Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ

Sentința nr. 17/2015 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 12-02-2015

Dosar nr._ lovirea sau alte violențe

Operator prelucrare date cu caracter personal nr. 5012 (art. 180 Cod penal 1969)

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ

SENTINȚA PENALĂ NR. 17/2015

Ședința publică de la 12 februarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: G.-M. T.

Grefier: R. I.

P. de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș

reprezentat prin procuror M. C.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul C. M. și pe persoana vătămată D. G., având ca obiect lovirea sau alte violențe (art. 180 Cod penal 1969).

Fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 04 februarie 2015, iar susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 71/P/2014 din data de 10.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 12.11.2014 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C. M., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen. anterior, cu referire la art. 5 C.pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că la data de 02.01.2014, în jurul orelor 14:00, în timp ce se afla pe raza comunei Șuici, județul Argeș, în apropierea domiciliului său, persoana vătămată D. G. a fost victima unei agresiuni fizice din partea inculpatului C. M., care a lovit-o cu un topor în zona capului și în mâna stângă. În urma acestei agresiuni, persoana vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat circa 7-8 zile de îngrijire medicală, astfel cum reiese din certificatul medico-legal nr. 9/10.01.2014 eliberat de S.M.L. Argeș.

Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu, au fost menționate următoarele mijloace de probă: declarații inculpat (f. 8, 9, 11, 12, 14-16, 51, 52 d.u.p.), declarații persoană vătămată (f.17-19 d.u.p.), declarație martor M. G. (f. 20-22 d.u.p.), declarație martor M. I. ( f. 23-26 d.u.p.), declarație martor D. Ilieana (f. 27 d.u.p.), declarație martor C. M. (f.28 d.u.p.), certificat medico-legal nr. 9/10.01.2014 (f.29 d.u.p.), planșe fotografice (f.39 d.u.p.), documente medicale ( f. 30-33, 53-74 d.u.p.), chitanțe privind plata spitalizării (f. 34 d.u.p.).

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 7.01.2015, definitivă la aceeași dată, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. 4 C.proc.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.proc.pen., privind judecata pe procedura simplificată în cazul recunoașterii învinuirii.

Inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prev. de art. 374 alin. 4 rap. la art. 375 C.proc.pen., cererea fiind admisă de instanță.

Analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și declarația inculpatului dată în faza de judecată, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 02.01.2014, în jurul orei 14:00, inculpatul C. M. a plecat de la domiciliul său din com. Șuici, ., către un teren proprietate personală, din același . un proțap de căruță, un țăpoi, un sac în care avea o drujbă și un topor. Ajuns în dreptul locuinței persoanei vătămate-parte civilă D. G., acesta din urmă a ieșit în drumul comunal reproșându-i inculpatului faptul că a lăsat oile în grădina vecinului său. Inculpatul s-a oprit din drum, a aruncat din mână proțapul, țăpoiul și sacul cu drujba, s-a îndreptat către persoana vătămată-parte civilă și a lovit-o cu toporul în zona capului și în mâna stângă. Potrivit certificatului medico-legal nr. 9/10.01.2014, persoana vătămată-parte civilă a avut două plăgi la nivelul capului (fronto-parietal stânga și frontal dreapta) și o plagă la nivelul mâinii stângi, leziuni traumatice posibil produse prin lovire cu un corp dur și care au necesitat circa 7-8 zile de îngrijire medicală pentru vindecare. La momentul incidentului nu a fost prezentă nicio altă persoană în afară de părți. (declarație inculpat, declarație parte civilă, certificat medico-legal).

După incident, inculpatul și-a continuat drumul către terenul său, unde a relatat martorului M. G. faptul că a avut o ceartă cu partea civilă D. G., pe care a lovit-o cu toporul în cap.(f.20, 21).

După ce a fost lovită, partea civilă a intrat în curtea sa și și-a pus un prosop la cap deoarece sângera. Astfel a fost observat de martora M. I., care trecea pe drum și căreia partea civilă i-a relatat că a fost lovit în cap de către inculpat, cu un topor. Martora, observând că părții civile îi curge sânge pe față, a sunat la 112 (declarație martor M. I., fișa intervenției la eveniment – f. 25, 26, 41). La fața locului s-a deplasat o ambulanță, care a transportat partea civilă la S. M. Curtea de Argeș, unde a primit îngrijiri medicale, fiind internată în perioada 02.01-09.01.2014. În perioada 10.01.-31.01.2014, partea civilă D. G. s-a aflat în concediu medical (bilet de ieșire din spital și înscrisuri medicale – f. 37).

Situația de fapt reținută de instanță a fost stabilită prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarații inculpat (f. 42 dosar, f. 8, 9, 11, 12, 14-16, 51, 52 d.u.p.), declarații persoană vătămată (f.17-19 d.u.p.), declarație martor M. G. (f. 20-22 d.u.p.), declarație martor M. I. ( f. 23-26 d.u.p.), declarație martor D. Ilieana (f. 27 d.u.p.), declarație martor C. M. (f.28 d.u.p.), certificat medico-legal nr. 9/10.01.2014 (f.29 d.u.p.), planșe fotografice (f.39 d.u.p.), documente medicale ( f. 30-33, 53-74 d.u.p.), chitanțe privind plata spitalizării (f. 34 d.u.p.).

În drept, fapta inculpatului C. M., care, la data de 02.01.2014, în jurul orelor 14:00, pe raza comunei Șuici, . comunal din fața locuinței persoanei vătămate-parte civilă D. G., l-a lovit pe acesta din urmă cu un topor în zona capului, de două ori, și o dată în mâna stângă, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art. 180 alin. 2 C.pen. 1969, cu referire la art. 5 C.pen.

Astfel, în ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al faptei îl constituie acțiunea de lovire și exercitare de violențe față de partea civilă. Urmarea socialmente periculoasă constă în atingerea relațiilor referitoare la integritatea fizică și sănătatea persoanei, respectiv în pricinuirea unor leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale. Legătura de cauzalitate există și rezultă din materialul probator administrat.

Cât privește latura subiectivă, din probele administrate rezultă că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, prev. de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) C.pen. 1969. Instanța constată că inculpatul, prin loviturile succesive aplicate părții civile cu un topor ( două lovituri în cap și una în mână), a prevăzut și urmărit cauzarea unor vătămări.

Potrivit disp. art. 5 Cod penal, care reglementează aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Raportat la conținutul constitutiv și pedepsele prevăzute pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, așa cum este reglementată în art. 193 alin. 2 C.pen., și la persoana inculpatului, se apreciază că legea penală mai favorabilă în cazul de față este art. 180 alin. 2 Cod penal din 1969.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 396 alin. 2 C.proc.pen., în sensul că fapta reținută în sarcina inculpatului există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de acesta, instanța va dispune condamnarea sa.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului vor fi avute în vedere, pe lângă criteriile generale de individualizare statornicite de disp.art.72 C.pen și scopurile generale ale pedepsei prevăzute de art. 52 C.pen. Astfel, se va aprecia în funcție de: limitele de pedeapsă fixate în textul incriminatoriu; gradul ridicat de pericol social al faptei comise dedus din împrejurările săvârșirii acesteia (lovirea părții civile cu un topor, obiect ce ar putea produce leziuni deosebit de grave, chiar incompatibile cu viața, de două ori într-o zonă vitală, respectiv în cap, și o dată în mâna stângă); persoana inculpatului, aspectul că acesta nu are antecedente penale – potrivit cazierului judiciar aflat la fila 47 d.u.p.; vătămarea cauzată părții civile, respectiv leziuni ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale precum și 8 zile de internare într-o unitate spitalicească; atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, în sensul de recunoaștere a faptei reținute în sarcina sa. Față de aceste considerente, instanța se va orienta la o pedeapsă cu închisoarea spre maximul special prevăzut de lege și calculat conform prevederilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen..

În aceste condiții, instanța urmează să aplice inculpatului pedeapsa de 1(un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin.2 C.pen. 1969, apreciind că aceasta este o măsură de constrângere și de educare eficientă, conform art. 52 C.pen.

Ca modalitate de individualizare a executării, se apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei, așa cum este reglementat de disp.art.52 Cod penal 1969, poate fi atins și fără executare în condiții de privare de libertate, respectiv prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei - potrivit art. 86 ind.1 C.pen. 1969, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat conform 86 ind.2 C.pen. 1969.

Instanța va obliga inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86 ind. 3 alin.1 lit. b)-d) C.pen. 1969, iar în baza art. 86 ind. 3 alin. 1 lit.a) C.pen. 1969 îl va obliga să se prezinte lunar la Serviciul de Probațiune Argeș, la termenele stabilite de consilierii de reintegrare. În temeiul art. 404, se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 rap. la art. 83, 84 C.pen. 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau în cazul neexecutării obligațiilor civile.

Cu privire la pedeapsa accesorie, instanța va avea în vedere jurisprudența CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii (Hotărârea din 6 octombrie 2005) precum și R.I.L. pronunțat prin decizia LXXIV din 05.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, sistemul sancționator nu trebuie să conducă la compromiterea dreptului individului, atunci când o sancțiune apare ca vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii. Instanța reține astfel că, în cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeană a apreciat că orice restricție a drepturilor electorale trebuie să fie justificată și să urmărească un scop legitim, în special prevenția infracțiunilor și apărarea ordinii publice. Curtea a concluzionat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând în aceste condiții o încălcare a art.3 Protocol 1 din Convenție.

Referitor la decizia LXXIV a ICCJ, aceasta prevede, cu caracter obligatoriu, faptul că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a)-c) C.pen nu se va face în mod automat, ci se va supune aprecierii instanței, în funcțiile de criteriile stabilite în art. 71 alin.3 C.pen. În consecință, față de natura și gradul de pericol social al faptei, instanța va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit.b C.pen. 1969, pe întreaga durată a executării pedepsei închisorii, începând din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei. Executarea pedepsei accesorii va fi suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, conform art. 71 alin.5 C.pen. 1969.

În conformitate cu disp. art. 112 lit. f) C.pen. 1969 rap. la art. 118 alin. 1 lit. b) C.pen 1969, având în vedere că inculpatul a folosit la săvârșirea infracțiunii un topor, aflat în prezent în camera de corpuri delicte a instanței, se va dispune confiscarea acestuia.

În ceea ce privește latura civilă, instanța reține următoarele:

Persoana vătămată S. M. Curtea de Argeș a comunicat prin adresa nr. 7875/10.11.2014 (f. 54 d.u.p.) că nu se constituie parte civilă în cauză întrucât cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată persoanei vătămate D. G., în sumă de 979,03 lei, au fost achitate de către aceasta, conform chitanței nr. 5440/09.01.2014.

Persoana vătămată D. G. s-a constituit parte civilă în cauză, în termenul legal prev. de art. 20 alin. 1 C.proc. pen., solicitând obligarea inculpatului C. M. la plata sumei de 3.000 lei, din care 998 lei reprezintă cheltuieli cu spitalizarea-internarea sa, iar diferența reprezintă daune morale pentru suferința ce i s-a cauzat.

În dovedirea pretențiilor, partea civilă D. G. a solicitat proba cu înscrisuri. În justificarea despăgubirilor bănești solicitate cu titlu de daune materiale, partea civilă a depus chitanța nr. 5440/09.01.2014, în valoare de 979,03 lei, reprezentând cheltuieli cu internarea, și chitanța nr. 5441/09.01.2014, în valoare de 10 lei, reprezentând contravaloare taxă copie foaie de observație, ambele chitanțe fiind emise de S. M. Curtea de Argeș. Pentru susținerea pretențiilor pentru daunele morale solicitate, la dosar s-a depus certificatul medico-legal(f.29), bilet de ieșire și spital ( fila nr. 30,31) și trei certificate de concediu medical ( file nr. 35-37).

Instanța constată că sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii civile în procesul penal: fapta ilicită- fapta prevăzută de legea penală, prejudiciul- rezultatul negativ suferit de partea civilă ca urmare a agresiunii fizice, cert și nereparat încă, legătura de cauzalitate directă între infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs și vinovăția sub forma intenției.

Cu privire la daunele materiale, instanța, analizând materialul probator administrat, reține că acestea au fost dovedite numai în parte, respectiv pentru suma de 989,03 lei, urmând să admită acțiunea civilă doar în măsura acestor pretenții dovedite.

Cu privire la daunele morale, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor solicitate (2000 lei), instanța apreciază, în raport cu elementele de la dosar ( declarații martori, certificat medico-legal, bilet de ieșire din spital, certificate de concediu medicale), că suferința fizică și psihică a victimei a fost și este una reală și cu un nivel ridicat de gravitate, aceasta fiind internată 8 zile în spital. Însă, în cauză se impune stabilirea unei proporționalități între suferința cauzată părții civile, care, deși nu poate fi cuantificată, poate fi cel puțin estimată, și sarcina impusă inculpatului de a suporta efectiv plata despăgubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale.

În contextul circumstanțelor cauzei, instanța apreciază că suma de 2.000 lei solicitată cu titlu de daune morale reprezintă o satisfacție echitabilă. O reducere a acestei sume de către instanță ar fi o soluție inechitabilă față de partea civilă, în raport de traumele pe care le-a suportat.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 397 rap. la art. 19 și 25 C.proc.pen. combinat cu art. 1357 C.civ., instanța urmează să admită, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. G. și să oblige inculpatul C. M. la plata către aceasta a sumei de 989,03 lei, cu titlu de despăgubiri bănești pentru daune materiale, respectiv a sumei de 2.000 lei, cu titlu de despăgubiri bănești pentru daune morale.

În conformitate cu prev. art. 397 rap. la art. 19 C.proc.pen., instanța va lua act de faptul că persoana vătămată S. M. Curtea de Argeș nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Ca o consecință a condamnării, în baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen., inculpatul va fi obligat la plata către stat a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 180 alin. 2 C.pen. 1969, în condițiile art. 5 C.pen. și cu aplicarea prev. art. 396 alin. 10 C.proc.pen., condamnă pe inculpatul C. M., fiul lui D. și F., născut la data de 15 ianuarie 1950 în ., domiciliat în ., județul Argeș, posesor al CI . nr._, CNP_, cetățean român, studii 8 clase, casnic, fără antecedente penale, necăsătorit, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.

În baza art. 71 C.pen. 1969, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prev. de art. 64 alin. 1 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen. 1969.

În conformitate cu prev. art. 86 ind. 1 C.pen 1969, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 3 ani, calculat potrivit art. 86 ind.2 C.pen. 1969.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 C.pen 1969, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune Argeș;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Potrivit. art. 404 alin. 2 C.proc.pen., atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, prev. de art. 86 ind.4 rap. la art. 83, 84 C.pen. 1969.

În baza art. 71 alin.5 C.pen. 1969, suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În conformitate cu prev. art. 112 lit f) rap. la art. 118 alin. 1 lit.b) C.pen. 1969, confiscă de la inculpat toporul folosit la săvârșirea infracțiunii și aflat în prezent în camera de corpuri delicte a instanței.

În baza art. 397 rap. la art. 19 C.proc.pen., ia act că persoana vătămată S. M. Curtea de Argeș nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 397 rap. la art. 19 și 25 C.proc.pen. combinat cu art. 1357 C.civ., admite, în parte, acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. G. (date art. 107), domiciliat în ., județul Argeș, și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 989,03 lei, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale, și a sumei de 2.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen., obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei este aferentă fazei de urmărire penală.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2015.

Președinte, Grefier,

G.-M. T. R. I.

GMT/RI 12.02.2015 6 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ