Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 1845/2015. Judecătoria FOCŞANI

Sentința nr. 1845/2015 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 02-10-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA FOCȘANI

SENTINȚA PENALĂ NR. 1845

Ședința publica din data de 02.10.2015

INSTANTA CONSTITUITA DIN

PREȘEDINTE: B. MĂNDICA

Grefier: G. A.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. I. din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Focșani.

Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul E. Ș., fiul lui G. și E., născut la data de 07.01.1950 în ., trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 1002/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V. pentru infracțiunile de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

Dezbaterile orale au avut loc in ședința publică din data de 18.09.2015 și au fost consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea pentru data de astăzi.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de fata, constata următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 1002/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V. s-a dispus trimitea în judecată a inculpatului E. Ș. pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. 1969, art. 290 C.pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. 1969 și art. 37 lit. b C.pen. 1969, constând în aceea că în perioada octombrie 2012 – mai 2013, în calitate de administrator al Ansamblului Folcloric Brădulețul SRL, a indus în eroare mai multe persoane pentru încheierea unor contracte de muncă, pretext sub care a pretins de la aceste persoane sume de bani pentru plata contribuțiilor la stat, pe care și le-a însușit, a întocmit state de plată cu date nereale în vederea obținerii, fără drept, a unor subvenții acordate de AJOFM V., Agenție pe care a indus-o de asemenea în eroare întrucât societatea comercială la care a fost administrator a fost dizolvată din data de 05.09.2012.

Cauza nu a urmat procedura camerei preliminare întrucât primul termen de judecată cu procedură completă la care au fost audiate părțile vătămate și inculpatul și la care s-au propus probele a fost anterior datei de 01.02.2014, data intrării în vigoare a noilor Coduri.

La termenul din 14.02.2014 s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice cu privire la infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv cu privire la infracțiunea de înșelăciune pentru care noul Cod penal prevede posibilitatea împăcării părților, schimbare de încadrare cu care inculpatul a fost de acord.

Pentru aceasta s-a dispus citarea, în vederea interogării părților vătămate, persoane fizice, o parte dintre acestea declarând că s-au împăcat cu inculpatul.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

Inculpatul E. Ș. a fost administratorul societății comerciale . SRL.

La cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului, înregistrată la Tribunalul V., la nr._, s-a dispus prin sentința civilă nr. 156/05.09.2012 dizolvarea acestei societăți.

În procedura judiciară desfășurată în fața instanței de contencios administrativ fiscal, inculpatul a fost citat la adresa din Focșani, ., . care a fost citat și în prezenta cauză penală.

Instanța de contencios administrativ a dispus publicarea hotărârii de dizolvare în Monitorul Oficial.

În aceste condiții rezultă că inculpatul a avut la cunoștință de procedura de dizolvare.

Ulterior a fost desemnat un administrator judiciar.

După pronunțarea hotărârii de dizolvare, potrivit dispozițiilor legale, inculpatul nu mai avea dreptul de a încheia vreun act juridic în care să angajeze societatea, aceasta nemaiexistând ca persoană juridică.

Cu toate acestea, pentru a face rost de bani, în luna octombrie 2012, ulterior datei pronunțării sentinței de dizolvare a societății de dizolvare, inculpatul a încheiat contracte de muncă cu 5 persoane fizice în fața cărora a pretins că le oferă anumite sume drept salariu, durata zilei de lucru fiind de 8 ore.

De la aceste persoane inculpatul a încasat sume de bani, pretinzând că acestea reprezintă contribuțiile la asigurările sociale pe care trebuie să le vireze bugetului de stat, cu toate că societatea pe care o administrase a făcut ultima plată către ANAF la 17.03.2010.

Contractele de muncă au fost încheiate după cum urmează:

- la 01.10.2012 a fost încheiat contractul de muncă cu R. M. și C. F.;

- la data de 02.10.2012 a fost încheiat contractul de muncă cu V. R.;

- la data de 03.10.2012 a fost încheiat contractul de muncă cu S. V.;

- la data de 15.10.2012 a fost încheiat contractul de muncă cu S. M..

În baza acestor contracte de muncă inculpatul încheia lunar foi colective de prezență pe care le semna și în care consemna că fiecare din persoanele cu care a încheiat contracte de muncă primea lunar câte 750 de lei cu titlu de salariu.

Statele de plată erau semnate, la rubrica salariat, tot de inculpat, astfel cum au declarat părțile vătămate. Din declarațiile acestora, a rezultat că în toată perioada dintre semnarea contractelor de muncă și încetarea acestora prin modalitatea demisiei, nu au primit mai mult de 300 de lei fiecare, în unele cazuri chiar 200 de lei.

Aceste contracte de muncă au încetat scriptic în anul 2013.

Instanța reține că persoanele cu care inculpatul a încheiat contractele de muncă, respectiv părțile vătămate persoane fizice din prezenta cauză, erau încadrate, fie în categoria șomerilor de peste 45 de ani, fie în categoria absolvenților, pentru ambele categorii statul român, prin AJOFM, obligându-se să acorde subvenții potrivit dispozițiilor Legii nr. 76/2002.

Profitând de această împrejurare, imediat după încheierea contractelor de muncă, inculpatul a încheiat mai multe convenții cu AJOFM V. în urma cărora a obținut mai multe sume de bani cu titlul de subvenție, aceasta deși la momentul încheierii convențiilor, inculpatul nu mai era administratorul societății . SRL, persoană juridică desființată prin hotărâre judecătorească.

Inculpatul a încheiat, în aceste condiții, Convențiile nr. 121, nr. 182, nr. 188, nr. 198, în perioada 02.07. – 29.11.2012.

Prin convenția încheiată la 02.07.2012 a avut-o în vedere pe T. S..

Astfel, în perioada septembrie 2012 – mai 2013, inculpatul a primit în total, cu titlul de subvenție, suma totală de_ lei de la AJOFM V..

La data de 07.02.2013, AJOFM V. a făcut un control al documentelor prezentate de inculpat care a vizat verificarea condițiilor pentru acordarea subvențiilor, în urma căruia s-a constatat că nerespectarea mai multor dispoziții ale Legii nr. 76/2002.

În perioada controlului însă, persoanele pentru care inculpatul a obținut subvenții au semnat mai multe declarații completate de inculpat, în care se consemna că erau angajate ale . SRL și că primesc salariu lunar.

Împrejurările sunt nereale întrucât nici una din aceste persoane nu primea salariu lunar pentru care inculpatul întocmea statele de plată și, în fond, nu desfășurau activitatea pentru care încheiaseră contractele de muncă, respectiv nu prestau activități în spectacole.

Toate aceste împrejurări rezultă din declarațiile persoanelor vătămate R. M., V. R., S. V., S. M., C. F..

În ce o privește pe R. M., aceasta a arătat că l-a cunoscut pe inculpat la B. Locurilor de Muncă, desfășurată în luna septembrie 2012, acesta s-a prezentat ca fiind unul din angajatorii interesați în selecția forței de muncă.

A încheiat cu inculpatul un contract de muncă pentru funcția de secretară, i-a dat inculpatului, la cererea acestuia, 900 de lei, și, de asemenea, a cumpărat un telefon mobil cu abonament.

Telefonul mobil a fost folosit de inculpat care nu a mai plătit convorbirile de care a beneficiat, astfel încât partea vătămată a fost somată de firma de telefonie mobilă să plătească convorbirile efectuate.

În acest sens, partea vătămată a depus documentele prin care a fost somată.

Din acestea rezultă că împrejurarea expusă de partea vătămată este reală.

Aceasta a declarat că nu a primit nici un ban cu titlul de salariu și apreciază că a fost indusă în eroare de inculpat care a obținut astfel, de la această parte vătămată, în total 2302, 67 lei.

În timpul cercetării judecătorești, la cererea inculpatului, s-a efectuat o expertiză contabilă, obiectivele acesteia fiind identificarea sumelor încasate de inculpat de la AJOFM V. și ridicate numerar din contul . SRL de către inculpat, sumele plătite efectiv pentru salarii de inculpat.

A rezultat că suma ridicată din bancă de inculpat, aflată în contul . SRL și virată de AJOFM V., a fost de_, 25 lei.

În documentele prezentate de inculpat expertului s-a reținut că acesta ar fi plătit pentru salarii 8394 lei.

În mod normal, inculpatul trebuia să folosească suma primită ca subvenții de societate în interesul salariaților.

Din declarațiile acestora a rezultat însă că, în realitate, nici măcar suma de 8394 lei nu a fost plătită de inculpat efectiv persoanelor vătămate, așa cum a consemnat mincinos în statele de plată.

Audiat fiind, inculpatul a declarat că nu a indus în eroare persoanele fizice părți vătămate, acestora le-a spus de la început că își vor primi salariile în momentul în care vor fi organizate spectacole, a declarat că statele de plată sunt reale și că salariații și-au primit salariile, iar în privința neorganizării spectacolelor a declarat că persoanele vătămate nu s-au mai prezentat la serviciu și, din această cauză, nu a organizat spectacolele.

Inculpatul a recunoscut că a folosit telefonul mobil achiziționat de R. M. și că nu a știu de dizolvarea . SRL.

În ce privește sumele încasate de la persoanele vătămate cu titlul de contribuții la asigurări sociale, inculpatul a recunoscut că le-a folosit în alte scopuri.

Împrejurările relatate de inculpat, în apărarea sa, nu pot fi reținute de instanță întrucât, din probele administrate în cauză, și anume declarațiile părților vătămate și înscrisurile aflate la dosar, rezultă, fără îndoială, că inculpatul a știut de dizolvarea . SRL, a știut că persoanele selectate la B. Locurilor de Muncă fac parte din categoria celor pentru care statul oferii subvenții angajatorilor, a știut că la momentul încheierii contractelor de muncă nu mai era angajator, a întocmit state de plată nereale pe care le-a semnat, a încasat mai multe sume de bani de la persoanele angajate în aceste condiții pentru contribuții la asigurări sociale, deși știa că va folosi aceste sume de bani în alte scopuri.

Cât privește subvenția ridicată de la AJOFM, aceasta a fost obținută prin folosirea statelor de plată nereale, a unor declarații nereale și a unor contracte de muncă încheiate cu inducerea în eroare a persoanelor care apăreau ca salariate.

Aceste sume de bani cu titlul de subvenții nu au fost folosite în scopul pentru care s-au acordat.

Prin urmare, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul a indus în eroare, prin folosirea unor mijloace frauduloase și a unor documente false, atât persoanele fizice părți vătămate, cât și AJOFM V. și că a întocmit în fals mai multe documente pe care le-a folosit ulterior.

Situația de fapt reținută de instanță rezultă din plângerile penale formulate în cauză, înscrisurile din dosarul de urmărire penală, expertiza contabilă efectuată în cauză.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a induce în eroare, cu intenție, partea vătămată C. F., cu care a încheiat un contract de muncă, deși nu mai avea calitatea de a-l încheia, știind că nu va îndeplini niciodată condițiile contractului, prezentându-i părții vătămate ca adevărată împrejurarea că îi va plăti salariile prin organizarea unor spectacole, și în afară de acesta cerând de la partea vătămată o sumă de bani pe care a pretins că o va vira bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a induce în eroare, cu intenție, partea vătămată N. D. G. cu care a încheiat un contract de muncă, deși nu mai avea calitatea de a-l încheia, știind că nu va îndeplini niciodată condițiile contractului, prezentându-i părții vătămate ca adevărată împrejurarea că îi va plăti salariile prin organizarea unor spectacole, și în afară de acesta cerând de la partea vătămată o sumă de bani pe care a pretins că o va vira bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a induce în eroare, cu intenție, partea vătămată N. I. cu care a încheiat un contract de muncă, deși nu mai avea calitatea de a-l încheia, știind că nu va îndeplini niciodată condițiile contractului, prezentându-i părții vătămate ca adevărată împrejurarea că îi va plăti salariile prin organizarea unor spectacole, și în afară de acesta cerând de la partea vătămată o sumă de bani pe care a pretins că o va vira bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a induce în eroare, cu intenție, partea vătămată R. M. cu care a încheiat un contract de muncă, deși nu mai avea calitatea de a-l încheia, știind că nu va îndeplini niciodată condițiile contractului, prezentându-i părții vătămate ca adevărată împrejurarea că îi va plăti salariile prin organizarea unor spectacole, și în afară de acesta cerând de la partea vătămată o sumă de bani pe care a pretins că o va vira bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a induce în eroare, cu intenție, partea vătămată V. R. A. cu care a încheiat un contract de muncă, deși nu mai avea calitatea de a-l încheia, știind că nu va îndeplini niciodată condițiile contractului, prezentându-i părții vătămate ca adevărată împrejurarea că îi va plăti salariile prin organizarea unor spectacole, și în afară de acesta cerând de la partea vătămată o sumă de bani pe care a pretins că o va vira bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a induce în eroare, cu intenție, partea vătămată S. V. cu care a încheiat un contract de muncă, deși nu mai avea calitatea de a-l încheia, știind că nu va îndeplini niciodată condițiile contractului, prezentându-i părții vătămate ca adevărată împrejurarea că îi va plăti salariile prin organizarea unor spectacole, și în afară de acesta cerând de la partea vătămată o sumă de bani pe care a pretins că o va vira bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a induce în eroare, cu intenție, partea vătămată S. M. cu care a încheiat un contract de muncă, deși nu mai avea calitatea de a-l încheia, știind că nu va îndeplini niciodată condițiile contractului, prezentându-i părții vătămate ca adevărată împrejurarea că îi va plăti salariile prin organizarea unor spectacole, și în afară de acesta cerând de la partea vătămată o sumă de bani pe care a pretins că o va vira bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a induce în eroare AJOFM V., cu intenție, prezentând documente falsificate, care nu corespundeau realității (state de plată și declarații) în scopul obținerii în mod nelegal a unor subvenții pe care și le-a folosit în alte scopuri decât cele legale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen.

În drept, fapta inculpatului E. Ș. de a falsifica în mod repetat mai multe documente, cu intenție, și anume state de plată și foi colective de prezență, pe care le-a folosit ulterior la AJOFM V. pentru obținerea unor subvenții în mod nelegal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de fals material în înscrisuri private, prev. de art. 322 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

Instanța apreciază, față de limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de înșelăciune, că legea penală mai favorabilă este noul Cod penal, mai ales că noua reglementare prevede și instituția împăcării pentru infracțiunea de înșelăciune.

Întrucât s-a împlinit termenul de reabilitare pentru condamnarea anterioară suferită de inculpat, instanța nu îi va mai reține recidiva.

Având în vedere că în ce privește părțile vătămate S. M., C. F., S. V., N. D. G. și N. I. a intervenit împăcarea, instanța va dispune încetarea procesului penal pentru infracțiunile de înșelăciune în dauna acestor părți vătămate.

La individualizarea pedepselor ce va aplica inculpatului pentru infracțiunile comise, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 74 C.pen., respectiv modalitatea în care au fost comise, prejudiciul cauzat, persoana inculpatului, situația medicală a acestuia, vârsta acestuia, situația materială precară în care se află, față de care îi va aplica pedepse orientate spre minimele speciale.

Instanța apreciază, față de vârsta inculpatului, că reeducarea sa se poate realiza și fără privarea de libertate, astfel încât va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante, în condițiile art. 91 și urm. C.pen.

În ce privește acțiunile civile promovate în cauză de R. M. și AJOFM V., instanța le apreciază întemeiate, urmând a le admite.

Cele două părți civile au făcut dovada cu înscrisuri și cu declarațiile celorlalte două persoane audiate că au suferit prejudiciile evaluate în sumele solicitate.

Prin urmare, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și anume existența unor infracțiuni comise cu vinovăție de inculpat, care au avut ca urmare prejudicierea părților civile cu sume determinate, va obliga inculpatul, în temeiul art. 1359 C. civ. rap. la art. 25 C.proc.pen., la despăgubirile solicitate de cele două părți civile.

De asemenea, va dispune anularea actelor false și anume foile colective de prezență și statele de plată, întocmite de către inculpat.

Văzând și dispozițiile art. 275 C.proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Prin schimbarea încadrării juridice condamnă pe inculpatul E. Ș. (fiul lui G. și E., născut la data de 07.01.1950 în comunaCiorăști, județul V., studii 8 clase, cu domiciliul în Municipiul Focșani, ., ., județul V., CNP_) pentru comiterea infracțiunilor de:

- înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. la 1 an închisoare;

- înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. la 1 an închisoare;

- înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. la 1 an închisoare;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 5 C.pen. la 6 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 91 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 2 ani.

Obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte obligațiile prev. de art. 93 alin. 1 lit. a – e și alin. 2 lit. b C.pen.:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune V. la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

- să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate se către Serviciul de Probațiune V. sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

Obligă inculpatul să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria Focșani.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C.pen.

Admite acțiunile civile promovate în cauză de părțile civile R. M. și AJOFM V..

Obligă inculpatul la 2300 de lei despăgubiri civile către partea civilă R. M. și la_ lei către AJOFM V..

Anulează actele false.

În baza art. 396 alin. 6 C.proc.pen. cu referire la art. 16 lit. g C.proc.pen. încetează procesul penal împotriva inculpatului prin împăcare, prin schimbarea încadrării juridice pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. (parte vătămată S. M.), înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. (parte vătămată C. F.), înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. (parte vătămată S. V.), înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. (parte vătămată N. D. G.) și înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. (parte vătămată N. I.).

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu (av. C. C., cu delegația nr. 142/17.01.2014 emisă de Baroul V.) în cuantum de 200 de lei se va avansa din fondurile Ministerului de Justiție.

Obligă inculpatul la 450 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă părțile vătămate S. M., C. F., S. V., N. D. G., N. I. la câte 20 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.10.2015.

Președinte,Grefier,

B. MĂNDICA G. A.

Red. B.M. 29.10.2015 /

Tehnored. – G.A.29.10.2015/Ex.12

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 1845/2015. Judecătoria FOCŞANI