Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 119/2015. Judecătoria BĂLCEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 119/2015 pronunțată de Judecătoria BĂLCEŞTI la data de 10-07-2015
Dosar nr._ art.180 alin.2 C.pen. din 1969
Operator de date cu caracter personal -4126
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BĂLCEȘTI, JUDEȚUL V.
Sentința penală nr. 119
Ședința publică din 10 iulie 2015
Instanța constituită din:
Președinte - C. M.-A.
Grefier - B. S.
Ministerul Public este reprezentat de C. D. I., prim- procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale privind inculpații F. I. și F. N.-M., cu domiciliul în comuna Lăpușata, ., trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 196/P/2013 din 26.06.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 din Codul penal din 1969, în contradictoriu cu părțile civile M. C., cu domiciliul în ., județul V. și S. Județean de Ambulanță V..
Prezența părților și dezbaterile asupra fondului au fost consemnate în încheierea de ședință din 16 iunie 2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării consecutiv la data de 01 iulie 2015 și respectiv 10 iulie 2015.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești cu numărul 196/P/2013 din 26.06.2014, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 27.06.2014, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților F. I. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 din Cp. din 1969 și F. N. -M. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 din Cp. din 1969.
În actul de sesizare s-a reținut că la data de 29.01.2013 organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliție Roșiile au fost sesizate prin plângerea persoanei vătămate M. C. cu privire la faptul că în ziua de 27.01.2013, în jurul orei 1200 a fost agresat fizic de către numiții F. I. și F. N. M., primul lovindu-1 în zona capului și peste corp cu o bâtă de baseball.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că în data de 27.01.2013, în jurul orei 1200 persoana vătămată M. C. se afla în centrul comunei Roșiile, în zona stației de autobuz, stând de vorbă cu martora M. C., în stație aflându-se și martorele L. M. și C. I.- D.. În acest timp, în zona stației de autobuz a oprit un autoturism marca Volkswagen, condus de către inculpatul F. I., iar persoana vătămată s-a apropiat de autovehicul pentru a întreba pe șofer dacă merge la Râmnicu- V., moment în care, recunoscându-1, inculpatul F. I. a coborât din autoturism, înarmându-se de lângă scaunul conducătorului auto cu o bâtă de baseball. Inculpatul F. I. i-a reproșat persoanei vătămate că din cauza să nu mai poate merge în .-a lovit cu bâta respectivă în zona capului pe M. C.. Totodată, în spatele autoturismului inculpatului F. I. a oprit un alt autoturism marca Volkswagen, condus de către fiul acestuia, inculpatul F. N. M., care a coborât de la volan, a venit prin spatele persoanei vătămate și a lovit-o cu pumnii în zona spatelui, iar apoi în abdomen, timp în care, M. C. fiind aplecat, a mai fost lovit de câteva ori de către F. I. cu bâta în zona spatelui, căzând la pământ. După ce persoana vătămată s-a prăbușit, a fost din nou lovit cu picioarele și pumnii de către F. N. M., până în momentul în care martora C. I.- D., pentru a determina încetarea agresiunii, le-a atras atenția celor doi inculpați cu privire la existența unor camere de supraveghere video în zona respectivă. În aceste împrejurări, cei doi inculpați au urcat în autoturismele cu care veniseră și au plecat de la locul faptei în direcția comunei Tetoiu.
Ca urmare a agresiunii, persoana vătămată a suferit mai multe leziuni, la circa o oră după conflict solicitând intervenția ambulanței datorită suferinței fizice, fiind transportat de un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță V. la Spitalul Județean de Urgență V. unde a primit îngrijiri medicale.
Din certificatul medico-legal nr. A2-D/86/2013 din 28.01.2013 emis de S. Județean de Medicină Legală V. rezultă că persoana vătămată M. C. a prezentat la examinare leziuni traumatice la nivelul feței și toracelui, care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, pot data din 27.01.2013 și necesită 15-17 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
În drept s-a arătat că fapta inculpaților F. I. și F. N. M., care la data de 27.01.2013, în jurul orei 1200 în timp ce se aflau în centrul comunei Roșiile, au lovit pe partea vătămată M. C., F. I. cu o bâtă de baseball, iar F. N. M. cu pumnii și picioarele, producându-i acestuia leziuni ce au necesitat 15-17 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 din Cp. din 1969.
Prin încheierea de ședință din data de 01.09.2014 în baza art. 346 alin. (2) Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 196/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești, privind pe inculpații F. I. și F. N. M. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 din Codul penal din 1969 și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpații susmenționați.
În faza de cercetare judecătorească s-a procedat la audierea la audierea inculpatului F. I., a persoanei vătămare M. C., precum și a martorilor din acte, în afara martorului M. I. –C., a cărui declarație dată în faza de urmărire penală nu a fost contestată, făcându-se în consecință aplicarea dispozițiilor art.374 alin.4) Cod procedură penală.
Deși a fost legal citat, iar pe numele său au fost emise mai multe mandate de aducere, inculpatul F. I.-M. a lipsit nejustificat de la judecarea cauzei, astfel încât aceasta a avut loc în lipsa inculpatului susmenționat, față de prevederile art.364 alin.3) Cod procedură penală.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
În data de 29.01.2013 organele de cercetare penală din cadrul Postului de Poliție Roșiile au fost sesizate prin plângerea persoanei vătămate M. C. cu privire la faptul că în ziua de 27.01.2013, în jurul orei 1200acesta a fost agresat fizic de către inculpații F. I. și F. N.- M., primul lovindu-1 în zona capului și peste corp cu o bâtă de baseball-fila 5 din dosarul de urmărire penală.
Din ansamblul probator administrat în cauză în data de 27.01.2013, în jurul orei 1200 persoana vătămată M. C. se afla în centrul comunei Roșiile, în zona stației de autobuz, stând de vorbă cu martora M. C., în stație aflându-se și martorele L. M. și C. I.- D..
În acest timp, în zona stației de autobuz a oprit un autoturism marca Volkswagen, condus de către inculpatul F. I., iar persoana vătămată s-a apropiat de autovehicul pentru a întreba pe șofer dacă merge la Râmnicu- V., moment în care, recunoscându-1, inculpatul F. I. a coborât din autoturism, înarmându-se de lângă scaunul conducătorului auto cu o bâtă de baseball.
Inculpatul F. I. i-a reproșat persoanei vătămate că din cauza să nu mai poate merge în .-a lovit cu bâta respectivă în zona capului pe M. C.. Totodată, în spatele autoturismului inculpatului F. I. a oprit un alt autoturism marca Volkswagen, condus de către fiul acestuia,inculpatul F. N. M., care a coborât de la volan, a venit prin spatele persoanei vătămate și a lovit-o cu pumnii în zona spatelui, iar apoi în abdomen, timp în care, persoana vătămată M. C. fiind aplecat, a mai fost lovit de câteva ori de către F. I. cu bâta în zona spatelui, căzând la pământ.
După ce persoana vătămată s-a prăbușit, a fost din nou lovit cu picioarele și pumnii de către F. N. M., până în momentul în care martora C. I.- D., pentru a determina încetarea agresiunii, le-a atras atenția celor doi inculpați cu privire la existența unor camere de supraveghere video în zona respectivă. În aceste împrejurări, cei doi inculpați au urcat în autoturismele cu care veniseră și au plecat de la locul faptei în direcția comunei Tetoiu.
Ca urmare a agresiunii, persoana vătămată a suferit mai multe leziuni, la circa o oră după conflict solicitând intervenția ambulanței datorită suferinței fizice, fiind transportat de un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță V. la Spitalul Județean de Urgență V. unde a primit îngrijiri medicale.
Din certificatul medico-legal nr. A2-D/86/2013 din 28.01.2013 emis de S. Județean de Medicină Legală V. rezultă că persoana vătămată M. C. a prezentat la examinare leziuni traumatice la nivelul feței și toracelui, care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, pot data din 27.01.2013 și au necesitat 15-17 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Cu ocazia audierii în faza de judecată inculpatul F. I. nu a recunoscut săvârșirea faptei, susținând, în esență, că nu l-a lovit pe persoana vătămată M. C., ci dimpotrivă a fost lovit de către acesta (fila 31 din dosar); de asemenea cu ocazia audierii în faza de urmărire penală inculpatul F. N.-M. nu a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că în data respectivă nici nu s-a aflat pe raza comunei Roșiile, județul V., ci se afla în drum spre municipiul Râmnicu-V. (fila 35 d.u.p.)
Probele administrate în cauză creează instanței convingerea că acuzația adusă inculpaților a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă ; astfel, evaluând probele administrate în cauză, conform art.103 alin.2) Cod de proc.penală, instanța reține că existența infracțiunii și vinovăția inculpaților rezultă din următoarele:
-declarația persoanei vătămate M. C., acesta arătând următoarele”inculpatul F. I. a coborât din autoturism având asupra sa o bâtă de baseball.În spatele acestui autoturism a venit un alt autoturism în care se afla inculpatul F. N. M..Inculpatul F. I. m-a lovit de două ori cu bâta de baseball în cap, după care inculpatul F. N.-M. m-a lovit cu pumnii în zona spatelui, eu am căzut jos după care ambii m-au lovit cu picioarele în zona abdomenului-fila 33 din dosar;
-declarația martorului A. C. C., din care reiese că acesta a susținut următoarele: „ la începutul anului 2013 am asistat la vizionarea camerei de supraveghere montată în fața postului de poliție din comună, această cameră de supraveghere aparținând primăriei.Procedând la vizionarea înregistrării am observat pe partea vătămată M. C. stând de vorbă cu o altă persoană în punctul în care oprește autobuzul .În locul respectiv a oprit un autoturism marca Volkswagen de culoare albastru închis din care a coborât inculpatul F. I...am văzut când inculpatul a deschis portiera având în mână un corp contondent de forma unei bâte de baseball .Inculpatul F. I. l-a lovit pe partea vătămată cu acest obiect în zona capului, după care partea vătămată a căzut pe jos, iar inculpatul l-a lovit pe partea vătămată cu bâta respectivă în zona spatelui.După momentul primei lovituri, după ce partea vătămată căzuse pe jos la fața locului a oprit un alt autoturism de aceeași marcă din care a coborât o altă persoană de sex masculin pe care însă nu am recunoscut-o..Menționez că și cea de-a doua persoană ce a sosit în locul respectiv l-a lovit pe partea vătămată concomitent cu inculpatul F. I...Datorită unor defecțiuni înregistrarea video ca atare nu a putut fi preluată de către organele de poliție..”-fila 50 din dosar.
-cu ocazia audierii martora M. C. a arătat următoarele :”..a oprit un autoturism de culoare închisă, nu pot preciza marca și nici numărul de înmatriculare, iar persoana vătămată a mers către șoferul autoturismului respectiv, între cei doi a avut loc o discuție scurtă după care șoferul respectiv a coborât din autoturism și l-a lovit pe persoana vătămată..menționez că persoana vătămată a fost doborât la pământ deoarece nu se vedeau de autoturism iar în scurt timp un al doilea autoturism a oprit a coborât șoferul și l-a agresat pe M. C.,, Fac precizarea că persoana vătămată a fost lovit de către o persoană mai în vârstă și cealaltă mai tânără, ulterior auzind că sunt tată și fiu „-fila 67 dosar;
-cu ocazia audierii martora M. (fostă C.) I. D. a arătat următoarele: „..persoana vătămată s-a îndreptat înspre autoturismul condus de inculpat (F. I.) pe partea șoferului, a discutat ceva foarte scurt cu inculpatul, după care din spate a venit un alt autoturism, inculpatul F. I. a coborât din autoturism cu o bâtă de baseball și l-a lovit pe persoana vătămată în zona capului cu acea bâtă .Imediat din cel de-al doilea autoturism a coborât o altă persoană de sex masculin, pe care însă nu o cunoșteam, iar inculpatul F. I. i-a spus acestuia „acesta este”, după care persoana vătămată a fost lovită de ambele persoane,Cei doi inculpați l-au lovit pe persoana vătămată cu picioarele, acesta fiind doborât la pământ.Persoana vătămată a fost lovit de ambii inculpați atât în zona capului cât și a corpului…Pe inculpatul F. I. îl cunoșteam dinainte iar cea de-a doua persoană era un tânăr de aproximativ 25 de ani, iar ulterior mi-a fost prezentat spre recunoaștere dintr-un grup de fotografii și l-am recunoscut din fotografiile puse la dispoziție de organele de cercetare penală (fila 68 din dosar);
-certificatul medico-legal nr.A2-D86/2013 din 28.01.2013 eliberat de către S. Județean de Medicină Legală V. din care rezultă că în urma examinării persoanei vătămate M. C. s-a constat că acesta prezenta mai multe leziuni în zona capului și a toracelui; s-a arătat că aceste leziuni s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, pot data din 27 ianuarie 2013 și au necesitat 15-17 zile de îngrijiri medicale de la producere (fila 13 din dosarul de urmărire penală);
-declarația martorei L. M. –fila 132 din dosar;
-procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere din album foto din care rezultă că martora C. I. D. l-a recunoscut pe inculpatul F. N.-M. ca autor al faptei (filele 22-23 d.u.p.)
De asemenea, din coroborarea tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză nu rezultă că inculpatul F. I. ar fi acționat în legitimă apărare sau că acesta ar fi fost provocat de către persoana vătămată, așa cum se susține prin concluziile aflate la filele 80-81 din dosar.
Întrucât fapta a fost comisă în coautorat, aflându-se în prezența acțiunii conjugate a inculpaților, aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, chiar dacă zilele de îngrijiri medicale au fost stabilite în mod global.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, instanța reține că în data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal (Legea nr.286/2009), iar potrivit art.5 din acest cod „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.
Făcând aplicarea acestui text de lege, instanța reține că dispozițiile art.181 alin.1) Cod penal vechi se regăsesc în prezent în prevederile art.193 alin.2) Noul Cod penal, dispozițiile legale mai favorabile fiind cele prevăzute de Codul penal anterior, prin prisma modalităților de individualizare judiciară a executării pedepsei menționate de această lege penală.
Pe de altă parte, se constată la încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu s-a omis a se reține incidența dispozițiilor art.5 din Noul Cod penal, astfel că în baza art.386 Cod proc.penală urmează a se schimba încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea prevăzută de art.180 alin.2) Cod penal din 1969, în infracțiunea prevăzută de art.180 alin.2) Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal.
În drept, fapta inculpaților F. I. și F. N. M., care la data de 27.01.2013, în jurul orei 1200 în timp ce se aflau în centrul comunei Roșiile,județul V. au lovit pe persoana vătămată M. C., inculpatul F. I. cu o bâtă de baseball, iar inculpatul F. N. M. cu pumnii și picioarele, producându-i persoanei vătămate leziuni ce au necesitat 15-17 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal.
Întrunite fiind așadar condițiile pentru tragerea la răspundere penală a inculpaților, instanța apreciază că se impune pronunțarea unei soluții de condamnare, respectiv aplicarea unei pedepse privative de libertate .
În prealabil se impune a se menționa că în speță nu pot fi aplicate dispozițiile art.181 din Codul penal din 1969, așa cum a solicitat apărătorul inculpaților cu ocazia dezbaterilor, având în vedere că persoanei vătămate i-au fost produse leziuni ce au necesitat un număr mare de zile de îngrijiri medicale, iar pe de altă parte nici conduita procesuală a inculpaților nu recomandă aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, fiind necesară citarea repetată a inculpaților pentru a fi audiați de către organele de urmărire penală, iar în faza de judecată inculpatul F. N.-M. nu s-a prezentat la niciunul din termenele de judecată stabilit.
La individualizarea judiciară a pedepseiși a modalității de executare, instanța va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite (persoanei vătămate i-au fost produse leziuni ce au necesitat 15-17 zile de îngrijiri medicale, aproape de pragul de 20 de zile ce ar fi atras o încadrare juridică mai grea), de persoana infractorului (ambii inculpați au negat săvârșirea faptei, în pofida unor probe directe de vinovăție, iar inculpatul F. N.-M. nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, iar pe de altă parte așa cum reiese din cazierul judiciar aflat la dosarul cauzei-fila 89 din dosar, acest inculpat a mai fost sancționat de două ori cu amendă administrativă ).
Ca atare, în cazul inculpatului Fiștogoi I. instanța apreciază că aplicarea unei pedepse de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de 180 alin. 2) Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de legislația penală și este aptă de a duce la îndeplinire scopul pedepsei.
Văzând că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale privitoare la: cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată, de 5 luni închisoare, la inexistența unor condamnări anterioare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, ținând cont de persoana condamnatului, de comportamentul său după producerea faptei, de faptul că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executare efectivă, astfel că în baza art. 81 Cod penal vechi va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 Cod penal vechi se va stabili un termen de încercare de doi ani și cinci luni.
Se va atrage atenția inculpatului F. I. asupra dispozițiilor art.83 Codul penal din 1969, referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 instanța va interzice inculpatului F. I. drepturile prevăzute de art.64 alin.1) teza a II a și lit.b din Codul penal din 1969, iar în baza art.71 alin.5) din același cod va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În privința inculpatului F. N.-M. instanța apreciază că aplicarea unei pedepse de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de 180 alin. 2) Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de legislația penală și este aptă de a duce la îndeplinire scopul pedepsei, cu mențiunea că în cazul acestui inculpat se impune aplicarea unei pedepse mai aspre, ținând cont de datele ce caracterizează negativ persoana acestuia, în special atitudinea sa procesuală și împrejurarea că acesta a mai fost sancționat în trecut prin amenzi administrative.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului F. N.-M., dar și din relațiile înaintate de către biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Horezu rezultă că prin sentința penală nr.260/17.12.2014, pronunțată de Judecătoria Horezu în dosarul nr._, așa cum a fost desființată în parte prin decizia nr.208/A din 23.03.2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._ (filele 105-117 din dosar) acesta inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 12.02.2012 a infracțiunii prevăzute de art.180 alin.2) Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal, în baza art.81 din Codul penal dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
D. urmare, în baza art.85 alin.1) din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.15 alin.2) din Legea nr.187/2012, se va anula suspendarea condiționată a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului F. N.-M. prin sentința penală nr.260/17.12.2014, pronunțată de Judecătoria Horezu în dosarul nr._, așa cum a fost desființată în parte prin decizia nr.208/A din 23.03.2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._ .
Urmează a se constata că infracțiunea din prezenta cauză săvârșită de inculpatul F. N.- M. este concurentă cu infracțiunea pentru care același inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr.260/17.12.2014, pronunțată de Judecătoria Horezu în dosarul nr._, așa cum a fost desființată în parte prin decizia nr.208/A din 23.03.2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._ .
În baza art.33 lit.a) –art.34 alin.1) lit.b) din Codul penal din 1969 se va contopi pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului F. N.- M. în cauza de față cu pedeapsa de 6 luni aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr.260/17.12.2014, pronunțată de Judecătoria Horezu în dosarul nr._, așa cum a fost desființată în parte prin decizia nr.208/A din 23.03.2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 luni închisoare.
Văzând că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale privitoare la: cuantumul pedepsei rezultantă ce urmează a fi aplicată inculpatului F. N.-M., de 8 luni închisoare, la inexistența unor condamnări anterioare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, ținând cont de persoana condamnatului, de comportamentul său după producerea faptei, de faptul că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executare efectivă, astfel că, în baza art. 81 Cod penal vechi va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 Cod penal vechi se va stabili un termen de încercare de doi ani și opt luni.
Se va atrage atenția inculpatului F. N.-M. asupra dispozițiilor art.83 Codul penal din 1969, referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.71 Cod penal din 1969 instanța va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1) teza a II a și lit.b din Codul penal din 1969, iar în baza art.71 alin.5) din același cod va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța reține următoarele:
Persoana vătămată M. C. s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 30.000 de lei, cu titlu de daune morale și 10.000 de lei, reprezentând daune materiale, constând în contravaloarea zilelor de muncă pierdute, cheltuielile de transport și tratamentul.
Conform dispozițiilor art.19 alin.1) Cod proc.penală acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale;alin.5) al aceluiași articol precizează că repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile.
În speță latura civilă a cauzei este circumscrisă principiului răspunderii civile delictuale, ce urmează a fi examinat prin prisma regulilor generale stabilite de art. 1349, 1357 și 1382 din Codul Civil.
Cât privește daunele materiale, instanța reține că potrivit art.99 alin.1) Cod procedură penală partea civilă M. C. a dovedit cuantumul acestora în valoare de 2.366, 79 de lei, sumă formată din următoarele:
-contravaloarea zilelor de muncă, respectiv 17 zile*130 de lei-2.210 de lei.
În acest sens se reține din declarația martorului P. A. că în perioada respectivă lucra cu partea civilă în municipiul București în construcții, câștigând în medie 130 de lei /zi; arată același martor că în ziua următoare după ce partea civilă a fost lovit urma să plece împreună cu acesta la muncă în municipiul București, însă acesta nu a mai putut să meargă deoarece a fost bătut-fila 66 din dosar.
Același martor arată că partea civilă ulterior conflictului nu a mai putut să muncească 2-3 săptămâni de zile, astfel că instanța va avea în vedere un număr de 17 zile pentru care partea civilă este îndrituit la despăgubiri.
-107, 79 de lei, reprezentând contravaloare tratament, radiologie, eliberare foaie UPU și certificat medico-legal (filele 142, 149-151 din dosar);
-49 de lei-cheltuieli de transport (fila 138 din dosar).
În privința daunelor morale instanța constată că acestea reprezintă consecințe de natura nepatrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând in atingerile aduse personalității sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale dacă fapta ilicită s-a produs in afara unui cadru contractual.
Conform art.1391 alin.1) din Codul Civil având ca denumire marginală”repararea prejudiciului nepatrimonial” în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.
În speță, infracțiunea săvârșită de inculpați a fost de natură a crea un prejudiciu apt de a fi despăgubit prin acordarea de daune morale, având în vedere că fapta a fost comisă în prezența mai multor persoane, partea civilă fiind afectat psihic (conform declarației martorului P. A.-fila 66 din dosar), toate aceste elemente fiind de natură a restrânge părții civile posibilitățile de viață familială și socială.
Prejudiciul moral nu poate fi stabilit prin rigori abstracte stricte, din moment ce diferă de la persoana la persoană, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz.
De aceea, nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate.
Pe de altă parte, daunele morale nu pot reprezenta o modalitate de îmbogățire fără just temei și trebuie ținut cont de faptul că părții civile i se oferă o reparație și prin condamnarea inculpaților, iar pe de altă parte se acoperă și prejudiciul cauzat prin punerea părții civile în imposibilitate de a munci pe o perioadă determinată, așa cum s-a arătat mai sus.
Având în vedere cele mai sus expuse, instanța apreciază ca fiind echitabilă și proporțională circumstanțelor cauzei suma de 4.500 de lei, cu titlu de daune morale, urmând a se dispune în consecință.
În cauză s-a mai constituit parte civilă S. de Ambulanță Județean V. cu suma de 235, 80 de lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu transportul și acordarea asistenței medicale de urgență prespitalicească persoanei vătămate M. C. în data de 27.01.2013-fila 68 d.u.p.
Potrivit art. 313 alin.1) din Legea nr.95/2006, „ persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată”.
În speță, instanța constată îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul de lege mai sus menționat, ca urmare a săvârșirii de către inculpați a infracțiunii asupra persoanei vătămate fiind necesară intervenția Serviciului de Ambulanță Județean V., cheltuielile ocazionate cu transportul și acordarea asistenței medicale de urgență prespitalicească persoanei vătămate M. C. în data de 27.01.2013 ridicându-se la valoarea de 235, 80 de lei.
D. urmare, în temeiul art.25 și art.397 Cod procedură penală, raportat la art.1349, 1357 și 1382 din Codul Civil, art.313 din Legea nr.95/2006 se va admite acțiunea civilă exercitată în cauză de către partea civilă S. de Ambulanță Județean V. și vor fi obligați inculpații în solidar la plata către această parte civilă a sumei de 235, 80 de lei.
În baza art.274 alin.2) Cod procedură penală instanța urmează a obliga pe fiecare dintre inculpați la plata sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma totală de 200 de lei reprezintă cheltuieli judiciare corespunzătoare fazei de urmărire penală.
De asemenea, în baza art.276 alin.1) Cod procedură penală, raportat la art.274 alin.2) din același cod fiecare dintre inculpați va fi obligat la plata către partea civilă M. C. a sumei de 611, 25 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare constând în onorariu de avocat (1.000 de lei-fila 148 din dosar) și cheltuieli de transport (225, 50 de lei, conform bonurilor achiziționare combustibil aflate la filele 141-147 din dosar).
Sub aspectul cheltuielilor judiciare datorate părții civile nu vor fi acordate sumele solicitate pentru martori, având în vedere că aceste sume se acordă din fondul cheltuielilor judiciare special alocat, potrivit art.273 alin.3) Cod procedură penală.
Nu vor fi acordate de asemenea cheltuieli judiciare reprezentând contravaloarea zilelor de muncă pentru termenele de judecată la care partea civilă a fost prezent la judecată, având în vedere că acesta nu a dovedit realitatea, necesitatea, întinderea și caracterul rezonabil ale acestora, iar pe de altă parte acestea nu pot reprezenta cheltuieli necesare desfășurării procesului penal, având în vedere că partea civilă a beneficiat de asistență juridică prin apărător ales și nu era obligatorie prezența părții civile la instanța de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu în privința inculpaților F. I. și F. N.-M., din infracțiunea prevăzută de art.180 alin.2) din Codul penal din 1969, în infracțiunea prevăzută de art.180 alin.2) Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal.
În baza art.180 alin.2) Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal condamnă inculpatul F. I., fiul lui N. și I., născut la data de 10.02.1962 în ., cu domiciliul în comuna Lăpușata, ., fără antecedente penale, având CNP_, la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art.81 din Codul penal din 1969 suspendă condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului F. I., pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art.82 din același cod.
Atrage atenția inculpatului F. I. asupra dispozițiilor art.83 din Codul penal din 1969, referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Face aplicarea art.71 Cod penal din 1969 în privința inculpatului F. I. în limitele prevăzute de art.64 alin.1) teza a II a și lit.b) Cod penal din 1969, iar în baza art.71 alin.5) din același cod suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art.180 alin.2) Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 din Noul Cod penal condamnă inculpatul F. N.- M., fiul lui I. și M., născut la data de 14.11.1988 în municipiul Râmnicu-V., județul V., cu domiciliul în comuna Lăpușata, ., având CNP_, la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art.85 alin.1) din Codul penal din 1969, cu aplicarea art.15 alin.2) din Legea nr.187/2012, anulează suspendarea condiționată a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului F. N.-M. prin sentința penală nr.260/17.12.2014, pronunțată de Judecătoria Horezu în dosarul nr._, așa cum a fost desființată în parte prin decizia nr.208/A din 23.03.2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._ .
Constată că infracțiunea din prezenta cauză săvârșită de inculpatul F. N.- M. este concurentă cu infracțiunea pentru care același inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr.260/17.12.2014, pronunțată de Judecătoria Horezu în dosarul nr._, așa cum a fost desființată în parte prin decizia nr.208/A din 23.03.2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._ .
În baza art.33 lit.a) –art.34 alin.1) lit.b) din Codul penal din 1969 contopește pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului F. N.- M. în cauza de față cu pedeapsa de 6 luni aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr.260/17.12.2014, pronunțată de Judecătoria Horezu în dosarul nr._, așa cum a fost desființată în parte prin decizia nr.208/A din 23.03.2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr._, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 luni închisoare.
În temeiul art.85 alin.3) din Codul penal din 1969, raportat la art.81 din același cod, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului F. N.-M., iar în condițiile art.82 din Codul penal din 1969 fixează termen de încercare de 2 ani și 8 luni .
Atrage atenția inculpatului F. N.-M. asupra dispozițiilor art.83 din Codul penal din 1969, referitoare la revocarea suspendării condiționate.
Face aplicarea art.71 Cod penal din 1969 în privința inculpatului F. N.- M. în limitele prevăzute de art.64 alin.1) teza a II a și lit.b) Cod penal din 1969, iar în baza art.71 alin.5) din același cod suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art.25 și art.397 Cod procedură penală, raportat la art.1349, 1357 și 1382 din Codul Civil, art.313 din Legea nr.95/2006 admite acțiunea civilă exercitată în cauză de către partea civilă S. de Ambulanță Județean V. și obligă inculpații în solidar la plata către această parte civilă a sumei de 235, 80 de lei.
În temeiul art.25 și art.397 Cod procedură penală, raportat la art.1349, 1357 și 1382 din Codul Civil admite în parte acțiunea civilă exercitată de către partea civilă M. C. și obligă inculpații în solidar la plata către acesta a sumei de 4.500 de lei, cu titlu de daune morale, precum și la plata sumei de 2.366, 79 de lei, cu titlu de daune materiale.
În baza art.276 alin.1) Cod procedură penală, raportat la art.274 alin.2) din același cod obligă pe fiecare dintre inculpați la plata către partea civilă M. C. a sumei de 611, 25 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare constând în onorariu de avocat și cheltuieli de transport.
În baza art.274 alin.2) Cod procedură penală obligă pe fiecare dintre inculpați la plata sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma totală de 200 de lei reprezintă cheltuieli judiciare corespunzătoare fazei de urmărire penală.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică astăzi 10 iulie 2015, la sediul Judecătoriei Bălcești, județul V..
Președinte,
C. M.-A.
Grefier
B. S.
Red/tehn.CMA
7 ex. 13 iulie 2015
| ← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 124/2015.... → |
|---|
