Abandonul de familie. Art.378 NCP. Sentința nr. 585/2015. Judecătoria MIERCUREA CIUC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 585/2015 pronunțată de Judecătoria MIERCUREA CIUC la data de 03-06-2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA MIERCUREA C.
Sentința penală nr. 585/2015
Ședința publică de la 03 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. V. G.
Grefier: K. B.
Cu participarea domnului procuror T. L., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat B. A., parte vătămată B. N. și pe reprezentant legal B. N. PRIN REPREZENTANT LEGAL F. ZSUZSANNA, având ca obiect abandonul de familie (art.378 NCP).
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința publică din data de 13 mai 2015, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul din data de 20.10.2014 în dosarul nr. 2271/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul B. A. pentru săvârșirea infracțiunii de „abandon de familie”, faptă prevăzută de art. art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că inculpatul în perioada septembrie 2013 - aprilie 2014, cu rea-credință, nu a achitat pensia de întreținere în cuantum de 175 lei lunar pentru minorul B. N., acumulând o restanță de 1.400 lei.
În susținerea situației de fapt mai sus menționată s-au prezentat următoarele mijloace de probă: plângerile si declarațiile reprezentantului legal F. Zsuzsanna, Sentința civilă nr. 2303/19.06.2012 a Judecătoriei Miercurea C., adresă emisă de Primăria comunei C., adrese emise de AJOFM Harghita, declarații suspect/inculpat, alte acte.
Prin Încheierea de cameră preliminară din data de 04.12.2014, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.
La termenul de judecată din data de 01.04.2014, inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, întrucât recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa.
Procedând la ascultarea inculpatului, care a declarat că recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa și nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale, ascultând și concluziile procurorului și ale reprezentantului legal al persoanei vătămate, instanța considerând că probele administrate în faza de urmărire penală sunt suficiente pentru lămurirea cauzei, a admis cererea de judecare în procedura recunoașterii învinuirii.
Totodată, inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cazul în care va fi găsit vinovat.
S-a administrat proba cu înscrisuri constând în Raportul de evaluare nr. 3391/SP/11.05.2015 întocmit de către Serviciul de probațiune Harghita.
Ca urmare, pentru stabilirea vinovăției inculpatului, instanța va analiza probatoriul administrat în faza de urmărire penală, ținând cont de Raportul de evaluare al inculpatului și concluziile pe fondul cauzei.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Din procesul verbal de consemnare a plângerii orale încheiat de către organele de poliție la data de 18.12.2013 și sesizarea scrisă adresată Postului de Poliție Siculeni, rezultă că numita F. Zsuzsanna - în calitate de reprezentant legal al minorului B. N. - a depus plângere penală împotriva inculpatului B. A. (tatăl minorului) pentru săvârșirea infracțiunii de „abandon de familie". În cuprinsul plângerii se arată că, deși prin sentința civilă nr. 2303 din 19.06.2012, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., inculpatul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 175 lei lunar, începând cu data de 24.04.2012 și până la majoratul minorului, acesta nu și-a îndeplinit obligația impusă de instanță, acumulând o restanță de 700 lei (pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2013). (file 15-16 dos. u.p.)
Din declarația reprezentantului legal al persoanei vătămate rezultă că a fost căsătorită cu inculpatul B. F. din anul 2002 și până la data de 19.06.2012 când au divorțat, iar din căsătorie a rezultat minorul B. N. care i-a fost încredințat spre creștere și educare, inculpatul fiind obligat la plata pensiei de întreținere, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o. (file 17-18 dos. u.p.)
Conform copiilor Sentinței civile nr. 2303/19.06.2012 a Judecătoriei Miercurea C. și certificatului de naștere al persoanei vătămate, starea de fapt relatată de către reprezentantul legal al persoanei vătămate privind obligația de plată a pensiei de întreținere în sarcina inculpatului este reală. (file 19-20 dos. u.p.)
Din adresa nr. 1660/23.01.2014 emisă de Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă Harghita rezultă că inculpatul nu figura în evidențele instituției ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă și nici nu beneficia de ajutor de șomaj. (fila 22 dos. u.p.)
Din adresa nr. 85/F/23.01.2014 emisă de . inculpatul nu figura în evidențele instituției cu bunuri mobile sau imobile. (fila 23 dos. u.p.)
Din declarațiile numitului B. F. date în cursul urmăririi penale în calitate de suspect și inculpat, rezultă că nu avea loc de muncă și din acest motiv nu a putut achita pensia de întreținere. De asemenea, un alt motiv pentru care nu și-a îndeplinit obligația impusă de instanță ar fi fost acela că F. Zsuzsanna nu se ocupă personal de creșterea copilului care locuiește la bunica maternă și astfel, inculpatul nu putea să ia minorul conform programului de vizitare stabilit de instanță. Inculpatul a recunoscut învinuirea care I se aduce și a precizat că va căuta un loc de muncă pentru a achita pensia de întreținere restantă. (file 25-26, 58-59 dos. u.p.)
S-a precizat în rechizitoriu că inculpatul nu a putut dovedi aceste aspecte.
S-a menționat în rechizitoriu faptul că la data de 24.04.2014 numita F. Zsuzsanna - în calitate de reprezentant legal al minorului B. N. - a mai depus la Postul de Poliție Siculeni o altă plângere penală împotriva inculpatului B. A. (tatăl minorului) pentru săvârșirea infracțiunii de „abandon de familie". Din cuprinsul plângerii rezultă că inculpatul, pe lângă restanța de 700 lei acumulată ca urmare a neachitării pensiei pentru lunile septembrie - decembrie 2013, a mai acumulat încă o restanță de 700 lei pentru lunile ianuarie - aprilie 2014. Plângerea a făcut obiectul dosarului penal 816/P/2014, reunit la prezentul dosar. (file 6, 34-55 dos. u.p.)
Conform rezoluției din data de 17.10.2013 a parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C. în dosarul penal nr. 1643/P/2013, anterior cu privire la inculpat s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni de „abandon de familie”. (fila 33 dos. u.p.)
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta nu are antecedente penale. (file 27, 60 dos. u.p.)
Și în fața instanței de judecată inculpatul a recunoscut fapta comisă astfel cum rezultă din rechizitoriu și a susținut că regretă săvârșirea acesteia.
Din concluziile raportului de evaluare a inculpatului întocmit de către Serviciul de probațiune Harghita, rezultă că acesta nu are venituri stabile din anul 2011 și este întreținut de mama sa. Motivația săvârșirii infracțiunii rezidă în atitudinea sa față de fosta soție (resentimente, dorință de răzbunare) cât și în invocarea unor scuze pentru neimplicarea în mod real în viața copilului (lipsa unui loc de muncă). Factorii de risc identificați care ar putea să genereze reiterarea comportamentului infracțional constau în principal în absența unei activități lucrative licite și a unui venit constant dar și a demersurilor în acest sens, precum și atitudinea de pasivitate și neasumare a responsabilităților parentale.
Din probele administrate în faza de urmărire penală coroborate cu declarația de recunoaștere dată în fața instanței, rezultă că inculpatul B. A. în perioada septembrie 2013 - aprilie 2014, cu rea-credință, nu a achitat pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească în cuantum de 175 lei lunar pentru minorul B. N., acumulând o restanță de 1.400 lei.
Reaua-credință a inculpatului rezultă din aceea că din actele dosarului nu reiese faptul că s-ar fi aflat în imposibilitatea de a munci, nu a fost încarcerat sau internat în spital. De asemenea, inculpatul avea posibilitatea legală să solicite instanței reducerea cuantumului pensiei de întreținere sau sistarea ei dacă lipsa mijloacelor se datora contextului socio-economic nefavorabil. În acest sens, instanța reține că obligația de întreținere impusă în sarcina inculpatului se datorează, conform legii civile, potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o presta. Prin noțiunea de mijloace se înțeleg nu numai mijloacele materiale, ci și aptitudinea de a munci a celui obligat la întreținere, care reprezintă izvorul mijloacelor materiale. Ca urmare, inculpatul a fost de rea credință, întrucât fiind apt de muncă avea posibilitatea să-și îndeplinească obligația totuși nu și-a îndeplinit-o, nici măcar parțial.
În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „abandon de familie”, prevăzută de art. art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal, întrucât inacțiunea infracțională s-a epuizat după . noului cod penal.
Cu privire la aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, se va admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, întrucât infracțiunea de „abandon de familie” în forma reținută în sarcina inculpatului fiind prin natura ei comisă printr-o inacțiune care se prelungește în timp, având un caracter continuu, limita de 3 luni fiind stabilită de lege pentru consumarea și nu pentru epuizarea infracțiunii, nu se poate reține săvârșirea faptei în formă continuată.
Fapta este săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege, respectiv intenție indirectă, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale - de a păgubi pe cel îndreptățit la întreținere și, deși nu se poate susține că l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
De asemenea, fapta este nejustificată și imputabilă inculpatului.
Ca urmare instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.
La stabilirea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor, astfel:
- față de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (având în vedere perioada lungă în care inculpatul nu a achitat pensia de întrținere), fapta prezintă o gravitate medie;
- în raport de faptul că nu s-au produs alte rezultate ori consecințe ale infracțiunii, că motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit este nerelevant, lipsa antecedentelor penale ale infractorului, conduita bună după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, situația familială și socială corespunzătoare, instanța reține că inculpatul prezintă o periculozitate redusă.
Nu se rețin circumstanțele atenuante sau agravante.
În raport de criteriile stabilite, având în vedere natura infracțiunii, interesul persoanei vătămate fiind ca inculpatul să aibă mijloace de a plăti pensia de întreținere, în contextul situației inculpatului care nu are venituri stabile, instanța apreciază că pedeapsa cu amenda nu este adecvată și se va orienta spre pedeapsa cu închisoare.
Întrucât judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2) iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, limitele de pedeapsă cu închisoare de la 6 luni la 3 ani prevăzute de lege se reduc cu o treime, respectiv la închisoare de la 4 luni la 2 ani, iar instanța va stabili pedeapsa minimă.
Cu privire la individualizarea aplicării și executării pedepselor, raportat la infracțiunea comisă, care nu prezintă o gravitate deosebită, persoana infractorului, care a avut o atitudine procesuala pozitivă, în situația inculpatului scopul preventiv al pedepsei este preeminent față de cel punitiv. Fiind îndeplinite condițiile prevăzute la art. 83 Cod penal, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă determinată și impunerea obligației de a presta o muncă în folosul comunității.
Din considerentele expuse, va dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de „abandon de familie” reținută în sarcina inculpatului, fără aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal privind infracțiunea continuată.
În baza art. 396 alin. (l) cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va stabili inculpatului B. A. pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „abandon de familie”, faptă prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal.
În temeiul art. 396 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 Cod penal, va dispune amânarea aplicării pedepsei stabilite inculpatului iar în baza art. 83 alin. (1) și art. 84 alin. (1) Cod penal, va stabili termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Pe durata termenului de supraveghere va impune inculpatului să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) Cod penal, iar în temeiul art. 85 alin. (2) lit. b) Cod penal, va obliga inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 30 de zile, în cadrul primăriei din localitatea de domiciliu sau din municipiul reședință de județ.
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., va pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 88 Cod penal referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cheltuielile privind avocatul din oficiu și interpretul desemnat în cauză rămânând în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de „abandon de familie” reținută în sarcina inculpatului, în fapta prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal, fără aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal privind infracțiunea continuată.
În baza art. 396 alin. (l) cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., stabilește inculpatului B. A., fiul lui I. și M., născut la data de 07.05.1978 în mun. Miercurea C. jud. Harghita, domiciliat în . jud. Harghita, C.N.P._, cetățean român, divorțat, stagiul militar satisfăcut, studii 10 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, fără antecedente penale, pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „abandon de familie”, faptă prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) Cod penal.
În temeiul art. 396 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 Cod penal, dispune amânarea aplicării pedepsei stabilite inculpatului.
În baza art. 83 alin. (1) și art. 84 alin. (1) Cod penal, stabilește termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) Cod penal:
- să se prezinte la Serviciul de probațiune Harghita, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 85 alin. (2) lit. b) Cod penal, obligă inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 30 de zile, în cadrul Primăriei . mun. Miercurea C..
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 88 Cod penal referitoare la revocarea amânării aplicării pedepsei dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligația impusă ori săvârșește o nouă infracțiune, cu intenție sau intenție depășită.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., obligă inculpatul la plata sumei de 210 lei cu titlu cheltuieli judiciare avansate de stat. Suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu desemnat pentru persoana vătămată, precum și onorariul cuvenit interpretului desemnat în cauză, rămân în sarcina statului și se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.06.2015.
Președinte,Grefier,
G. D. ViorelBoth K.
G.D.V./B.K.
Primit:09.06.2015
Redactat:09.06.2015
Ex: 6
| ← Plângere conform art. 104 din Legea 254/2013. Sentința nr.... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
