Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP). Sentința nr. 107/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 107/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 2841/176/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 107/CC/2015
Ședința Camerei de Consiliu din 08.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. D. E.
GREFIER: N. A.
P. de pe lângă Judecătoria A. I. este reprezentat de procuror
O. S.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind cererea de revizuire formulată de revizuent ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță pentru societatea revizuientă jsc. M. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că din eroare s-a citat . raportat la împrejurarea că prin rezoluția judecătorului s-a dispus ca prezenta cerere să fie judecată, în camera de consiliu fără citarea părților .
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanța acordă cuvântul asupra cererii.
Reprezentantul Ministerului Public solicită, în temeiul art. 459 alin.5 C.pr.pen. respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, având în vedere că revizuirea privește numai o hotărâre definitivă prin care a fost soluționat fondul cauzei nu și o încheiere a instanței prin care a fost soluționată o plângere la soluția procurorului de netrimitere în judecată cum este cazul de față, invocând dispozițiile Deciziei penale nr. 42/14.02.2015 a ICCJ.
Reprezentantul revizuientei învederează instanței că încheierea nr. 114/CC/2014 este o încheiere definitivă care s-a dat anterior deciziei date de ICCJ prin care dispozițiile art. 341 alin.5 C.pr.pen. au fost declarate neconstituționale, iar prin această decizie s-a dat dreptul părților de a se prezenta în fața instanței și a se apăra și fiind o încheiere definitivă, conform textului de lege, consideră că îi este aplicabilă.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 14.05.2015 sub dosar nr._ revizuienta . a solicitat revizuirea încheierii penale nr. 114/CC/02.09.2014 pronunțată în dosar penal nr._ de către Judecătoria A. I..
În motivarea cererii revizuienta a arătat că încheierea penala nr. l14/CC/2014 a fost pronunțata la data de 02.09.2014 anterior deciziei nr. 599/2014 a Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 341 alin 5 din codul de procedura penala care reglementa soluționarea plângerii împotriva soluției procurorului fără participarea petentului, procurorului si a intimatului.
În acest mod, fără a se asigura garanțiile procedurale prin încheierea atacată a fost respinsă plângerea revizuientei și menținută Ordonanța din 09.04.2014 din dosarul 3480/P/2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I..
Pentru a ajunge la aceasta soluție judecătorul de camera preliminară a constat că situația de fapt este corectă și că s-a făcut o interpretare judicioasa a probelor administrate.
Cu privire la starea de fapt s-a reținut în încheiere că s-au depus cele doua exemplare ale CMR -ului în cauză cu inscripțiile respective deși revizuienta în plângere a arătat că scrisorile de transport depuse în recurs nu sunt similare, exemplarul cu inscripția" primit la concilierea directă" nu este o copie a celuilalt exemplar depus deoarece exemplarul de la "descărcarea mărfii" are stampila la rubrica 24 dar fără data recepției; exemplarul "primit la concilierea directa!"" are ștampila la rubricile 22-23, fără data recepției și dorindu-se a fi o copie după "descărcarea mărfii" trebuia să poarte inscripție de conformitate cu originalul, iar stampila trebuia să fie la aceeași rubrica 24, or, ambele sunt diferite de exemplarul de la fila 177 unde se regăsește o copia a CMR -ului în cauza care are doua înscrieri privind conformitatea cu originalul.
Cu ocazia cercetărilor nu s-a pus niciodată problema să fie obligat suspectul să depună CMR -ul în original pentru a se dovedi predarea mărfii deși în condițiile în care preda marfa avea dreptul de a reține un exemplar din CMR în condițiile art. 5 alin 1 din Convenția CMR.
Cu privire la probele administrate în cauză și interpretarea acestora, revizuienta arată că există discordanță, probele sunt interpretate contrar stării de fapt. Astfel se reține că marfa nu a fost predată beneficiarului fiind descărcată în Suceava și preluată de numitul Stefanco M. după cum reiese din ordonanța din 09.04.2014 că marfa "a fost adusă în țară, însă nu a fost predată beneficiarului din loc. Oarda și a fost descărcată în mun. Suceava și preluată de către numitul Stefanenco M. deci nu a fost preluata de petentă; declarația suspectului (pag 2 din aceeași ordonanța)” a fost contactat de o persoana care a afirmat că este din Suceava .....marfa a descărcat-o ...în aceasta localitate""; declarația lui F. A. P. ( fila 38)" ... în Suceava iar la 24.12.2009 a descărcat marfa în 3 rânduri direct . am ținut cont de adresa din CMR... "; (fila 217-219) " șoferul ... aș fi spus ca eu aș fi acceptat să primesc actele prin posta, lucru care nu este adevărat"; declarația P. S. ( fila 220) persoanei care conducea camionul de 7,5 tone i-am predate CMR si certificatele de conformitate a mărfii: răspunsul . ( fila 228) "nu s-a emis factura pentru transportul efectuat subscrisa fiind în imposibilitate de a emite factura datorită situației incerte rezultate din săvârșirea de către numitul Stefananco a infracțiunii de înșelăciune ".
Interpretarea probelor este contrară situației pe care o probează în sensul că se consideră că pentru existența faptei reclamate este necesar să se dovedească faptul că suspectul a făcut inscripțiile pe cele doua acte depuse în recurs. În acest sens au fost dispuse mai multe expertize grafologice pentru a stabili autorul înscrierilor de pe cele doua acte, înscrieri care nu au nici o legătură cu existența faptei reclamate.
Înscrierile de pe actele depuse în recurs nu sunt decât o explicație a momentului primirii actelor susținute de transportator în apărare față de susținerile petentei privitoare la comunicarea de acte anterior și pe parcursul procesului civil. Caracterul de fals nu este dat de înscrierea de pe act ci de folosirea actului pentru a acoperii nepredarea mărfii și a documentelor de transport.
Suspectul cunoștea faptul că nu a predat marfa la destinația din CMR, o susține personal și probele dovedesc nepredarea mărfii însă folosește acel act ca dovada a predării mărfii în scopul admiterii recursului și a exonerării de răspundere.
Exemplarul cu inscripția "primit la concilierea directă" poate fi chiar o copie a actului anexat la invitația la conciliere, procedura parcursă de petentă anterior demarării acțiuni în instanța.
Chiar daca nu este o copie a acelui act nu poate fi considerat fals deoarece CMR-ul în cauză nu face decât dovada existenței contractului de transport și primirea mărfii de către transportator conform art. 9 din Convenția CMR. Cu sau fără inscripție CMR-ul nu face decât dovada transportului și a primirii mărfii de către transportator, urmând ca apoi să servească în condițiile art. 13 alin 1 din Convenția CMR ca dovada de primire a mărfii de către beneficiar și eliberarea transportatorului de răspunderi din contractul de transport, situație în care transportatorul reținea un exemplar din CMR.
Exemplarul de la "descărcarea mărfii are caracter de fals fiind un act care se dorește să facă dovada primirii mărfii de către revizuientă care în realitate nu a avut loc. Nepredarea mărfii către revizuientă rezultă din probele expuse mai sus și reținută și de organele de cercetare, marfa fiind descărcată în Suceava, preluată de numitul Stefanenco, iar actele, inclusiv scrisoarea de transport, au fost preluate de persoana ""...care conducea camionul de 7,5 tone i-am predate CMR si certificatele de conformitate a mărfii".
La filele 170-171 din dosarul de cercetare penala exista o copie a traducerii legalizate a scrisorii de transport (act comunicat revizuientei de către exportatorul polonez) și care la rubrica 24"" Recepția mărfi; Data; Semnătură și ștampila destinatarului " nu este nici o înscriere ceea ce dovedește că nu a fost predată marfa.
Actul în cauză l-a solicitat și primit din Polonia deoarece nu cunoștea transportatorul și situația mărfii expediate .
Revizienta arată că nu a primit nici un exemplar de la transportator în condițiile art. 13 alin 1 din Convenția CMR. După primirea documentelor din Polonia și identificarea transportatorului a procedat la demararea acțiunii de recuperare a mărfii sau a contravalorii acesteia sens în care a parcurs procedura legala ocazie cu care a comunicat actele cu pârâtul atât direct, prin concilierea prealabila, cât și prin intermediul instanței, situație în care actele au fost semnate pentru conformitate de către d-na Dubles, consilier juridic la societatea revizuientă și care, fiind audiata, și-a recunoscut semnătura și a explicat modalitatea în care s-a întâmplat ca să fie semnat actul la rubricile 22-24. Astfel se explica de ce pe cele doua acte nu este semnătura în același loc. Din locul diferit de aplicare a ștampilei și a semnăturii rezultă fără tăgadă că aceste exemplare au ștampila și semnătura de conformitate de originalul, deci, în cauză nu poate fi vorba de o recepție a mărfii. Daca se recepționa marfa de către revizuientă cel puțin semnătura trebuia să fie la aceeași rubrica deoarece exemplarele originale ale CMR-ului fiind autocopiative se imprimă semnătura în același loc pe toate exemplarele scrisorii de transport și nu în locuri diferite după cum este în realitate pe actele depuse în recurs.
In ordonanță la pag 4 se reține că „... în faza de recurs, SC Adrifil Tran. a depus mai multe documente încercând să dovedească că au livrat marfa" însă starea de fapt reținută și dovedita este legată, în mod eronat, de înscrierile de pe cele doua acte, mențiuni care nu au nimic comun cu fapta reclamata. Chiar dacă nu erau înscrise mențiunile respective exista fapta.
Folosirea acelui act ca dovadă a predării mărfii constituie elementul material al laturii obiective al infracțiunii de uz de fals și invocarea lui în fața instanței de recurs ca probă în predarea mărfii în vederea exonerării de răspundere în cazul admiterii recursului constituie momentul consumării infracțiunii de uz de fals. Suspectul cunoștea faptul că nu s-a predat marfa la sediul revizuientei, că numitul Stefanenco a preluat marfa de la transportator în Suceava, că documentele mărfii inclusiv CMR-ul au fost preluate de persoana descrisă de șofer, că actele nu au fost expediate prin poștă și că nu a facturat și nu a încasat contravaloarea transportului și cu toate acestea invocă scrisoarea de transport ca document de predarea a mărfii în cererea de recurs.
În probațiune revizuientă a învederat că la fila 100 se regăsește Contractul de asistenta juridica nr. 2369/22.10.2010 unde la client este înscris numele d-nei C. F., actul fiind semnat de aceasta care nu are nici o calitate în organigrama debitoarei ( sentința penala 594/2013 pronunțata de Judecătoria D. in dosar nr._ ) fapt pentru care a considerat că se impunea audierea acesteia cu privire la documentele remise apărătorului ales,cine le-a predat, recepția mărfii, în ce condiții au fost depuse actele în instanța, etc., însă acesta proba nu a fost luată în seama, nu a fost respinsă motivat deși se putea determina în ce condiții și ce fel de acte au fost predate apărătorului ales.
De asemenea nu s-a dat eficiență nici prevederilor art. 45 din Legea 51/1995 prin care avocatul este obligat să restituie actele primite de la client și astfel se putea verifica daca acele acte restituite conțin sau nu înscrierile ce fac obiectul prezente cauze.
La fila 177 se regăsește o copia a CMR -ului în cauza care are doua înscrieri privind conformitatea cu originalul . Sub acest aspect nu s-a executat nici un fel de cercetare, nu se cunoaște care este copia și care originalul.
Rezoluția motivată de la fila 243-244 în opinia revizuientei este o grava eroare de procedura în sensul că trebuia dispusă de procuror pentru un alt organ de parchetul Curții de apel care are competenta audierii și cercetării avocaților. Predarea mărfii către altă persoana și nu către . a fost soluționată irevocabil de justiție în sensul ca prin Sentința penala nr. 326/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ la data de 18.06.2013 rămasă definitivă prin Decizia nr. 884/2013 a Curții de Apel A., s-a stabilit că marfa a fost preluată de către Stefanco M. care prin hotărârea arătată a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune .
Cu privire la infracțiunea de fals material în înscrisuri sub semnătura privată consideră că nu se impune disjungerea cauzei deoarece cele doua fapte au o strânsă legătură, sunt într-o corelație și ca atare este necesara cercetarea lor împreuna. Mențiunile de pe cele două acte nu sunt altceva decât o explicație dată de pârâtă, în recurs, cu privire la momentul dorit al primirii actelor în cauză ca urmare a susținerilor revizuientei privitoare la comunicarea probelor pe care și-a întemeiat pretențiile.
În realitate, așa cum a arătat mai sus, nu de la pârâtă a primit scrisoarea de transport ci de la expeditor, iar la filele 170-171 există copia traducerii legalizate a scrisorii de transport care la pct. 24 "Recepția mărfii", "Data""" si "Semnătura și ștampila destinatarului " nu este înscris nimic ceea ce denotă că nu s-a predat marfa către revizuientă și actul anexat la cererea de recurs este fals.
Astfel că revizuienta consideră că se impune completarea cercetărilor sens în care se impune luarea unor masuri cum ar fi:
- ridicarea de la SC Adrifil Tran. a actelor restituite de către avocat în condițiile art. 45 din Lg. 51/1995 .
- reaudierea suspectului și audierea d-nei F. C. cu privire la; cine și în ce calitate a semnat contractul de asistenta juridica nr.2369/22.10.2010; actele predate apărătorului ales și cine ținea legătura cu acesta; modalitățile prin care actele ajungeau la apărător; ce fel de acte preda - copii sau original; cine confirma conformitatea cu originalul; către cine s-a facturat transportul ce face obiectul litigiului cu societatea revizuientă; către cine și în ce condiții s-a predat marfa în Suceava; care a fost motivul pentru care SC Adrifil Tran. a formulat plângere la Politia Suceava în condițiile în care se susține că marfa s-a predat către M.; audierea numitului P. S. cu privire la transportul executat din Polonia unde și la cine a predat marfa, ce documente a primit la descărcarea mărfii și acvirarea dosarului penal nr._ de la Judecătoria A. I. privind pe numitul Stefanco M.
Revizuienta a anexat în copie; încheierea penala nr. 114/CC/2014 și sentința penala nr. 326/2013
Examinând cererea de revizuire, instanța constată că, cererea este inadmisibilă raportat la următoarele aspecte:
Conform disp. art 453 C pr pen, revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac îndreptată împotriva hotărârilor judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt,, cazurile de revizuire fiind expres și limitativ prevăzute de legiuitor.
Din analiza cererii ce face obiectul prezentului dosar, reiese că această cale extraordinară de atac vizează încheierea penală nr. 114/CC/2014 pronunțată de către Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ prin care judecătorul de cameră preliminară, a respins ca nefondată plângerea formulată de către petenta revizuientă . menținută ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I., nr 3480/P/2011 din data de 09._ de clasare a cauzei penale privind pe intimatul F. P..
Din analiza disp. art. 453 Cpp reiese că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor judecătorești atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă, iar pe de altă parte, întrucât scopul acestei căi de atac este înlăturarea erorilor de fapt pe care le conțin hotărârile judecătorești, reiese că sunt supuse revizuirii doar hotărârile judecătorești ce conțin o rezolvare a fondului cauzei, or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei. Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept substanțial și asupra raportului juridic procesual principal . Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanța rezolvă acțiunea penală . Practic, prin rezolvarea fondului cauzei, instanța soluționează acțiunea penală și pronunță, după caz, o soluție de achitare, de condamnare, de încetare a procesului penal ori de renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, conform art. 396 Cpp
Pe cale de consecință, având în vedere că prezenta cale de atac a fost exercitată împotriva unei hotărâri judecătorești prin care nu s-a soluționat fondul cauzei ., în baza art. 459 alin. 5 rap. la art.452, art. 453 C.pr.pen. va respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta ., cu sediul în A. I., ., jud A., J_, CUI_ împotriva încheierii penale nr. 114/CC/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._, ca inadmisibilă.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. va obliga revizuenta la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 459 alin. 5 rap. la art.452, art. 453 C.pr.pen. respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta ., cu sediul în A. I., ., jud A., J_, CUI_ împotriva încheierii penale nr. 114/CC/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._, ca inadmisibilă.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă revizuenta la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publica, din data de 08.06.2015.
Președinte,
D. E. P.
Grefier,
A. N.
Red DEP
Tehnored AN/4ex/06.07.2015
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 266/2015.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 285/2015.... → |
|---|
