Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP). Încheierea nr. 50/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 50/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 507/176/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
ÎNCHEIERE – Cameră preliminară nr. 50/CC/2015
Ședința Camerei de Consiliu din 18.03.2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: B. D. M.
GREFIER: N. A.
P. de pe lângă Judecătoria A. I. este reprezentat de procuror
C. A. I.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind plângerea împotriva soluțiilor procurorului formulată de petentul M. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă în instanță părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 03.03.2015, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 12.03.2015, încheierea făcând parte integrantă din prezenta sentință.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 28.01.2015 petentul M. S. a a criticat ordonanțelor procurorului date în dosarele penale nr. 3904/P/2014 și 765/II/2/2014 privind pe intimatul P. G..
În motivarea plângerii petentul a arătat că din anul 2007 a fost plecat din țară, soția rămânând acasă, în cursul anului 2009 vorbind la telefon soția sa i s-a plâns de felul în care se purtau vecinii ,numitul P. G.,care în timpul lucrărilor de construcție a casei a distrus gardul pe care l-a făcut el. În anul 2009 și soția sa a venit la el în Italia iar. În anul 2014 s-au întors acasă. În cursul lunii iulie 2014 petentul arată că a efectuat lucrări de reparații la gardul de împrejumuire a terenului său, ajungând în dreptul casei numitului P. G. a constatat că gardul este distrus pe o lungime de aproximativ 15 ml, lungime pe care nu a reușit să îl repare, atunci a constatat fizic,care sunt daunele. În anul 2009 soția sa i-a relatat doar telefonic,apoi a discutat după ce a venit ea în Italia. În cursul lunii iulie 2014 l-a chemat pe numitul P. G. și a vorbit despre ce s-a întâmplat,a recunoscut că a săpat fundația casei, a săpat sub gardul său, s-a surpat pământul, cu gard cu tot,gardul fiind din plasă de sârmă, stâlpi de fier și bordură de beton.
Petentul mai arată că l-a rugat să repare gardul dar până în cursul lunii august 2014 nu a vrut. În luna august 2014 petentul arată că s-a adresat Poliției A.,cu rugămintea de a interveni pentru a rezolva starea conflictuală dintre el și vecinul său.
În cursul lunii noiembrie 2014,vecinul său împreună cu cumnatul său,numitul G. D. au efectuat lucrări de tencuire a peretelui casei dinspre terenul său și cu această ocazie au continuat să deterioreze gardul, au montat schela ,au depozitat materiale de construcții pe gardul său, de asemenea au rezemat țevi și materiale de construcție pe jgheabul de la acoperișul garajului său deteriorând-ul. Văzând ce se întâmplă l-a rugat și pe cumnatul său numitul G. D.,acesta fiind constructor ,să-l ajute să repare și să nu mai distrugă lucrurile sale, dar acesta a zbierat la petent, l-a amenințat că o să plătească el scump dacă nu-i lasă în pace.
Petentul arată că pretenția sa față de numitul P. G., este să-i repare gardul, să-l aducă la starea în care era înainte de a începe el lucrarea la casă,să nu mai depoziteze materiale, pe gardul său, pe acoperiș sau jgheaburile de colectare a apei de la garajul.
În drept, petentul nu a indicat nici un text legal.
În probațiune, petentul a depus la dosar următoarele înscrisuri în copie: ordonanța din 15.12.2014 (f.49 și dovadă de comunicare (f. 5).
La solicitarea judecătorului de cameră preliminară a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 3906/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., precum și dosarul nr. 765/II/2/2014 în care s-a pronunțat soluția prim procurorului.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de Cameră Preliminară reține următoarele:
Prin ordonanța nr. 3906/P/2014 din data de 17.11.2014, P. de pe lângă Judecătoria A. I. a dispus în baza art. 315 alin. 1 lit. b raportat la art. 16 alin. 1 lit. e) C.pr.pen. clasarea cauzei penale privind săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 Cod penal față de intimatul P. G., ca urmare a lipsei plângerii prealabile introduse în termenul prevăzut de lege.
Împotriva acestei ordonanțe a formulat plângere petentul M. S.,, respinsă ca neîntemeiată prin ordonanța nr. 765/II/2/2014 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., în baza art. 339 C.pr.pen.
În motivarea ordonanței prim procurorului, susmenționată, s-a arătat că soluția dispusă este legală și temeinică.
Petentul a formulat plângere adresată judecătorului de cameră preliminară, criticând soluția procurorului, înregistrată sub dosar nr._, în termenul legal prevăzut de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală nr. 3906/P/2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., judecătorul de Cameră preliminară constată că soluția pronunțată de procurorul de caz, este legală și temeinică.
Astfel la data de 15.09.2014 la Poliția Mun. A. I. a fost înregistrată plângerea formulată de petentul M. S. prin care a sesizat faptul că se află într-o relație conflictuală cu vecinul său- intimatul P. G. și soția acestuia, întrucât fiind plecat din țară, în urmă cu câțiva ani, intimatul și-a construit casa pe limita de vecinătate, a săpat fundația casei sub gardul său care s-a dărâmat ca urmare a acestui fapt, fiind distrus pe o porțiune de 15 m.
Din susținerile petentului, ca urmare a sesizării de mai sus, reiese că intimatul P. G. i-ar fi distrus gardul în urmă cu aproximativ 5 ani, sesizând acest aspect când s-a întors în țară dar cunoscând de la soția sa care i-a relatat acest aspect la telefon chiar în cursul anului 2009, având pretenția ca acesta să îi refacă gardul distrus, precum și să îl despăgubească.
Or, având în vedere însuși afirmațiile petentului, din cursul urmăririi penale, dar și așa cum au fost reiterate prin plângerea adresată judecătorului de Cameră preliminară și susținute la termenul de judecată din data de 3.03.2015, precum și prin concluziile scrise depuse la dosar prin Serviciul Registratură din data de 10.03.2015, intimatul P. G. a săvârșit fapta despre care petentul a sesizat organele judiciare în cursul anului 2009, petentul având cunoștiință încă de la acel moment despre acest aspect, plângerea prealabilă fiind depusă de către petent la data de 15.09.2014, după aproximativ 5 ani.
Potrivit art. 253 alin. 6 pentru infracțiunea de distrugere prevăzută la alin. 1 al aceluiași articol acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar potrivit art. 16 alin. 1 lit. e) C.pr.pen. lipsa plângerii prealabile reprezintă o cauză care înlătură răspunderea penală în materia infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, constând fie în absența acesteia ( nu este formulată deloc), fie este introdusă de o persoană care nu are calitate, fie cu nerespectarea termenului prevăzut de lege. În ceea ce privește cel din urmă aspect, judecătorul constată că procurorul de caz în mod corect a reținut dispozițiile art. 296 alin. 1 C.pr.pen. care prevede că termenul de introducere al plângerii prealabile este de 3 luni de zile din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei (art.296 alin. 1 C.pr.pen.).
Așadar, termenul de 3 luni prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile a fost cu mult depășit de către petent la data formulării plângerii prealabile, din actele și lucrările dosarului, inclusiv propriilor susțineri reieșind că avea cunoștiință desprea fapta intimatului P. G. din cursul anului 2009, fiindu-i comunicat de soția sa.
Sub aspectul legalității soluției dispuse de procuror judecătorul se raportează la prevederile art. 315 alin. 1 lit. b) C.pr.pen., potrivit cărora clasarea cauzei se dispune când există vreunul din cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1 C.pr.pen, printre care și cel prevăzut de lit. e)- lipsește plângerea prealabilă, caz asimilat și celui în care aceasta nu a fost formulată în termenul prevăzut de lege. Termenul de 3 luni prevăzut de art. 296 C.pr.pen. pentru introducerea plângerii prealabile este un termen procedural ce se calculează potrivit art. 269 și art. 270 C.pr.pen, iar nerespectarea acestuia atrage consecințele specifice nerespectării unui termen procedural prevăzute de art. 268 alin. 1 C.pr.pen., adică decăderea din dreptul de a introduce plângere al persoanei vătămate și anularea plângerii prealabile.
Referitor la celelate critici și solicitări formulate de petent, în sensul de a fi obligat intimatul la repararea gardului, a prejudiciului produs, etc.,, judecătorul arată că raportat la soluția procurorului de clasare acesta nu avea obligația și nici posibilitatea de a se pronunța cu privire la admisibilitatea sau temeinicia acțiunii civile exercitată în faza de urmărire penală. De altfel, această posibilitate nu o are nici judecătorul de cameră preliminară - pe calea acestei proceduri, respectiv a plângerii împotriva ordonanței procurorului de netrimitere în judecată- petentul ca persoană prejudiciată prin infracțiune având posibilitatea de a se adresa pe cale separată instanței civile cu o cerere de chemare în judecată împotriva persoanei care a produs prejudiciul (în speță a intimatului) în vederea despăgubirii sale și în fața căreia își poate dovedi pretențiile solicitate (materiale și/sau morale) propunând administrarea de probe. Mai mult, judecătorul arată că ordonanța de clasare, chiar menținută ca legală și temeinică de judecătorul de cameră preliminară în urma respingerii plângerii formulate de petent împotriva acesteia nu poate fi invocată în fața instanței civile cu privire la constatările vizând existența unei fapte ilicite, autorul faptei ilicite sau forma de vinovăție, în fața instanței civile ca urmare a cererii formulate urmând a se stabili și proba toate aceste elemente de fapt- ce constituie condiții ale răspunderii civile delictuale potrivit legii civile, putându-se însă, ține cont și de probele deja administrate în dosarul de urmărire penală.
În consecință, judecătorul de cameră preliminară, apreciază criticile petentului neîntemeiate și sub acest aspect, calea legală de urmat în vederea obținerii pretențiilor civile solicitate pe parcursul cercetărilor penale fiind formularea unei cereri de chemare în judecată îndreptată către instanța civilă.
Față de cele ce preced, în baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., va respinge plângerea formulată de petentul M. S., ca nefondată și va menține ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. nr. 3906/P/2014 din data de 17.11.2014 -de clasare a cauzei penale față de intimatul P. G.- cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 Cod penal.
Cu privire la cheltuielile judiciare:
Potrivit art. 275 alin.2 C. pr. pen. în cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea.
Față de cele ce preced și în baza acestui text legal instanța va obliga petentul la plata sumei de 30 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 341 alin. 6 lit. a) Cod de proc.pen., respinge plângerea formulată de petentul M. S. (domiciliat în A. I., ., nr. 35, jud. A.), ca nefondată.
Menține ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. nr. 3906/P/2014 din data de 17.11.2014 -de clasare a cauzei penale față de intimatul P. G. (domiciliat în A. I., ., nr. 37/A, jud. A.)- cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere prev. de art. 253 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod de proc. pen. obligă petentul la plata sumei de 30 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă, potrivit art. 341 alin. 8 Cod proc.pen.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, data de 12.03.2015.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
B. D. M.
GREFIER
N. A.
Red. BDM/Tehnored.NA/3 ex./25.03.2015
| ← Desfiinţare înscrisuri (art.315 lit. d NCPP). Încheierea nr.... | Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Sentința nr. 110/2015.... → |
|---|
