Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr. 571/2015. Judecătoria MIERCUREA CIUC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 571/2015 pronunțată de Judecătoria MIERCUREA CIUC la data de 27-05-2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA M. C.
Sentința penală nr. 571/2015
Ședința publică de la 27 mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. V. G.
Grefier: K. B.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petent M. L.-I. și pe intimat P. M. C., având ca obiect plângere conform art. 39 din Legea 254/2013.
Fără participarea Ministerului Public.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Forika N., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus la dosar concluzii scrise din partea intimatului.
Întrebat fiind, petentul arată că nu dă declarație în fața instanței.
Apărătorul din oficiu al petentului condamnat arată că nu au de formulat cereri sau de solicitat probe.
Nefiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, în temeiul art. 387 C.p.p. rap. la art. 388 C.p.p., instanța declară terminată cercetarea judecătorească și, în conformitate cu disp. art. 388 C.p.p., declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.
Av. Forika N., pe fondul cauzei solicită admiterea contestației formulate de petent împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate și reducerea termenului de reanalizare stabilit în încheierea pronunțată. Arată că reducerea termenului poate fi efectuată, petentul având 44 zile de câștig, a participat la mai multe programe educaționale și a fost recompensat, iar în aceste condiții termenul de reanalizare de un an nu este justificat.
Având ultimul cuvânt, conf. art. 389 C.p.p., condamnatul solicită reducerea termenului de reanalizare.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.04.2015 sub nr. dosar_, petentul M. L. I., deținut în P. M. C., a formulat contestație împotriva Încheierii nr. 160/16.04.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate la P. M. C..
Prin cerere s-a solicitat reducerea termenului fixat pentru reanalizarea situației regimului de executare a pedepsei.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr. 160/2015 al Judecătorului de supraveghere a privării de libertate la P. M. C..
P. M. C. a depus concluzii scrise prin care a solicitat a se lua act de poziția procesuală a instituției în sensul de a respinge contestația, menținând ca legală și temeinică încheierea atacată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Raportul nr. 187/09.04.2015 al comisiei constituite în baza art. 32 din Legea nr. 254/2013 la P. M. C., s-a dispus trecerea deținutului M. L. I. de la regimul închis la regimul semideschis de executare a pedepsei.
Împotriva hotărârii comisiei, la data de 10.04.2015 petentul a formulat plângere la Judecătorul de supraveghere a privării de libertate la P. M. C., solicitând repartizarea la regimul deschis de executare a pedepsei.
Prin încheierea nr. 160/16.04.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petent.
Împotriva încheierii Judecătorului de supraveghere petentul a formulat, în termenul legal prevăzut de art. 40 alin. (18) din Legea nr. 254/2013, contestația care face obiectul prezentei cauze.
În considerentele încheierii contestate s-a reținut că, potrivit raportului comisiei, petentul execută o pedeapsă de 8 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.209/2014 a Tribunalului Harghita. A început executarea pedepsei la data de 03.04.2012 și expiră în termen la data de 17.10.2019, fiind propozabil pentru liberare condiționată la data de 02.01.2017. Se arată în raportul comisiei că petentul nu are antecedente penale. În perioada analizată a avut un comportament corespunzător. S-a adaptat la viața instituționalizată, se încadrează în programul zilnic, se află în relații bune cu personalul și cu celelalte persoane private de libertate. Petentul a fost sancționat de trei ori, toate sancțiunile fiind anulate, și a fost recompensat de 8 ori. Pentru aceste motive comisia a decis schimbarea petentului de la regimul închis la regimul semideschis.
Cu privire la cererea petentului de a fi trecut direct la regimul deschis, acesta nu se află în vreo situație excepțională care să justifice o asemenea măsură și nici legea nu prevede posibilitatea schimbării regimului de executare la regimul deschis fără a trece mai întâi prin regimul semideschis. HG nr.1897/2006 prevede la art.114 alin.2 lit.c doar posibiliatea stabilirii în mod excepțional a regimului semideschis fără a se lua în considerare cuantumul pedepsei aplicate. Legea nu prevede însă posibilitatea trecerii în mod excepțional de la regimul închis la regimul deschis.
În contestația formulată și declarația/susținerea dată/acesteia în fața instanței, petentul a arătat că solicită reducerea termenului de reanalizare de un an stabilit.
Instanța reține că Legea nr. 254/2013 reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate bazate pe sistemele progresiv și regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul în condițiile prevăzute de lege, regimul semideschis aplicându-se inițial persoanelor condamnate la pedepse mici, care nu depășește 3 ani închisoare, iar regimul închis persoanelor condamnate la pedepse mai mari.
Sistemul regresiv, având ca scop pregătirea persoanelor condamnate pentru reintegrarea în societate, este reglementat art. 40 alin. (5) din Legea nr. 254/2013, care prevede că schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune dacă persoana condamnată îndeplinește cumulativ mai multe condiții,.
În acord cu concluziile judecătorul de supraveghere, instanța nu identifică nici un motiv legal ca petentul să fie trecut direact da la regimul închis la regimul deschis, fără a trece progresiv prin regimul semideschis de executare a pedepsei.
Cu privire la termenul de reanalizare de un an este justificat în acest context pentru a se analiza comportamentul condamnatului pe o perioadă relevantă și este conform cu prevederile art. 40 alin. (14) din Legea nr. 254/2013.
Din considerentele expuse, ân baza art. 39 alin. (18) raportat la art. 40 din Legea nr. 254/2013, va respinge ca nefondată contestația formulată de petentul M. L. I., iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 39 alin. (18) raportat la art. 40 din Legea nr. 254/2013, respinge ca nefondată contestația formulată de petentul condamnat M. L. I., fiul lui I. și L.-L., născut la data de 07.02.1981, împotriva Încheierii nr. 160/16.04.2015 a Judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului M. C..
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se avansează Baroului Harghita din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.05.2015.
Președinte,Grefier,
G. D. ViorelBoth K.
G.D.V./B.K.
Primit:29.06.2015
Redactat:30.06.2015
Ex: 5
| ← Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 576/2015.... → |
|---|
