Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Sentința nr. 110/2015. Judecătoria ALBA IULIA

Judecătoria ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 110/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 7362/176/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. I.

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ Nr. 110/2015

Ședința publică de la 12.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B. D. M.

GREFIER: E. R. T.

Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria A. I. – este reprezentat de procuror C. A. I..

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul M. H. trimis în judecată de P. de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1 C.pen. și uz de fals prev. de art. 291 C.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 24.02.2015, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 06.03.2015, apoi la data de 12.03.2015, încheierile făcând parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 2313/P/2011 emis la data de 24.10.2013 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpatul M. H. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1 C.pen. și uz de fals prev. de art. 291 C.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.

În actul de sesizare se arată că în data de 09.07.2011 inculpatul M. H. folosind „metoda ȘMEN”, adică o operațiune frauduloasă de substituire a unei sume de bani constând în aceea că partea vătămată nu a primit suma de bani stabilită cu ocazia unui schimb valutar și observată în mâna învinuitului, ci o sumă de bani mult mai mică, ca urmare a substituirii teancului de bancnote, a indus în eroare pe partea vătămată P. C. A. producând un prejudiciu în valoare de 3855 de lei, și care în data de 09.12.2011, folosind aceeași „metodă ȘMEN” și o carte de identitate falsificată, a indus în eroare pe partea vătămată G. C. producând un prejudiciu în valoare de 2100 de euro.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerile penale ale părților vătămate P. C. A. și G. C.; declarațiile părților vătămate P. C. A. și G. C.; adresa . nr. 60/08.08.2013; copia bonului fiscal nr. 0019/09.12.2011; adresa_/05.01.2012 a Poliției Municipiului F.; copie act de identitate a învinuitului M. H.; copie act de identitate pe numele Vatroslav Mestrovic; fotografii ale cetățenilor bulgari Memish Nezhdet, H. M. și Chakar Maka efectuate de Poliția Municipiului F.; copia referatului de terminare a urmăririi penale din dosarul 2015/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria F.; procese – verbale de recunoaștere după fotografie încheiate în datele de 28.02.2012 și 14.02.2012; planșele fotografice efectuate cu ocazia activității de prezentare pentru recunoaștere după fotografie din datele de 28.02.2012 și 14.02.2012; declarațiile martorilor asistenți P. R. și P. V.; proces – verbal de vizionare a imaginilor puse la dispoziție de către . și . încheiat în data de 16.02.2013; CD – uri cu înregistrările de imagini puse la dispoziție de către . și .; adresa_/24.04.2012 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – Centrul Comun de Contact G.; raport de constatare tehnico – științifică nr._/14.07.2011 al Serviciului Criminalistic dincadrul IPJ A. de efectuare a portretului robot; dovezi de predare sume de bani; procesele – verbale și dovezile de citare; procesul – verbal de verificare în baza de date a Administrației Naționale a Penitenciarelor; procesul – verbal de neprezentare pentru audiere; fișa de cazier judiciar a învinuitului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 29.10.2013 sub dosar nr._ .

În cursul cercetării judecătorești instanța a procedat la administrarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile părților civile G. C. (f. 110) și P. C. A. (f. 152-153), declarațiile martorilor P. V. (f. 123), P. R. (f. 154), A. S. (f. 163-164), S. D. A. (f. 187-188), T. A. (f. 189-190) și înscrisuri.

La dosarul cauzei s-a depus fișa de cazier judiciar al inculpatului (f. 129).

În cauză persoana vătămată P. C. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 3.855 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit, iar persoana vătămată G. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 2.100 Euro reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

1.Situația de fapt:

Analizând materialul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, instanța constată că starea de fapt asfel cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței este una corectă și conformă cu realitatea.

Astfel, în data de 06.07.2011, în jurul orelor 11:00, inculpatul M. H. se afla în zona casei de schimb valutar situată în incinta magazinului Unirea din A. I. cu intenția de a atrage persoane care doreau să efectueze schimb de valută în moneda națională prin oferirea unui curs mai avantajos decât cel de la casa de schimb valutar și de a induce în eroare aceste persoane în vederea obținerii unui folos material injust prin metoda „ȘMEN”, adică, în cazul de față, o operațiune de substituire frauduloasă a unei sume de bani cu o altă sumă de bani, în urma căreia o persoană nu primește suma de bani stabilită cu ocazia unui schimb valutar și observată în mâna celui care aplică metoda, ci o sumă de bani mult mai mică. În acest context a observat-o pe persoana vătămată P. C. A., care se afla la casa de schimb valutar din incinta magaziunului Unirea din A. I., și, văzând că aceasta intenționează să schimbe o sumă mai mare de dolari USD și prevăzând o oportunitate pentru a induce în eroare în vederea obținerii unui folos material injust, a abordat-o pe susnumita spunându-i că îi va schimba el dolarii la un curs mai bun decât cel de la casa de schimb valutar. Așa cum rezultă din însăși declarațiile persoanei vătămate date atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată (f. 14 dup, 152 ds. inst.), aceasta a fost de acord și i-a spus inculpatului că are suma de 1490 dolari, acesta oferindu-i un curs de 2,9 lei pentru un dolar USD (la casa de schimb valutar cursul fiind de 2,82 de lei) și că îi va schimba numai suma de 1300 de USD, întrucât are asupra sa doar suma de 4100 de lei. Cei doi au numărat suma de 4100 de lei, după care inculpatul a primit de la persoana vătămată suma de 1300 de USD, înmânându-i acesteia un alt teanc de bancnote decât cel numărat anterior și plecând rapid de lângă casa de schimb valutar. Persoana vătămată a arătat că imediat a numărat din nou banii și atunci a constatat că inculpatul i-a înmânat un teanc de bancnote care împreună totalizau suma de 245 de lei, astfel: o bancnotă din cupiura de 100 de lei; 29 de bancnote din cupiura de 5 lei. Bancnotele de 5 lei erau învelite cu bancnota de 100 de lei, producându-i un prejudiciu în cuantum de 3855 de lei. Martora S. D. A. (f. 187 ds. inst.), a confirmat că în ziua respectivă a însoțit-o pe persoana vătămată P. C. A., la casa de schimb valutar de la magazinul Unirea din A. I., ambele intenționând să schimbe o sumă de bani, s-au așezat la coadă la casa de schimb valutar, unde la un moment dat persoana vătămată a fost abordată de una dintre cele două persoane care se aflau și ele la coadă, și care i-a oferit o sumă mai mare de bani. A arătat martora, că persoana vătămată a ieșit afară cu acea persoană pentru a face schimbul, iar după aproximativ 5 minute a ieșit și ea, persoana vătămată și-a mai numărat o dată banii și a constatat că a fost înșelată cu suma de treizeci și ceva milioane lei vechi. Martora a descris-o pe acea persoană ca fiind aproximativ de vârsta de 36 ani, negricios la față, tuns scurt, solid, mai mic de statură, arătând în fața instanței că semăna cu cel din fotografia de la poziția a-doua-a din planșa fotografică de la fila 25 d.u.p., care ilustrează chiar pe inculpatul din prezenta cauză -M. H.. De altfel, din procesul – verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie încheiat în data de 28.02.2012 reiese faptul că persoana vătămată, cea care a stat cea mai îndeaproape lângă inculpat efectuând schimbul valutar cu acesta l-a recunoscut fără ezitare în persoana lui M. H. arătând că este cel care a indus-o în eroare în data de 06.07.2011, aspect care rezultă și din declarațiile acesteia. Recunoașterea cu certitudine a inculpatului de către persoana vătămată este confirmată și de martorul asistent P. V. (f. 40 dup, f. 123 ds. inst) care audiat fiind a arătat că a asistat la efectuarea unei recunoașteri după fotografie, iar persoana vătămată P. C. l-a recunoscut fără ezitare pe inculpatul M. H. ca fiind persoana care a indus-o în eroare în data de 06.07.2011.

Ulterior, în data de 09.12.2011, în jurul orei 11:20, același inculpat M. H. a intrat în casa de schimb valutar aparținând . situată în incinta magazinului Unirea din A. I. cu intenția de a induce în eroare pe persoana vătămată G. C., angajată la casa de schimb valutar în funcția de casieră, în vederea obținerii unui folos material injust prin aceași metodă „ȘMEN”, descrisă și arătată în paragrafele precedente folosită și pentru inducerea în eroare a persoanei vătămate de mai sus- P. C.. Astfel, inculpatul a intrat în casa de schimb valutar solicitând casierei G. C. să îi schimbe în monedă națională suma de 5000 de euro. În acest sens, a înmânat casierei un teanc de bancnote din cupiura de 50 de euro și de 10 euro și un act de identitate emis de autoritățile belgiene. Așa cum rezultă din declarațiile persoanei vătămate G. C. (f. 16-19 dup, f. 110 ds. inst.) aceasta a verificat bancnotele primite de la inculpat și a constatat că a primit în total doar suma de 4950 de euro, moment în care inculpatul a solicitat returnarea teancului de bancnote pentru a verifica și el această situație. Ca atare, a mai adăugat suma de 50 de euro în bancnote din cupiura de 5 euro și, profitând de neatenția casierei, i-a înmânat acesteia un alt teanc de bancnote împreună cu cele 10 bancnote din cupiura de 5 euro. Persoana vătămată a primit teancul de bancnote, dar nu a verificat decât cele 10 bancnote din cupiura de 5 euro adăugate de către inculpat, neverificând și celălalt teanc de bancnote și a efectuat schimbul valutar. Inculpatul a luat suma de 21.500 de lei primită în urma schimbului valutar și a părăsit incinta casei de schimb valutar.

Persoana vătămată a arătat că imediat a numărat din nou banii, constatând că a primit de la de la inculpat un teanc de bancnote care împreună totalizau suma de 2900 de euro, producându-i un prejudiciu în cuantum de 2100 de euro.

Din procesul – verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie încheiat în data de 14.02.2012 reiese, de asemenea, faptul că persoana vătămată G. C. l-a recunoscut fără ezitare pe același inculpat M. H. ca fiind persoana care a indus-o în eroare în data de 09.12.2011, aspect care rezultă și din declarațiile date în cursul procesului penal. Martorul asistent P. R., prezent la activitatea de prezentare pentru recunoaștere după fotografie din data de 14.02.2012 (f. 41 dup, f. 154 ds. inst.) a confirmat că persoana vătămată l-a recunoscut pe inculpat fără ezitare în persoana lui M. H. ca fiind cel care a indus-o în eroare în data de 09.12.2011.

În susținerea stării de fapt vine și declarația martorei A. S. (f. 163 ds. inst.), care a arătat că la data evenimentului lucra în incina magazinului Unirea, la o distanță de 2 m de casa de schimb valutar unde se afla persoana vătămată G. C., și că în luna decembrie 2011 a asistat la momentul în care aceasta a ieșit din casa de schimb valutar strigând și plângând că a fost înșelată cu suma de 2100 euro, de către un cetățean belgian, însăși martora sesizând că se aflau la coadă aproximati5-7 persoane. Deși, martora nu a fost în măsură să indice care dintre persoanele din fotografiile prezentate la fila 25 dup, a fost cea care susținea persoana vătămată că a înșelat-o, a oferit aceeași descriere ca martora S. D., respectiv: mai mic de statură, mai grăsuț, negricios la față. În același sens sunt și declarațiile martorului T. A. administratorul societății care gestionează casa de schimb valutar din incinta magazinului Unirea și care la data respectivă, așa cum arată și martora de mai sus se afla la rândul său la coadă la casa de schimb valutar, arătând că a văzut persoana care a înșelat-o pe persoana vătămată ca fiind îndesată, bine făcută, nu foarte înaltă, brunetă și care chiar a indicat că în proporție de 99% seamană cu ce-a de a doua- a persoană din fotografiile din planșa de la fila 25 dup- M. H.. Același martor a precizat că, însuși a predat organelor de poliție înregistrările surprinse de camerele de supraveghere de la casa de schimb valutar și că înainte le-a vizualizat împreună cu persoana vătămată G. C., constatând că se observă evident persona care a schimbat banii, precum și momentul în care a luat din bani (f. 189 ds. inst.).

De altfel, la dosarul cauzei se află cinci suporturi de memorie tip CD pe care sunt înregistrate imaginile surprinse de camerele de supraveghere din incinta casei de schimb valutar aparținând . situată în magazinul Unirea din A. I.. Din procesul – verbal de vizionare a imaginilor puse la dispoziție de către . și . încheiat în data de 16.02.2013 reiese că - imaginile surprinse de camera exterioară casei de schimb valutar care supraveghează zona din fața magazinului Unirea arată că în data de 09.12.2011, ora 11:15:08, inculpatul M. H. se îndreaptă spre . din A. I.; la ora 11:15:15 inculpatul M. H. este surprins de camerele de supraveghere intrând în holul magazinului Unirea, după care se deplasează direct la casa de schimb valutar, unde rămâne până în jurul orei de 11:23:15, când pleacă din casa de schimb valutar; imaginile surprinse de camera de supraveghere din interiorul casei de schimb valutar arată mai multe momente în care persoana vătămată primește și restituie bancnote inculpatului M. H..

Inculpatul M. H., i-a înmânat persoanei vătămate G. C.

în vederea efectuării schimbului valutar o carte de identitate eliberată de autoritățile belgiene. Conform bonului fiscal nr. 0019/09.12.2011 reiese faptul că persoana care a schimbat suma de 5000 de euro a folosit actul de identitate eliberat pe numele Vetraslov Mestronic, posesor al CI seria_ emisă de Belgia. Din adresa nr._/05.01.2012 emisă de Poliția Municipiului F. – Biroul de Investigații Criminale reiese faptul că la acea dată se afla în lucru dosarul penal cu numărul 2015/P/2011 privind pe M. H., Chakar Haka și Memish Nezhdet, toți cetățeni bulgari, fiind efectuate față de aceștia cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 C.P.., folosind ca mod de operare „metoda ȘMEN”, constând în aceea că Chakar Haka a indus în eroare pe o casieră de la o casă de schimb valutar din municipiul F., căreia i-a solicitat să îi schimbe în lei suma de 5000 de euro și profitând de neatenția acesteia i-a dat casierei numai suma de 2900 de euro, cauzând astfel un prejudiciu în valoare de 2100 de euro, așa cum reiese și din copia referatului de terminare a urmăririi penale din dosarul penal nr. 2015/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria F..

Din adresa susmenționată reiese faptul că asupra lui M. H. a fost identificată cartea de identitate belgiană cu fotografia numitului M. H., care era însă emisă pe numele Vatroslav Mestrovic, carte de identitate care a fost pusă la dispoziție în fotocopie alături de cartea de identitate reală a inculpatului M. H., emisă de autoritățile bulgare.

Din studiul cărții de identitate belgiene cu fotografia inculpatului M. H. reiese faptul că aceasta este emisă de autoritățile belgiene, pe numele Vatroslav Mestrovic, de naționalitate croată, născut la data de 28.09.1970 în Zagreb, Croația, cartea de identitate având seria_, cu valabilitate 10 ani între 16.07.2003 – 16.07.2013. Cartea de identitate bulgare cu fotografia inculpatului este emisă de autoritățile bulgare, pe numele M. H., fiul lui S., de naționalitate bulgară, născut la data de 13.03.1972, număr personal_, cartea de identitate având seria_, cu valabilitate până în data de 11.10.2021. Cartea de identitate bulgară a fost verificată la autoritățile bulgare prin intermediul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – Centrul Comun de Contact G.. Autoritățile bulgare au comunicat că M. H. este cetățean bulgar, fiul lui S., număr personal_, posesor al CI seria_, domiciliat în Varna, ., Bulgaria, aspecte care rezultă din adresa_/24.04.2012 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – Centrul Comun de Contact G..

Având în vedere cele de mai sus reiese faptul că inculpatul M. H. a folosit în data de 09.12.2011 o carte de identitate falsificată emisă pe numele Vatroslav Mestrovic, având însă aplicată fotografia sa, pentru efectuarea schimbului valutar.

Ca atare starea de fapt mai sus descrisă reiese din declarațiile persoanelor vătămate care îl incriminează în mod direct pe inculpatul M. H., ambele recunoscându-l fără ezitare din fotografiile prezentate, coroborate restul materialului probator administrat în cauză, respectiv: adresa . nr. 60/08.08.2013; copia bonului fiscal nr. 0019/09.12.2011; adresa_/05.01.2012 a Poliției Municipiului F.; copie act de identitate a învinuitului M. H.; copie act de identitate pe numele Vatroslav Mestrovic; fotografii ale cetățenilor bulgari Memish Nezhdet, H. M. și Chakar Maka efectuate de Poliția Municipiului F.; copia referatului de terminare a urmăririi penale din dosarul 2015/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria F.; procese – verbale de recunoaștere după fotografie încheiate în datele de 28.02.2012 și 14.02.2012; planșele fotografice efectuate cu ocazia activității de prezentare pentru recunoaștere după fotografie din datele de 28.02.2012 și 14.02.2012; declarațiile martorilor asistenți P. R. și P. V. și ale martorilor S. D. A., A. S., T. A.; proces – verbal de vizionare a imaginilor puse la dispoziție de către . și . încheiat în data de 16.02.2013; CD – uri cu înregistrările de imagini puse la dispoziție de către . și .; adresa_/24.04.2012 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – Centrul Comun de Contact G.; raport de constatare tehnico – științifică nr._/14.07.2011 al Serviciului Criminalistic dincadrul IPJ A. de efectuare a portretului robot.

2.Încadrarea juridică:

Faptele inculpatului M. H., constând în aceea că în data de 09.07.2011, folosind „metoda ȘMEN”, adică o operațiune frauduloasă de substituire a unei sume de bani constând în aceea că partea vătămată nu a primit suma de bani stabilită cu ocazia unui schimb valutar și observată în mâna inculpatului, ci o sumă de bani mult mai mică, ca urmare a substituirii teancului de bancnote, a indus în eroare pe persoana vătămată P. C. A. producând un prejudiciu în valoare de 3855 de lei, și care în data de 09.12.2011, folosind aceeași „metodă ȘMEN” și o carte de identitate falsificată, a indus în eroare pe persoana vătămată G. C. producând un prejudiciu în valoare de 2100 de euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal anterior, de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal anterior, și de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior.

Cele trei infracțiuni deduse judecății au fost comise de aceeași persoană, prin acțiuni diferite și înainte de a fi condamnată pentru vreuna dintre ele. Pentru aceste considerente, în încadrarea juridică dată faptelor, instanța va reține și prevederile art. 33 lit. a), art. 34 C.penal anterior referitoare la concursul de infracțiuni, dând, de asemenea, aplicabilitate dispozițiilor art. 5 din Noul cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile, apreciind că instituția privind concursul de infracțiuni astfel cum este reglementată în codul penal anterior este mai favorabilă inculpatului decât dispozițiile Noului cod penal .

Aceasta deoarece, instanța constată, mai întâi, că situația concretă din speță nu se află sub incidența dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, care prevăd că tratamentul sancționator aplicabil pluralității de infracțiuni atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, este cel reglementat de legea nouă, întrucât toate infracțiunile comise de inculpat au fost săvârșite înainte de . noii legislații penale.

Or, în atare situație, instanța va determina legea penală mai favorabilă, comparând tratamentul sancționator al acestei instituții în ambele reglementări penale ( codul penal anterior și Noul cod penal). Astfel, se constată că potrivit Noul Cod penal (art. 39 ) sporul a devenit obligatoriu de aplicat în caz de contopire a pedepselor aplicate ( se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite), în timp ce potrivit Codului penal anterior, în caz de concurs de infracțiuni, sporul era facultativ ( putându-se adăuga un spor de până la 5 ani), în atare situație fiind mai favorabil tratamentul sancționator aplicabil concursului de infracțiuni-prevăzut de codul penal anterior.

În continuare, având în vedere că de la data săvârșirii faptelor de către inculpat și până la judecarea în fond a cauzei a intervenit o succesiune de legi penale în timp, ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a statuat că aplicarea legii penale mai favorabile se aplică în mod global neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, instanța față de considerentele expuse mai sus referitoare la tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni, dar și apreciind așa cum se va arăta în secțiunea următoare, mai potrivită și în concordanță cu criteriile privitoare la faptă și persoana inculpatului o modalitate de executare a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului din Codul penal anterior, urmează a aplica în cauză dispozițiile legale din Codul penal anterior, stabilind încadrarea juridică a fiecărei fapte în forma prevăzută înainte de modificările aduse prin . noii legislații penale, apreciind aceasta ca fiind legea penală mai favorabilă inculpatului în ansamblul ei raportat la situația concretă din speță, motiv pentru care va reține și aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpat există, constituie infracțiune și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea acestuia la o pedeapsă pentru fiecare.

3.Individualizarea pedepsei și modalitatea de executare:

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 C.pen. din 1968, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Firește în procesul individualizării sancțiunii nu poate fi scăpat din vedere contextul social, recrudesdecența fenomenului infracțional, frecvența crescută a acestui gen de infracțiuni, dar ceea ce trebuie să prevaleze este analiza elementelor concrete ale dosarului, determinarea capacității de îndreptare a fiecărui inculpat. În speță, este vorba de un infractor care prin modul în care a conceput săvârșirea faptelor demonstrează că este o persoană versată în câmpul infracțional totul fiind gândit la nivel superior și detaliat astfel că au avut reprezentarea urmărilor faptelor sale. Cu toate aceste pentru considerentele ce se vor arăta din actele și lucrările dosarului există suficiente temeiuri că cel în cauză se va putea îndrepta și prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea în regim neprivativ de libertate.

Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că faptele inculpatului prezintă un grad mediu de pericol social, având în vedere așa cum s-a arătat mai sus modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, prejudiciu considerabil produs persoanelor vătămate care nu a fost recuperat, din fișa de cazier judiciar al inculpatului reiese că este la prima incidență cu legea penală, nu a mai suferit în trecut alte condamnări, nefiind nici măcar sancționat administrativ, împrejurare pa care instanța o apreciază ca o circumstanță atenuantă legală prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a) Cod penal anterior și căreia îi va da eficiență potrivit art. 76 alin. 1 lit. e) Cod penal anterior (când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general sau se aplică o amendă care nu poate fi mai mică de 250 lei -în raport de infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și alin. 2 Cod penal și uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior) și potrivit art. 76 alin. 1 lit. c) Cod penal anterior ((când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni -în raport de infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1, alin. 2 și alin. 3 Cod penal anterior).

Raportat la aplicarea acestor circumstanțe atenuante prevăzute de codul penal anterior, instanța reținând că noul cod penal restrânge efectele circumstanțelor atenuante, în sensul că în prezența acestora nu mai este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, efectul lor fiind limitat la reducerea limitelor legale de pedeapsă cu 1/3, constată în mod clar că legea penală mai favorabilă și sub acest aspect este vechiul cod penal.

În consecință, față de cele ce preced, instanța va aplica inculpatului câte o pedeapsă de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și alin. 3 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal (în dauna persoanei vătămate P. C. A.), 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal (în dauna persoanei vătămate G. C.) și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal, de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele aceesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Astfel, ținând cont de textul legal mai sus enunțat, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat va fi interzis inculpatului pe durata executării fiecăreia dintre cele două pedepse principale aplicate.

În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși, urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept.

Totodată, instanța nu va interzice inculpatului, nici exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c), d) și e) Cod penal, întrucât săvârșirea unei infracțiuni de genul celei săvârșite de inculpat, nu relevă un comportament nedemn care să vatăme interesul copiilor și care să determine interzicerea drepturilor părintești și a celui de a fi tutore sau curator (cauza S. și P. contra României).

Față de reținerea în încadrarea juridică dată faptelor a dispozițiilor legale referitoare la concursul de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a) Cod penal anterior, dând eficiență dispozițiilor art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal anterior, va contopi pedepsele aplicate prin prezenta ( 5 luni închisoare, 1 an închisoare, 2 luni închisoare), în pedeapsa cea mai grea, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța având în vedere argumentele prezentate în paragrafele anterioare, referitoare la conduita și persoana inculpatului, apreciază că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii constituie un avertisment suficient pentru inculpat și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea acesteia în regim de detenție, în baza art. 81 C.pen., instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 C.pen.

Față de aceasta, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1969 se menține și după . codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei.

În continuare potrivit art. 359 C.pr.pen. anterior va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 83 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni și asupra dispozițiilor art. 84 C.pen. anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre de condamnare, până la expirarea termenului de încercare.

4.Asupra laturii civile din cauză:

În soluționarea acțiunii civile din prezenta cauză, instanța reține că persoana vătămată P. C. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 3855 lei, iar G. A. cu suma de de 2100 euro în contradictoriu cu inculpatul.

Față de aceasta instanța reține incidența următoarelor dispoziții legale:

Articolul 998-999 cod civil 1864 (reglementări legale aplicabile raportat la data săvârșirii faptei) prevede că că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Reglementând răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, din textul legal de mai sus, este unanim acceptat că se desprind, ca și condiții ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, următoarele: a) existența unei fapte ilicite, b) săvârșite cu vinovăție, c) care să fi provocat părții civile un prejudiciu, d) între faptă și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.

Același text legal nu face distincție în privința naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a prejudiciului. Ca și consecință, atât prejudiciul patrimonial, cât și cel nepatrimonial reprezintă elemente structurale ale răspunderii civile delictuale, alături de cele deja menționate.

Aplicând acest raționament la situația de față, instanța constată îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului (fapta ilicită, tradusă în infracțiunea de înșelăciune; vinovăția inculpatului, îmbrăcând forma intenției, prejudiciul material- ca o consecință firească a faptei de înșelăciune, legătura de cauzalitate dintre faptele inculpaților și prejudiciul produs).

Față de cele ce preced, în baza art. 397 alin.1, art. 19 alin.1, art. 25 alin. 1 raportat la art. 998-999 Cod civil 1864 va admite în totalitate acțiunile civile formulate de persoanele vătămate P. C. A. și G. A. în contradictoriu cu inculpatul, și în consecință:

Va obliga inculpatul la plata sumei de 3855 lei către partea civilă P. C. A. și la plata sumei de 2100 euro sau echivalentul în lei a acestei sume de la data plății efective, către partea civilă G. C..a

5.Cu privire la cheltuielile judiciare din cursul procesului penal:

Potrivit art. 272, 274 alin. 1 C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […].

Cuantumul cheltuielilor judiciare la care va fi obligat inculpatul, în baza textului legal enunțat, este dat de suma de 310 lei. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat S. L.- în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 3319/11.11.2013-f. 95 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

1.În baza art. 396 alin. 2 raportat la art. 74 alin. 1 lit. a) coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. e) Cod penal anterior, condamnă pe inculpatul M. H. (născut la data de 13.03.1972, domiciliat în Varna, . Bulgaria, cetățean bulgar, număr personal_ posesor al CI seria_) la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și alin. 3 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal (în dauna persoanei vătămate P. C. A.).

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

2.În baza art. 396 alin. 2 raportat la art. 74 alin. 1 lit. a) coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. c) Cod penal anterior, condamnă pe inculpatul M. H. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal (în dauna persoanei vătămate G. C.).

3. În baza art. 396 alin. 2 raportat la art. 74 alin. 1 lit. a) coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. e) Cod penal anterior, condamnă pe inculpatul M. H., la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal anterior, cu referire la art. 5 Noul cod penal.

În baza art. 33 lit. a) Cod penal anterior cu referire la art. 5 Noul cod penal, constată că infracțiunile deduse judecății sunt concurente între ele, și în consecință:

În baza art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal anterior, contopește pedepsele aplicate prin prezenta ( 5 luni închisoare, 1 an închisoare, 2 luni închisoare), în pedeapsa cea mai grea, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal anterior.

În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. anterior atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal și art. 83 Cod penal anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni și asupra dispozițiilor art. 84 C.pen. anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre de condamnare, până la expirarea termenului de încercare.

În baza art. 397 alin.1, art. 19 alin.1, art. 25 alin. 1 raportat la art. 998-999 Cod civil 1864 admite în totalitate acțiunile civile formulate de persoanele vătămate P. C. A., având ca obiect obligarea inculpatului la plata sumei de 3855 lei și G. A., având ca obiect obligarea inculpatului la plata sumei de 2100 euro, și în consecință:

Obligă inculpatul la plata sumei de 3855 lei către partea civilă P. C. A. și la plata sumei de 2100 euro sau echivalentul în lei a acestei sume de la data plății efective, către partea civilă G. C..

În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 310 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat S. L.- în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 3319/11.11.2013-f. 95 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.03.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

B. D. M. E. R. T.

Red.BDM/Tehn. ERT/10.06.2015

← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340...		Furtul (art.208 C.p.). Sentința nr. 118/2015. Judecătoria ALBA... →

Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Sentința nr. 110/2015. Judecătoria ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Sentința nr. 110/2015. Judecătoria ALBA IULIA