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 192/7.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I.;
-pedeapsa de 8 luni închisoare prin Sentința penală nr. 585/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 105/24.01.2012 pronunțată de Curtea de Apel A. I.;
În baza art. 36 alin. 1 C.penal anterior, art. 33 lit. a) C.penal anterior și art. 34 alin. 1 lit. b) C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal contopește pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre (2 ani închisoare) cu pedepsele aplicate prin hotărârile judecătorești mai sus menționate ( 4 luni închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare, 8 luni închisoare, 8 luni închisoare), în pedeapsa cea mai grea, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior aplică inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă astfel aplicată, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 85 alin. 3 Cod penal anterior, raportat la art. 81 Cod penal anterior cu referire la art. 5 din Noul cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal anterior.
În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza 359 C.pr.pen. anterior atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și 83 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
În baza art. 397 alin. 1 C.pr.pen. ia act că persoana vătămată C. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 alin. 1 lit. d) și alin. 4 Cod penal anterior confiscă de la inculpat prin echivalent bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală și care nu au servit la despăgubirea persoanei vătămate, respectiv: suma de 2000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate.
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei ( suma de 100 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente de urmărire, suma de 200 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat eferente procedurii de Cameră preliminară și fazei de judecată) cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în procedura de Cameră preliminară și faza de judecată-avocat R. M., în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 453/11.02.2014-f. 55 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
B. D. M. E. R. T.
Red. BDM/Tehnored. ERT/5ex/12.11.2015
← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 335/2015.... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
---|