Distrugere. Art.253 NCP. Sentința nr. 238/2015. Judecătoria NOVACI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 238/2015 pronunțată de Judecătoria NOVACI la data de 17-09-2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._ Nr. Operator 3923
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA NOVACI
NOVACI
Sentința penală Nr. 238/2015
Ședința publică de la 17 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. P. C.
Grefier M. U.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror O. C., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, județul Gorj
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpații L. F. și F. N., trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 1324/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 253 c.p. -inculpatul L. F. și art. 180 alin. 2 cod penal de la 1969, inculpatul F. N..
Procedura legal îndeplinită.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a dat citire rechizitoriului și s-a pus în discuție necesitatea readministrării probatoriului din cursul urmăririi penale.
Procurorul de ședință arată că nu se impune readministrarea probelor, nu au fost invocate pe Camera de consiliu aspecte de nelegalitate ale acestora.
Instanța apreciază că nu se impune readministrarea probelor din cursul urmăririi penale, nefiind evidențiate aspecte de nelegalitate a acestora, nici în procedura verificării legalității și nici în prezent.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri, pe fondul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, pune concluzii de condamnare a inculpatului L. F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 253 c.p. și a inculpatului F. N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin. 2 cod penal de la 1969, cu verificarea cazurilor de încetare a procesului penal.
Obligarea la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare către stat.
INSTANȚA
Asupra acțiunii penale de față,
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci din data de 12.12.2014, din dosarul nr. 1324/P/2014 și înregistrat la această instanță la data de 15.12.2014, sub dosar nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților F. N. și L. F., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin 2 cod penal, respectiv săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 253 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut faptul că, la data de 12.11.2013 partea vătămată R. I. C. a contactat organele de poliție prin apel SNUAU 112 sesizând faptul că numitul L. F. a făcut scandal în cadrul . pe raza comunei Bengești Ciocadia, sesizare ce a fost însușită în data de 28.11.2013 de R. I., administrator al localului mai sus menționat, care a formulat plângere prealabilă împotriva lui L. F. solicitând tragerea la răspundere penală a acestuia pentru fapta de distrugere, întrucât a distrus două mese, opt scaune și a degradat ușa de la acces în bar.
În data de 26.11.2013 numitul L. F. a formulat plângere prealabilă solicitând tragerea la răspundere penală a lui F. N. pentru fapta de lovire, atașând în susținerea plângerii un certificat medico-legal ce atestă existența unor leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale.
Din actele de urmărire penală rezultă faptul că în data de 12.11.2013, în jurul orelor 19,00 inculpatul L. F. se afla în barul . satul Bengești, de față fiind și martorii A. C., D. L., C. I. C. și M. D. A., iar F. R. era gestionară la bar.
Între inculpatul L. F. și martora F. R. s-a declanșat un conflict verbal, inculpatul L. F. a împins-o, iar F. R. l-a contactat telefonic pe soțul său inculpatul F. N. care a venit de urgență la bar și l-a poftit pe inculpatul L. F. să părăsească localul împingându-se și lovindu-se reciproc, L. F. fiind scos din incinta barului de către F. N., care a închis ușa pe interior.
Inculpatul L. F. a luat o scândură distrugând sau degradând două mese, și opt scaune de plastic, precum și ușa metalică de la .>
Ulterior L. F. s-a prezentat la medicul legist, fiindu-i eliberat un certificat medico-legal ce atestă existența unor leziuni, ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale, leziuni ce au putut data din ziua conflictului.
În drept, fapta inculpatului F. N. constând în lovirea persoanei vătămate cu intenție, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin 2 Cod penal 1969, urmând a se aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 5 cod penal.
Fapta inculpatului L. F. constând în distrugerea cu intenție a unor mese și scaune din plastic, precum și degradarea ușii metalice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzută și pedepsită de art. 253 Cod penal, urmând a se aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 5 Cod penal.
Starea de fapt expusă mai sus se probează cu următoarele mijloace de probă, plângerea prealabilă, procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile inculpaților și a martorilor, certificatul medico-legal emis de SML Gorj cu nr. 1347 din 18.11.2013, alte înscrisuri.
Persoana vătămată R. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.000 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor distruse.
Prin ordonanța procurorului din 23.12.2013 s-a dispus conexarea celor două cauze, de lovire respectiv distrugere.
Prin rezoluția organelor de urmărire penală din data de 13.01.2014 s-a propus începerea urmăririi penale față de F. N., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin 2 Cod penal de la 1969 și L. F. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 253 Cod penal, propunere confirmată prin rezoluția procurorului din aceiași dată.
Prin ordonanța procurorului din data de 16.10.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul F. N. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin 2 Cod penal 1969 și față de inculpatul L. F. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 253 Cod penal.
Prin încheierea din Camera Preliminară din data de 05.02.2015, instanța, a constat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr.1324/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci privind pe inculpații F. N. și L. F. trimiși în judecată, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin 2 cod penal, respectiv săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 253 Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală iar, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.
De asemenea, se constată că nu au fost formulate cereri și excepții de către inculpat și nici din oficiu nu se impun a fi invocate.
În raport cu cele mai sus menționate, în temeiul art. 346 alin. (2) c.p.p.., instanța a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 373/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, fiind respectate dispozițiile art. 328 C. p.p..
Totodată, s-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpații F. N. și L. F. trimiși în judecată, în stare de libertate, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin 2 cod penal, respectiv săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 253 Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, fixând termen de judecată la data de 12.03.2015 pentru când au fost citați inculpații și partea vătămată.
În ședința publică din data de 02.04.2015 procurorul de ședință, a invocat excepția nulității absolute a încheierii din Camera preliminară din data de 05.02.2015, întrucât era obligatorie participarea procurorului și a inculpatului., apărătorii prezenți susținând poziția procurorului.
Instanța califică excepția invocată de procuror ca fiind contestație la încheierea din Camera preliminară din data de 05.02.2015, în baza art. 347 cod procedură penală. și dispune înaintarea cauzei spre soluționarea contestației, judecătorului de Camera preliminară a Tribunalului Gorj întrucât, potrivit art. 345 cod procedură penală, privind procedura în camera preliminară, (1)*) dacă s-au formulat cereri și excepții ori a ridicat din oficiu excepții, judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpatului, la expirarea termenului prevăzut la art. 344 alin. (4).
Prin D.C.C. nr. 641/2014, s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1), potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", este neconstituțională.
Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".
Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 25.05.2015 Tribunalul Gorj a constatat că în cauză nu a fost formulată contestație împotriva încheierii din data de 05.02.2015 a judecătorului de Cameră Preliminară a Judecătoriei Novaci, având în vedere cererea pentru îndreptare eroare materială a Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci din data de 21.04.2015 și s-a dispus restituirea cauzei la Judecătoria Novaci, pentru continuarea judecății.
În privința situației de fapt, din cauza dedusă judecății, instanța, din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, achiesează la starea de fapt expusă prin rechizitoriu și, în consecință, reține situația de fapt astfel expusă și probată, pe care apreciind-o, constată existența faptelor, ce constituie infracțiunile pentru care inculpații F. N. și L. F. au fost trimiși în judecată.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci din data de 12.12.2014, din dosarul nr. 1324/P/2014 și înregistrat la această instanță la data de 15.12.2014, sub dosar nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților F. N. și L. F., în stare de libertate, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută și pedepsită de art. 180 alin 2 cod penal, respectiv săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută și pedepsită de art. 253 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut faptul că, la data de 12.11.2013 partea vătămată R. I. C. a contactat organele de poliție prin apel SNUAU 112 sesizând faptul că numitul L. F. a făcut scandal în cadrul . pe raza comunei Bengești Ciocadia, sesizare ce a fost însușită în data de 28.11.2013 de R. I., administrator al localului mai sus menționat, care a formulat plângere prealabilă împotriva lui L. F. solicitând tragerea la răspundere penală a acestuia pentru fapta de distrugere, întrucât a distrus două mese, opt scaune și a degradat ușa de la acces în bar.
În data de 26.11.2013 numitul L. F. a formulat plângere prealabilă solicitând tragerea la răspundere penală a lui F. N. pentru fapta de lovire, atașând în susținerea plângerii un certificat medico-legal ce atestă existența unor leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale.
Din actele de urmărire penală rezultă faptul că în data de 12.11.2013, în jurul orelor 19,00 inculpatul L. F. se afla în barul . satul Bengești, de față fiind și martorii A. C., D. L., C. I. C. și M. D. A., iar F. R. era gestionară la bar. Între inculpatul L. F. și martora F. R. s-a declanșat un conflict verbal, inculpatul L. F. a împins-o, iar F. R. l-a contactat telefonic pe soțul său inculpatul F. N. care a venit de urgență la bar și l-a poftit pe inculpatul L. F. să părăsească localul împingându-se și lovindu-se reciproc. L. F. fiind scos din incinta barului de către F. N., care a închis ușa pe interior, inculpatul L. F. a luat o scândură distrugând sau degradând două mese, și opt scaune de plastic, precum și ușa metalică de la .>
Instanța reține din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, respectiv: declarațiile martorilor audiați de organele de poliție, respectiv: A. C., D. L., C. I. C. și M. D. A., iar F. R., că cei doi inculpați au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor Deciziei nr. 265 din 06.05.2014 a Curții Constituționale a României, instanța constată că legea penală mai favorabilă în ansamblul său aplicabilă inculpatului F. N. este Codul penal de la 1969, față de dispozițiile art. 63 și art. 63 indice 1 C.p. din 1969.
Astfel, în drept, fapta inculpatului F. N. constând în lovirea persoanei vătămate cu intenție, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 C.pen din 1969.
Cum săvârșirea infracțiunii și vinovăția inculpatului au fost dovedite, instanța urmează să dispună condamnarea acestuia proporțional gradului de pericol social al faptei comise și periculozității.
La alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, instanța, conform art. 72 C.p. de la 1969, va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în codul penal pentru această infracțiune, gradul de pericol social concret al faptei comise, obiectul juridic lezat, împrejurările și modul de comitere, mobilul activității infracționale precum și rezultatul socialmente periculos.
La individualizarea pedepsei ce urmează a-i fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, precum și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal,
Din fișa de cazier judiciar, a inculpatului, instanța constată că acesta nu a mai fost condamnat pentru săvârșirea altor infracțiuni, inculpatul fiind fără antecedente penale.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social va ține seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita inculpatului.
Pentru ca o pedeapsă să-și atingă scopul preventiv, ea trebuie sa fie astfel aleasă și dozată încât, prin fiecare din funcțiile ei, să realizeze un efect preventiv maxim.
Individualizarea legală se face prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte în raport de gradul de pericol social abstract al faptei, ținând cont de importanța valorilor sociale lezate și de gravitatea vătămării la care e supusă acesta dar individualizarea judecătorească se face post delictum de instanța judecătorească și constă în adecvarea pedepsei la o anumită faptă concretă și la un infractor care trebuie reeducat.
Este de necontestat faptul că o pedeapsă – de același gen și cuantum – nu produce efect educativ asupra tuturor infractorilor, instanța fiind datoare să țină seama de elementele care caracterizează persoana infractorului: starea psihofizică a acestuia, mediul în care s-a dezvoltat si trăiește, comportarea sa înainte și după săvârșirea infracțiunii.
Având în vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, instanța apreciază că pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 lei corespunde scopului preventiv și educativ al pedepsei, mai ales că inculpatul a săvârșit fapta în intenția de a-l scoate din bar pe inculpatul L. F., care a continuat să fie violent și în afara incintei.
În consecință, în baza art.180 alin.2 C.p. de la 1969,, cu referire la art.5 NCP va condamna pe inculpatul F. N., la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 lei.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 indice1 CP din 1969.
În baza art. 274 alin. 1 Cod pr. pen. va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În drept, fapta inculpatului L. F. constând în distrugerea cu intenție a unor mese și scaune din plastic, precum și degradarea ușii metalice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzută și pedepsită de art. 253 Cod penal, urmând a se aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 5 Cod penal.
Așa fiind, văzând și disp. art. 396 alin. 2 Cod pr. pen. coroborat cu art. 103 alin. 2 Cod pr. pen., instanta constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, urmează a pronunța în cauză o soluție de condamnare a acestuia.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, dispozițiile art. 74 C.pen., potrivit cărora stabilirea duratei și a cuantumului pedepsei se face în raport de gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, evaluate după criteriile prevăzute la lit. a-g din această normă legală, raportate în prezenta cauză, reținând așadar gradul redus de pericol social concret al faptei, prejudiciul fiind de asemenea scăzut, dar și persoana inculpatului, care nu are antecedență penală, a manifestat o atitudine sinceră, regretând și recunoscând parțial săvârșirea faptei și împrejurările în care aceasta s-a produs, reliefată prin conduita sa procesuală concretizată în prezentarea în fața organelor de urmărire penală, contribuind astfel în mod nemijlocit la soluționarea justă și cu celeritate a cauzei și la aflarea adevărului, cu respectarea exigențelor impuse de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Din fișa de cazier judiciar, a inculpatului, instanța constată că acesta nu a mai fost condamnat pentru săvârșirea altor infracțiuni, inculpatul fiind fără antecedente penale.
În aceste condiții, văzând și că potrivit art. 74 alin. 2 Cod penal, atunci când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se va ține seama de criteriile prevăzute la alin. 1 și pentru alegerea uneia dintre acestea, față de art. 253 alin. 1 Cod penal ce prevede pentru infracțiunea dedusă judecății pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani alternativ cu pedeapsa amenzii, instanța urmează a condamna inculpatul la această din urmă pedeapsă principală, iar pentru stabilirea în concret a cuantumului amenzii se va avea în vedere disp. art. 61 Cod penal, precum și art. 79 alin. 3 Cod penal, privind concursul între cauzele de atenuare și cele de agravare a răspunderii penale, aspect în raport de care se va stabili suma de 2.000 lei amendă penală, echivalentul a 200 zile-amendă stabilit potrivit criteriilor prevăzute de art. 61 alin. 3 Cod penal, orientat către minim potrivit art. 61 alin. 4 lit. b, alin. 6 Cod penal, față de 10 lei cuantumul unei zile amendă stabilit potrivit criteriilor prevăzute de art. 61 alin. 3 Cod penal.
Sancțiunea este în conformitate cu circumstanțele faptei de distrugere și comportamentul anterior al inculpatului care a refuzat să părăsească barul cu toate că i s-a solicitat în mod expres acest lucru atât de gestionară cât și de soțul său.
Așa fiind, instanța va condamna inculpatul L. F. în baza art. 253 cp. cu aplic. art. 5 c.p. la pedeapsa de 2.000 lei amendă penală, echivalentul a 200 zile-amendă înmulțit cu suma de 10 lei corespunzătoare unei zile-amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, ce se va executa conform art. 559 Cod pr. pen.
Totodată, se va atrage atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 63 Cod penal referitor la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în caz de neexecutare a pedepsei amenzii cu rea-credință.
În privința laturii civile, constată instanța că în cauză a fost formulată cerere de constituire ca parte civilă de către partea vătămată R. I., cu suma de 1.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale-contravaloarea a două mese și opt scaune distruse și degradarea ușii de acces în bar.
Instanța arată că, în reglementarea principiului răspunderii civile delictuale, art. 1349 cod civil prevede că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral, art. 1357 Cod civil prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, răspunzând pentru cea mai ușoară culpă, iar art. 1381 Cod civil prevede că orice prejudiciu dă dreptul la reparație, iar acest drept se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă nu poate fi valorificat imediat.
Din analiza acestor prevederi legale rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, trebuie să existe cumulativ o faptă ilicită, un prejudiciu (care poate avea caracter patrimonial sau moral), legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția celui ce a cauzat prejudiciul, sarcina probei cu privire la existența elementelor răspunderii civile delictuale revenind victimei prejudiciului, întrucât aceasta trebuie să își dovedească susținerile în fața instanței.
În ceea ce privește condiția existenței unei fapte ilicite, instanța arată că aceasta este orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv sau obiceiul locului, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane sau interesului legitim și serios ce creează aparența unui drept subiectiv, potrivit art. 1359 Cod civil, prejudiciul este reprezentat de rezultatul negativ al încălcării ilicite a dreptului subiectiv sau a interesului legitim și serios, iar între aceste elemente trebuie să existe legătură de cauzalitate.
În consecință, se apreciază îndeplinite în speță condițiile cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale, raportat la probatoriul administrat, așa încât în baza art. 25 raportat la art. 397 Cod pr. pen., cu referire la art. 1357 Cod civil, instanța va admite acțiunea civilă și va obliga inculpatul să plătească părții civile R. I. suma de 500 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale, valoarea daunei fiind apreciată de instanță.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 180 alin 2 C.pen. 1969 cu aplic. art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul F. N., fiul lui G. și I., născut la data de 02.09.1981 în Tg Cărbunești, județul Gorj, C.N.P._, domiciliat în comuna Bengești Ciocadia, ., județul Gorj, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, la pedeapsa amenzii de 500 lei amendă penală.
Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 63 ind. 1 din C.p.
Obligă inculpatul F. N. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 253 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. condamnă pe inculpatul L. F., fiul lui A. și V., născut la data de 16.06.1978 în Novaci, județul Gorj, C.N.P._, domiciliat în comune Bengești Ciocadia, ., județul Gorj, la pedeapsa de 2.000 lei amendă penală reprezentând 200 de zile amendă în cuantum de 10 lei ziua pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.
Atrage atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 63 C.p. referitor la înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea.
Obligă inculpatul L. F. la plata sumei de 500 lei despăgubiri civile către partea vătămată R. I..
Obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.09.2015.
Președinte, T. P. C. | Grefier, M. U. |
Red. TPC/C.I.
Ex.7
28 septembrie 2015
| ← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
