Contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat. Sentința nr. 274/2016. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 274/2016 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 16-02-2016 în dosarul nr. 274/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDBRV:2016:002._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 274
Ședința publică din data de 16.02.2016
Instanța constituită din:
Președinte: F. I.
Grefier: G. D. C.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror R. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B.
Pentru astăzi fiind stabilit termenul de soluționare a contestației împotriva hotărârii judecătorului delegat nr. 569/19.11.2015, formulată de contestatorul-condamnat O. R. M., intimat fiind P. C..
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. (1) Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din 08.02.2016 astfel cum au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, conform prevederilor art. 390 Cod procedură penală, avându-se în vedere complexitatea cauzei, cât și din lipsa de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 391 Cod procedură penală, a stabilit pronunțarea pentru data de astăzi, 16.02.2016.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 27.11.2015 sub nr._, contestatorul O. R. M. a formulat contestație împotriva încheierii nr. 569/19.11.2015 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului C..
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că este în executarea unei pedepse privative de libertate de 9 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Acesta învederează că îi sunt încălcate drepturile arătând că în cadrul penitenciarului este interzisă comercializarea uleiului și oțetului.
În continuare contestatorul arată că această măsură este discriminatorie, precizând că în anexa Ordinului Ministrului Justiției nr. 2714/208 nu se interzice comercializarea sau primirea uleiului de floarea soarelui.
Totodată acesta învederează că îi sunt încălcate drepturile prevăzute de Legea 254/2013 de a primi și achiziționa produse alimentare.
Contestatorul a anexat încheierea mr. 569/19.11.2015 a judecătorului de supraveghere a privării de liberate din cadrul Penitenciarului C..
Acestei contestații i-a fost atașat dosarul nr. 602/2015 al Penitenciarului C., cuprinzând cererea contestatorului, declarația acestuia, răspunsul Penitenciarului C. ca urmare a solicitării Judecătorului de supraveghere a privării de libertate cu privire la condițiile de comercializare a uleiului, încheierea nr. 569/19.11.2015.
La solicitarea petentului instanței a dispus ca P. C. să depună la dosarul cauzei decizia luată cu privire la interzicerea vânzării la punctual comercial din cadrul penitenciarului a uleiului și oțetului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, petentul reclamă că pe perioada deținerii în penitenciarului Codela i-au fost încălcate drepturile prin faptul că nu i s-a permis să cumpere ulei de floarea sorelui și oțet de la punctual comercial situat în cadrul penitenciarului.
Prin încheierea nr. 569/19.11.2015, judecătorul delegate cu supravegherea a respins plângerea formulată de petent, constatând că acestuia nu i-au fost încălcate drepturile prin faptul că nu i s-a permis să achiziționeze ulei de la magazinul din incinta penitenciarului.
Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 56 din Legea 254/2013, „Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată și administrația penitenciarului pot introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.”
De asemenea, instanța se raportează la art. 80 din Legea 254/2013 care reglementează dreptul persoanelor condamnate la hrană.
Art. 12 din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2714/2008 reglementează la alin. 6 că primirea, folosirea și păstrarea bunurilor, inclusiv a celor alimentare, se fac cu respectarea regulilor de igienă și a măsurilor de siguranță impuse de administrația locului de deținere, iar la alin 8 lit. b faptul că persoanelor private de libertate le este interzisă cumpărarea de produse alimentare care necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice în vederea consumului, cu excepția cafelei, ceaiului și laptelui.
Instanța analizând înscrisurile depuse de către P. C. constată că în perioada 23.06.2014 - august 2015 produsele ulei și oțet au fost interzise de la comercializare în magazinul din incinta penitenciarului.
În încheierea nr. 569/19.11.2015 s-a reținut de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate că întrucât Ordinul Ministrului Justiției nr. 2714/2008 nu reglementează expres uleiul pe lista produselor ce pot fi achiziționate, drepturuile petentului nu au fost încălcate ca urmare a interzicerii de la comercializare a acestui aliment.
Instanța constată că în anexa de la OMJ nr. 2714/2008 se prevede în mod generic că deținuții au dreptul la alimente, fără a preciza însă în mod detaliat care sunt acestea.
Totodată în același ordin se prevede că este interzisă cumpărarea de alimente care necesită tratament termic în vederea folosirii.
Ori instanța reține că atât uleiul de floarea soarelui cât și oțetul sunt alimente, iar în ceea ce privește oțetul acesta nu necesită în nicio situație pregătirea lui termică în vederea folosirii, iar în ceea ce privește uleiul, instanța reține că astfel cum a precizat și petentul în contestația formulată, acest aliment poate fi foloisit fără a fi încălzit, de exemplu, la prepararea salatelor.
La aceași concluzie a ajuns și conducerea penitenciarului, astfel cum reiese din adresa K17905/28.04.2016, care a hotărât ca începând cu luna august 2015 să poată fi achiziționate produse cum ar fi oțetul sau uleiul de măsline sau de rapiță în cantitate de maxim 500 ml/an.
Instanța constată că deși uleiul de floarea soarelui este aliment, acesta a fost exclus de la comercializare de către Administrația Penitenciarului C., astfel cum rezultă din adresa K17905/28.04.2016, prin care se arată că este permis fiecărui deținut să achiziționeze oțet și ulei de măsline sau de rapiță în cantitate de maxim 500 ml/an.
Totodată, instanța reține că Administrația Penitenciarului C. nu a depus la dosarul cauzei decizia prin care s-a dispus luarea acestor măsuri astfel cum i s-a pus în vedere prin încheierea de ședință de la termenul din data de 11.01.2016, acestă decizie neregăsindu-se nici în dosarul nr. 602/2015 în care a fost pronunțată încheierea nr. 569/19.11.2016 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate din P. C..
În consecință, în baza art. 56 alin. 12 raportat la art. 39 alin. 14-19 din Legea 254/2013 instanța va admite contestația împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate nr. 569/19.11.2015 formulată de contestatorul O. R. M., fiul lui I. și C., născut în data de 23.05.1986, deținut în P. C. și în consecință va constata încălcate drepturile deținutului O. R. M. în ceea ce privește interzicerea de la comercializare a uleiului și a oțetului în perioada 23.06.2014 – august 2015, precum și în continuare cu privire la interzicerea de la comercializare a uleiului de floarea soarelui și va desființa încheierea nr. 569/19.11.2015 pronuntata de judecatorul de supraveghere a privării de libertate din P. C. sub aspectul neîncălcării deprurilor deținutului prin interzicerea de la comercializare a uleiului și oțetului în perioada 23.06.2014-august 2015, precum și în continuare cu privire la interzicerea de la comercializare a uleiului de floarea soarelui.
Pune în vedere Administrației Penitenciarului C. să permită comercializarea uleiului de floarea sorelui în magazinul din cadrul Penitenciarului C..
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 56 alin. 12 raportat la art. 39 alin. 14-19 din Legea 254/2013 admite contestația împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate nr. 569/19.11.2015 formulată de petentul condamnat O. R. M., fiul lui I. și C., născut în data de 23.05.1986, deținut în P. C..
Desfiinteaza încheierea nr. 569/19.11.2015 pronuntata de judecatorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului C..
Constată încălcate drepturile deținutului O. R. M. în ceea ce privește interzicerea de la comercializare a uleiului și a oțetului în cadrul magazinului din P. C. în perioada 23.06.2014 – august 2015, precum și încălcarea în continuare a drepturilor acestuia în ceea privește interzicerea de la comercializare a uleiului de floarea soarelui în magazinului din cadrul Penitenciarului C..
Pune în vedere Administrației Penitenciarului C. să permită comercializarea uleiului de floarea soarelui în magazinul din cadrul Penitenciarului C..
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. I. G. D. C.
Red./tehnored. F.I.
5 ex. / 18.02.2016
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 344/2016.... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
