Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Sentința nr. 1247/2015. Judecătoria ORADEA

Judecătoria ORADEA - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 1247/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 21-10-2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ NR. 1247/2015

Ședința publică de la 21 octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: C. H.

Grefier: A. O. B.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este reprezentat de procuror C. P..

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 369 C.p.p.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat Ș. C. V., inculpat A. F., intimat P. DE PE L. JUDECĂTORIA ORADEA și pe parte vătămată . de Gestionare a Câinilor Fără Stăpân, având ca obiect abuz în serviciu contra intereselor publice (art.248 C.p.).

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 22.09.2015 dată la care părțile prezente au pus concluzii pentru dezbaterea cauzei în fond, concluzii consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânând pronunțarea pentru data de 06.10.2015 apoi pentru data de 20.10.2015, apoi pentru data de 21.10.2015, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 8447/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din data de 14.08.2013 înregistrat sub număr_ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ș. C. V. pentru săvârșirea infracțiunii de cruzime față de animale prev de art.6alin 2 lit j cu referire la art. 23 alin 1¹ lit c din Legea nr. 205/2004 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev de art. 248 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit a Cod penal și a inculpatului A. F. pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prev de art. 249 alin 1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt: în perioada 2011-2012, inculpatul Ș. C. V.,medic veterinar în cadrul Adăpostului de câini fără stăpân „G.” din Oradea, prin acțiunile și inacțiunile sale, a provocat suferințe unor câini aflați în adăpost, prin aceea că a efectuat eutanasierea și a dispus eutanasierea câinilor prin utilizarea unei substanțe nepermise de lege - sulfat de magneziu - ori substanța permisă, cunoscută sub denumirea comercială „T 61” însă în doze mai mici, prin injectare intracardiacă în loc de injectare intravenoasă. ceea ce a determinat o agonie prelungită a animalelor, a provocat suferințe, prin refuzul de a eutanasia animale aflate într-o stare de suferință puternică, prin refuzul de a acorda asistență medicală promptă unor animale suferinde, în cazuri urgente (animale cu operațiile desfăcute, ținute în propriile excremente ori neseparate de alți câini), prin refuzul de a lua măsuri pentru separarea unor categorii de câini, fiind ținuți împreună câini cu râie și câini sănătoși ori femele cu pui cu câini adulți (care au omorât ulterior puii ), prin condițiile postoperatorii mai mult decât improprii în care au fost ținuți câinii, în medii extrem de murdare care nu permiteau nici o curățare și dezinfectare corespunzătoare a acestora.

De asemenea, s-a reținut faptul că inculpatul Ș. C. V., în calitate de medic veterinar în cadrul Adăpostului de câini comunitari „G.” din Oradea, nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului, referitoare la examinarea stării de sănătate a câinilor, la acordarea asistenței medical-veterinare, la luarea de măsuri în cazul accidentelor ori a traumatismelor, la purtarea de discuții cu persoane fizice și juridice în vederea adopției câinilor fără stăpân, determinând chiar împiedicarea realizării eficiente a însuși obiectului de activitate al Adăpostului, respectiv administrarea, întreținerea în condiții corespunzătoare a câinilor fără stăpân în scopul controlului reproducției, în vederea stabilizării numărului acestora, cauzându-se astfel o tulburare însemnată a bunului mers al activității Adăpostului de câini fără stăpân „G.” din Oradea, aflat în administrarea S.C. ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC S.A, societate având ca unic acționar Municipiul Oradea.

Cu privire la inculpatul A. F., s-a reținut faptul că în perioada septembrie 2012-noiembrie 2012, și-a încălcat, din culpă, îndatoririle de serviciu prevăzute în fișa postului nr. 169/01.09.2012, prin aceea că nu a coordonat în mod corespunzător activitatea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, nu a controlat corespunzător, zilnic, condițiile igienico-sanitare, starea de sănătate a câinilor din adăpost, iar acestea nerespectări ale obligațiilor de serviciu, concretizate și în lipsa unei supravegheri corespunzătoare, a făcut posibilă exercitarea neîngrădită a actelor de cruzime și a celor de abuz în serviciu descrise mai sus, săvârșite de medicul veterinar Ș. C. V.. Astfel, a fost împiedicată chiar realizarea eficientă a însuși obiectului de activitate al Adăpostului, respectiv administrarea, întreținerea în condiții corespunzătoare a câinilor fără stăpân în scopul controlului reproducției, în vederea stabilizării numărului acestora, cauzându-se astfel cu o tulburare însemnată a bunului mers al activității Adăpostului, aflat în administrarea S.C. ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC S.A.

Pentru dovedirea situației de fapt, au fost menționat următoarele mijloace de probă: declarațiile învinuitului A. florentin (f.43-45); declarațiile învinuitului Ș. C. V. (f.50-53);declarațiile învinuitului A. C. (f.57-59);declarațiile învinuitului B. F. (f.61 63);declarații de martor: Ș. H.(f. 64-69), T. janos (f.71-73), P. N. (f.75-79), Zimmer Brigitta (f.81-83), Poepscu eniko (f.85-86), C. A. (f.88-90), F. N. (f.92-94), L. C.(f._), Ș. H. (f.102-103), M. L. (f.104-107), Bercyki L. (f. 109-111), P. C. (113-115), T. I.(_), Gati G. (f.121-122), P. M. (f._; 162-165 ), C. G. (f. 132-133),R. E. (f.135-136), B. Orlando G. G. (f._), Lucaiu F. (f.154-155), R. F. (f.158), L. I. ( f. 160-161),;proces-verbal de percheziție domiciliară (f.185-189) și planșa foto (f. 192 – 200), încheierea nr. 80/2012 a Judecătoriei Oradea (f.203,204), Autorizație de percheziție (f.205);adresa nr, 855/24.01.2013 a Laboratorului de Chimie Sanitară din cadrul Ministerului Sănătății (f.210), adresa nr. 1682/22.04.2013 ( f.216) aColegiului Medicilor Veterinari din România (f.216);adresa nr. 2121/25.02.2013 a Direcției Sanitar Veterinare Bihor (f.219);contracte de muncă și fișele postului învinuiților (f.220-39);fișa postului martorului Ș. H. (f. 243.245);prospect /61/f.349);Buletin informativ nr. 11/2011 emis de Colegiul Meidicilor Veterinari din România (f.392), procese-verbale de predare-primire ale unor suporturi optice (f. 279-285); planșă fotografică (f. 400-406).

În cursul judecății au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarație martor Ș. H.(f.85-92), declarație martor T. J.(f.78-81), declarație martor P. N. L.(f.138-143), declarație inculpat Ș. C. V.(f.170-173), declarație martor K. I. I.(f.174-179), declarație inculpat A. F.(f.180-192), declarație martor C. A., declarație martor A. L..

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății instanța reține următoarele:

I. În fapt

1.a Prin hotărârea Consiliului Local Oradea din data de 31 martie 2011 Regia Autonomă de Piețe, Agrement și Salubritate a fost transformată în S.C Administrația Domeniului Public S.A. Printre altele, S.C. A. S.A. are în administrare și Adăpostul câinilor fără stăpân „G.” din Oradea, al cărui obiect de activitate îl constituie administrarea, întreținerea în condiții corespunzătoare a câinilor fără stăpân, în scopul controlului reproducției în vederea stabilizării numărului acestuia. Adăpostul a fost înființat pentru a răspunde cerințelor obligatorii care rezultă din art. 1 din OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, conform căruia consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale au obligația de a înființa servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân( hotărâre Cosiliul Local f.258 d.u.p, act constitutiv S.C. A. S.A f.259-265 d.u.p).

b. La data de 28.11.2012 S.C. A. S.A a emis Regulamentul de organizare și funcționare a adăpostului pentru câinii fără stăpân. Potrivit art. 4 din acest regulament obiectul de activitate al Adăpostului câinilor fără stăpân „ G.” îl constituie administrarea, întreținerea în condiții corespunzătoare a câinilor fără stăpân în scopul controlului reproducției în vederea stabilizării numărului acestora.

În conformitate cu art 7 și 8 din Regulament animalele cazate în adăpost sunt separate pentru a se reduce stresul asupra loc și pentru a controla bolile, criteriile după care sunt separați câinii fiind starea de sănătate, vârstă, sex, grad de agresivitate, mamele care alăptează sunt cazate împreună cu puii.

Potrivit art. 44-48 din Regulament eutanasierea câinilor fără stăpân se efectuează doar de către medicul veterinar conform prevederilor legale. În ceea ce privește modalitatea de realizarea a eutanasierii art. 46 prevede faptul că eutanasierea se realizează numai prin utilizarea barbituricelor injectate intravenos numai după pierderea cunoștinței câinelui indusă prin anestezie. Câinii sunt asistați până la constatarea decesului. Pentru câinii nou născuți calea de administrare a barbituricelor este peritoneală

c. Potrivit Regulamentului administratorul Adăpostului are printre atribuții coordonarea și răspunderea de întreaga activitate a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, controlarea zilnică a condițiilor igienico-sanitare, starea de sănătate, hrănirea și adăparea câinilor fără stăpân.

În ceea ce privește medicul veterinar, Regulamentul prevede ca atribuții, printre altele, examinarea stării de sănătate a câinilor și stabilește un diagnostic, acordă asistență medical-veterinară, stabilește tratament individualizat și prescrie medicamente antiparazitare și de uz veterinar, ia măsuri în cazul intoxicațiilor/otrăvirilor, accidente, traumatisme etc, întocmește și supraveghează dezinfecțiile și avizează procesele verbale de dezinfecție, dezinsecție și deratizare.

d. La data de 05.09.2012 prin actul adițional nr. 5670, din aceeași dată inculpatul A. F. i-a fost schimbat locul de muncă de la ștrandul Municipal la S. Specializat în gestionarea câinilor fără stăpân unde urma să îndeplinească calitatea de administrator începând cu data de 01.09.2012( act adițional f.228 d.u.p).

Potrivit fișei postului cu numărul 169 administratorului avea printre atribuții coordonarea și răspunderea de întreaga activitate a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, controlarea zilnică a condițiilor igienico-sanitare, starea de sănătate, hrănirea și adăparea câinilor fără stăpân, solicită dacă este nevoie, reparații la boxe, cuști și alte obiective.

La data de 25.10.2012 S.C. A. S.A a încheiat cu Cabinetului medical veterinar dr. C. Simonca V. contractul de pretării servicii nr. 6917 din data de 25.10.2012 având ca obiect activitate sanitar veterinară cu începerea activității de la data de 01.09.2012.

Potrivit fișei postului inculpatul Ș. C. V. avea ca atribuții, printre altele: examinarea stării de sănătate a câinilor și stabilește un diagnostic, acordă asistență medical-veterinară, stabilește tratament individualizat și prescrie medicamente antiparazitare și de uz veterinare, efectuează și ține evidența deparazitărilor interne și externe, vaccinărilor, sterilizărilor sau eutanasierilor câinilor fără stăpân, cere mutarea câinilor care vor fi supuși operației de castrare din boxa de spațial preoperator, verifică identitatea și starea de sănătate preoperator a câinilor, verifică normele de asepsie în sala de operație, face anestezia în vederea actului operator și efectuează operația chirurgicală, ia măsuri în cazul intoxicațiilor/ otrăvirilor accidentale, accidente, traumatisme, ține evidența intrărilor, consumul, stocul medicamentelor și consumabilelor cu care lucrează.

2.Faptele inculpatului Ș. C. V.

a. Conform punctului 3 din Anexa 3 din OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, eutanasierea câinilor se face numai prin utilizarea barbituricelor, injectate intravenos și doar de către medicul veterinar.

Prin adresa nr. 1682/22.04.2013, Colegiul Medicilor Veterinari din România a comunicat că sulfatul de magneziu nu face parte din categoria barbituricelor ci din grupa substanțelor farmacologice folosite pentru tulburările hidro-electrolitice iar în doze mai mari decât cele terapeutice este un toxic respirator(f.215 d.u.p).

Potrivit răspunsului primit de la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bihor produsul utilizat cel mai frecvent pentru eutanasiere este T 61 dar administrat numai în combinație cu o substanță anestezică, alte produse utilizate pentru eutanasie sunt Eutha, Nercocen, Nebutal. De asemenea, s-a menționat faptul că potrivit Ghidului pentru eutanasierea animalelor adoptată de Cosniliul Național al Colegiului Medicilor Veterinari din România, prin hotărârea nr. 19/01.07.2011 publicată în Buletinul informativ numărul 11/2011 și intrată în vigoare cu data de 01.01.2012 medicii veterinari, în exercitarea profesiei, vor respecta prevederile respectivului ghid, este inacceptabil utilizarea sulfatului de magneziu, folosit singular, ca agent pentru eutanasiere. Sulfatul de magneziu poate fi utilizat pentru eutanasiere numai în combinație cu o substanță anestezică.

Potrivit Buletinului Informativ 11/2011 folosiți singular, agenții injectabili din anexa 4-inclusiv sulfatul de magneziu- sunt neacceptabili și de condamnat ca agent de eutanasie.

Pentru a se stabili dacă sulfatul de magneziu, folosit în combinație cu un anestezic, poate fi folosit sau nu pentru eutanasie este necesar să se stabilească natura juridică a Buletinului Informativ al Colegiului Medicilor. În aceste sens, instanța reține că Buletinul Informativ, astfel cum reiese și din denumirea acestuia reprezintă doar un act de recomandare, un ghid pentru medicii veterinari cu privire la procedeul și substanțele de natură a fi folosite în procesul de eutanasiere.

În nici un caz Buletinul Informativ nu are o forță juridică superioară Oug 155/2001, astfel că medicii veterinari trebuie să respecte prevederile Ordonanței de Urgență, potrivit cărora eutanasierea câinilor se face numai prin utilizarea barbituricelor, injectate intravenos și doar de către medicul veterinar.

Prin urmare folosirea sulfatului de magneziu, chiar în combinație cu o substanță anestezică nu este permisă de lege.

În acest sens sunt și prevederile art. 44-48 din Regulamentul adoptat de A. privind eutanasierea câinilor fără stăpân potrivi cărora eutanasia se efectuează doar de către medicul veterinar conform prevederilor legale. În ceea ce privește modalitatea de realizarea a eutanasierii art. 46 prevede faptul că eutanasierea se realizează numai prin utilizarea barbituricelor injectate intravenos, numai după pierderea cunoștinței câinelui indusă prin anestezie.

Folosirea sulfatului de magneziu pentru eutanasierea câinilor rezultă înmod indubitabil din declarația martorului Ș. Honor care arată că „ …eutanasierea, s-a făcut de la sfârșitul lunii septembrie 2012 până în data de 03.12.2012, cu sulfat de magneziu, din ordinul medicului Ș. C., care a spus că acesta este mai ieftin decât T61” fapt confirmat și de inculpatul Ș. C.( f.50-52 d.u.p).

Cu privire la acțiunea celor două substanțe, T 61, respectiv sulfat de magneziu, martorul Ș. Honor, tehnician veterinar, arată că „ …la sulfatul de magneziu efectul se produce până la 10 minute, iar la T 61 efectul este între 2-4 minute”( f.67 d.u.p). De asemenea, martorul P. N. arată că „ ….personal am observat că după ce este eutanasiat un câine cu T 61 acesta se zbate maxim 5 secunde, iar după eutanasierea cu sulfat de magneziu câinele se zbate o perioadă mai lungă, chiar dacă a fost anesteziat ulterior.”(f.78 d.u.p).

În pofida faptul că potrivit normelor legale, eutanasierea se realizează doar de către medicul veterinar, din probele administrate în cauză reiese că inculpatul Ș. C. nu respectat această prevedere ci i-a ordonat tehnicianului veterinar să realizeze el acest lucru. Astfel, martorul Ș. Honor, tehnician veterinar, declară că „ …câinii care aveau peste 8 ani eu îi eutanasiam, dar începând cu mijlocul lunii noiembrie 2012, medicul veterinar a stabilit să eutanasiez doar câinii care au peste 10 ani…precizez că eutanasierea s-a făcut de la sfârșitul lunii septembrie 2012 până în data de 03.12.2012, cu sulfat de magneziu, din ordinul medicului veterinar Ș. C., care a spus că acesta este mai ieftindecât T61 ce se folosește în mod normal. Ca medie erau eutanasiați zilnic 3 câini, până în prezent fiind eutanasiați cu sulfat de magneziu peste 100 de câini. Eutanasirea se face de către mine, la solicitarea mediccului veterinar, el neimplicându-se în acest procederu,d ar el este cel care îmi dă substanța cu care urmează să eutanasiez, fie T61, fie sulfat de magneziu.”

În acest sens este și declarație martorului T. I.(f.119 d.u.p) care fiind audiat a arătat că „Rugându-l pe medic să-l (n.s un cățel aflat în stare gravă) eutanasieze acesta mi-a spus că de eutanasiere se ocupă doar asistentul și nu el, deși anterior asistentul mi-a spus că medicul este cel care trebuie să eutanasieze cățelul”.

De asemenea, se reține faptul că eutanasierea nu respecta prevederile legale injectarea substanțelor realizându-se nu intravenos ci direct în inimă. Astfel, martorul Ș. Honor, tehnician veterinar arată că „ ..eu injectam substanța direct în inimă, deoarece efectul se produce mai repede,direct pe ciment, în spatele cabinetului”(f.66 d.u.p).

b. Din probele administrate în cauză instanța reține că inculpatul Ș. C. a refuzat de eutanasieze animalele aflate într-o stare de suferință puternică și a refuzat acordarea de asistență medicală promtă unor animale suferinde, respectiv:

Martorul P. N. a arătat că „ în cursul lunii octombrie 2012,găsind în zona barierei din Ioșia Oradea, un câine de culoare neagră de talie medie, care fusese lovit de un autoturism, având trei răni deschise, neputându-se ridica, descoperind, ulterior, că avea coloana ruptă, l-am dus la adăpost. Aici, venind medicul veterinar s-a uitat la câine, nu a pus mâna pe acesta, ne-a spus să-i dăm cu spray, că există posibilitatea să aibă hemoragie internă, sens în care să-l punem într-o cușcă și dacă va trăi până a doua zi o să vadă ce va face cu el. Am pus câinele într-o cușcă, fără a i se face acestuia vreun tratament pentru durere. Abia după o săptămână, când un vizitator a făcut scandal văzând câinele, în ziua următoare, acesta a fost eutanasiat.( f.78-79 d.u.p).

Declarația martorului P. N. se coroborează cu declarația martorului Ș. H.( f.63 d.u.p) care arată că „ în cursul lunii octombrie 2012, a fost adus dinoraș, un câine, de culoare neagră de talie medie, care fusese lovit de un autoturism, neputându-se ridica, din cauză că avea coloana ruptă, câine care a fost eutanasiat după aproape o săptămână cu sulfat de magneziu” și cu declarația martorului T. I.(f.119 d.u.p) care a arătat că „…într-o zi de joi din cursul lunii octombrie 2012, zi care era de adopție, într-una din cuști am observat un cățel, care era de talie mare, fiin dpus într-o cușcă mică, avea culoarea neagră, stătea în mizerie și întrebând pe unul dintre îngrijitori, respectiv pe numita Zimer Brigitta, despre aceasta, mi-a răspuns că a fost adus din ziua de luni și că are coloana ruptă, fiind lovit de o mașină, iar când am dorit să-i face m curat nu am reușit, câinele urlând de durere, constatând că nu primise tratament și nici nu fusese eutanasiat deși era un caz extrem de grav, fiind lăsat să sufere. Rugându-l pe medic să-l eutanasieze acesta mi-a spus că de eutanasiere se ocupă doar asistentul și nu el, deși anterior asistentul mi-a spus că medicul este cel care trebuie să eutanasieze cățelul. Cățelul a fost eutanasiat în ziua de vineri, înainte de ziua de vizită, sâmbăta”

Același martor a mai declarat că, în cursul lunii octombrie, 2012, în urma unui apel primit de la martora M. M., a luat din zona Universității Oradea nouă pui de aproximativ 2 luni, dintre care unul era în stare gravă, pe moarte; martorul i-a dus în adăpost și i-a pus în izolator, iar în următoarea zi de vizită (sâmbăta), martora M. M., văzând puiul suferind, i-a solicitat medicului veterinar Ș. C. V. să ia o măsură, însă acesta, pe un ton iritat, i-a replicat să nu-i spună ea ce să facă. Deși a izbucnit un scandal deoarece mai mulți vizitatori au fost revoltați de atitudinea medicului, puiul de câine a fost lăsat pur și simplu să moară, fără ca medicul veterinar să îi aplice vreun tratament sau să îl eutanasieze.

Fiind audiată, martora M. M. a confirmat împrejurările de mai sus și a specificat că în următoarea zi de vizită, când s-a dus la adăpost, medicul veterinar Ș. C. V. i-a interzis să plimbe câinii pe care martora i-a adoptat la distanță, motivând prin aceea că și-ar fi permis să îi dea indicații în ceea ce privește meseria sa( f.160 d.u.p).

În consecință, din administrarea acestor mijloace de probă reiese cu evidență că inculpatul Ș. C. V. nu și-a îndeplinit atribuțiile în calitatea de medic veterinar, respectiv eutanasierea animalelor aflate în stare gravă, astfel cum reiese din fișa postului,provocând în acest mod suferințe acestora.

c.De asemenea, inculpatul Ș. C. V. a refuzat să acorde asistență medicală promtă unor animale aflate în suferință.

Astfel, martora Lehnart C. a declarat că(f.100 d.u.p) „ în timp ce eram în incinta adăpostului, la data de 03.11.2012 am văzut o doamnă care era speriată și îl căuta pe medicul veterinar, acesta fiind într-o baracă. Am auzit pe când acea doamnă, desprecare am aflat ulterior că se numește Maghyari L. că îi spunea medicului să se ducă repede pentru că este o urgență în țarcul din spate, unde un câine schelălăie, pentru că are operația desfăcută și sângerează. Eu l-am auzit pe medic urlând la doamna Maghyari că acea cățelușă a fost operată cu o zi înainte. Medicul a continuat să urle și să îi spună că el nu este plătit să se ducă prin țarcuri. Doaman a insistat și i-a spus că îl roagă frumos, deoarece este o urgență, câinele suferea și sângera. Medicul a spus atunci să facă luni plângere la primărie la registratură și primăria să dispună ce să facă. Discuția a durat cam 25 de minute, chiar m-am uitatla ceas, pentru că urmăream cearta și mă gândeam cât timp va trece până când acel câine va fi ajutat. Maghyari L. nu a cedat și a insistat în continuare și i-am spus și eu medicului să meargă odată să vadă ce se întâmplă și atunci medciul a spus să aducă cineva câinele în față. Unul dintre îngrijitori, BNorbert,s-a dus șia a adus cățelușa. Apoi a fost dusă în baracă, medicul a ieșit din acea baracă după 15 minute și a spus că a cusut operația”

Declarația martorei Lehnart C. este confirmată de imaginile pe suport optic depuse la dosarul cauzei precum și de declarația martorei M. L.. Aceasta a arătat că, în data de 03.11.2012, în jurul orei 12:30, a fost în vizită la adăpost și deplasându-se în zona țarcurilor din spate, a observat o cățelușă de talie mare, de culoare albă cu pete negre, stând lângă gard, nemișcată, având intestinele afară și sânge pe picioarele din spate. Martora l-a încunoștiințat persoanal pe medicul veterinat despre acest caz și i-a solicitat să meargă cu ea în spate, la țarcuri, însă medicul a refuzat și i-a spus să facă în scris” și că se va uita la acel câine luni; în cele din urmă, la insistențele martorei câinele a fost adus de unul dintre îngrijitori în față, moment în care a izbucnit și un scandal între învinuit și vizitatori care erau șocați de starea câinelui reproșându-i totodată că au mau existat anterior astfel de cazuri. În replică, învinuitul le-a adresat vizitatorilor injurii și le-a cerut să plece din adăpost, iar martorei i-a spus că o va „rezolva” el pe ea. După aceea, a intrat în cabinet unde fusese dusă și cățelușa și a încuiat ușa cu cheia( f.104-107 d.u.p).

Toate aceste împrejurări au fost confirmate și de martora T. I., care a asistat la același incident din data de 03.11.2012, martora arătând inclusiv faptul că abia după o jumătate de oră de discuții contradictorii câinele a fost adus în cabinetul veterinar, fiind ulterior adoptat( f.116-120 d.u.p).

În aceeași categorie de acte de cruzime ale inculpatului Ș. se încadrează și cele descrise de martora Berckzi L., care a declarat că, în data de 15.09.2012, cu ocazia unei vizite la adăpost, a observat o femelă de talie mare, de culoare neagră, care se afla într-o cușcă mult prea mică în care nu putea să stea în picioare și în care nu se putea întoarce, stând în mizerie, în propriile excremente. Câinele avea trei picioare, unul fiindu-i amputat, având rană deschisă care sângera și osul ieșit din carne și care stătea cu rana în propriile excremente iar din acea rană ieșea un lichid deschis, de culoare alb-gălbuie. Fiind stupefiată de situația câinelui, martora i-a întrebat pe medicul Ș. C. V. și pe administratorul A. F. despre el, aceștia răspunzându-i că a fost operat de câteva zile și că operația i s-a desfăcut. În acest context, la insistențele martorei câinele a fost operat din nou, însă abia după 2-3 ore.

Relevante sunt, referitor la aceste împrejurări și declarațiile martorilor T. I. și P. N. care se coroborează cu cele ale martorei Berckzi L..

Astfel, din declarația martorului P. N. rezultă că, în cursul lunii septembrie, 2012, acesta a adus la adăpost un câine de culoare neagră de talie mare, care avea un picior tăiat de tren. Câinele a fost operat de învinuit, însă martorul a observat, în cursul aceleiași zile, că operația nu a reușit, deoarece bandajul aplicat și cartonul de sub câine erau pline de sânge; martorul l-a sunat pe învinuitul Ș. C. V. și i-a adus la cunoștință situația, însă acesta i-a răspuns că el nu are ce să facă și i-a dat indicații martorului ( un simplu îngrijitor) să meargă în cabinet să caute bandaje și tampoane cu care să lege piciorul câinelui, iar dacă va supraviețui bine, dacă nu, nu. După prima operație, conform declarațiilor martorului, câinele a fost pus într-o cușcă afară, în spatele cabinetului și nu în recuperator.

Același martor a mai declarat că, a doua zi, câinele avea operația deschisă, însă medicul veterinar nu a luat nicio măsură; în ziua următoare, fiind zi de vizită, vizitatorii au observat câinele stând cu rana deschisă în propria mizerie și au fost revoltați, cerându-i medicului explicații, însă acesta le-a replicat că ei nu sunt medici veterinari ca să fie în postura de a-i da lui indicații și abia ulterior, martorul a curățat cușca și a pus un carton sub câine.

La dosarul cauzei se regăsesc suporturi optice cu imagini ale acestui câine, imagini care au fost redate și în planșa foto de la dosar.

Și martora T. I. a confirmat cele de mai sus, arătând că, cu ocazia unei vizite la adăpost, a văzut câinele cu piciorul tăiat de tren care era pus într-o cușcă mică, în mizerie, fără apă și mâncare, cu piciorul sângerând, osul ieșit în afară și cu muște pe rană, aceleași aspecte fiind relatate și de martora C. A..

Din declarația martorei P. C. rezultă că, în data de 16.02.2013 s-a deplasat la Adăpostul „G.”, unde a observat, într-unul dintre țarcuri, un câine cu o rană deschisă, care sângera. Deși l-a rugat pe îngrijitorul care o însoțea să intervină, acesta nu a luat nicio măsură, afirmând că va informa administrația mai târziu. Martora a adus atunci această situație la cunoștința învinuiților A. C. și Ș. C. V. care, deși a fost rugat de martoră să trateze câinele, a refuzat, motivând că se va deplasa la țarc abia după terminarea programului de vizită, adică după aproximativ 5-6 ore( declarațiile martorilor P. C. f.113-115, T. I. f.116-120 d.u.p. C. A. f.88-90 d.u.p).

d. În continuare instanța reține că inculpatul Ș. C. V. nu a luat măsurile necesare pentru separarea câinilor sănătoși de câinii bolnavi de râie.

În acest sens, martorul Ș. Honor arată că „ precizez că în țarcuri, printre câinii sănătoși se aflau și câinii cae aveau râie și abia după ce vizitatorii au atras atenția medicului veterinar despre acest fapt, m-a trimis pe mine și pe îngrijitori să îi separăm. Cunosc din cele relatate de medicul veterinar despre faptul că vizitatorii i-au atras atenția, întrucât eu nu lucrez în week-end, sâmbăta fiind zi de vizită, că medicul de obicei îmi spunea în ziua de luni să separ câinii cu râie de ceilalți din cauza problemelor avute cu vizitatorii”( f.67 d.u.p). Cele afirmate de martorul Ș. Honor sunt confirmate de martora Tiger I.( f.119 d.u.p) care arată că „ am observat un câțel bolnav de râie pe care l-am dus la medicul veterinar Ș. C., care fără a se atinge de el i-a spus asistentuli Ș. H. să îi dea cu spray dezinfectant, iar după aceasta a fost pus înapoi în țarcul unde mai erau căței bolnavi, dar și sănătoși și după o săptămână câinele a dispărut și nimeni nu mi-a putut oferi informații despre acesta” și cu declarația martorilor P. Norber și C. A. în care se arată că, câinii sănătoși erau ținuți în țarcuri împreună cu câinii cu râie.

Mai mult, martora Tiger I.( f.119 d.u.p) I. a declarat că, cu ocazia unei vizite la adăpost a observat într-unul dintre țarcuri o femelă gestantă care era ținută în același țarc cu câini adulți; a adus la cunoștința medicului veterinar această împrejurare și necesitatea de a o muta în izolator, fiind însă ignorată de învinuit. La următoarele vizite martora a sesizat că femele a născut 6 pui din care, ulterior, patru au fost omorâți de câinii mai mari.

Aceeași martoră a mai declarat că, de nenumărate ori a observat pui agonizând, care nu primeau tratament, printre aceștia existând și pui morți; a mai văzut că atunci când puii sunt pe moarte, respectiv nu mai mănâncă, tușesc, nu beau apă și doar respiră, în loc să primească tratament, au fost luați și puși în saci din plastic în camera frigorifică unde erau ținute cadavrele, toate aceste împrejurări fiind relatate și de martora C. A..

e. În final, instanța reține faptul că inculpatul Ș. C. a provocat suferințe prin neluarea măsurilor care se impuneau după realizarea operațiilor.

În acest sens, din declarațiile martorilor Ș. H., P. N. Și T. J. rezultă că, după sterilizare, câinii erau puși împreună, unul lângă altul, în aceeași încăpere ( recuperator), pe cartoane, într-un spațiu greu de dezinfectat și de curățat; a mai precizat că, după sterilizare câinii ar fi trebuit puși în alt loc, și anume în izolator, în boxe separate, care pot fi curățate și dezinfectate cu ușurință.

De asemenea, martora B. L. declară că „ în data de 15.09.2012, cu ocazia unei vizite la adăpost am observat o cățelușă, de culoare neagră, de talie mare,fiind într-o cușcă mult prea mică pentru dimensiunea sa, în care nu putea să stea în picioare și în care abia se putea întoarce, cățelușa stând într-o mizeirie foarte mare, în propriile excremente, fără mâncare. Cățelușa avea doar trei picioare, unul fiind amputat, având o rană deschisă,, care sângera, osul fiind ieșit din carne și stătea cu rana în propriile excremente”(f.109-111 d.u.p). Acest aspect este confirmat și de martorele T. I., P. N., T. J., C. A., P. E., Berecyki L., coroborate cu fotografiile depuse la dosarul cauzei, rezultă că în cursul lunii septembrie, 2012

3. Faptele inculpatului A. F..

La data de 05.09.2012 prin actul adițional nr. 5670, din aceeași dată inculpatul A. F. i-a fost schimbat locul de muncă de la ștrandul Municipal la S. Specializat în gestionarea câinilor fără stăpân unde urma să îndeplinească calitatea de administrator începând cu data de 01.09.2012( act adițional f.228 d.u.p).

Potrivit fișei postului cu numărul 169 administratorul avea printre atribuții coordonarea și răspunderea de întreaga activitate a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, controlarea zilnică a condițiilor igienico-sanitare, starea de sănătate, hrănirea și adăparea câinilor fără stăpân, solicită dacă este nevoie, reparații la boxe, cuști și alte obiective.

Având în vedere, acțiunile, respectiv inacțiunile, medicului veterinar Ș. C. descrise la punctul I.1 din prezenta hotărâre, instanța reține o lipsă a îndeplinirii atribuțiilor de către inculpatul A. F., care avea obligația de a supraveghea activitatea medicului veterinar.

Potrivit art. 7-9 din Regulamentul de organizare și funcționare al Adăpostului, activitatea în cadrul acestuia presupune și separarea animalelor pentru a controla bolile, pe baza criteriilor clar stabilite (stare de sănătate, vârstă, sex, grad de agresivitate), fiind obligatorie deținerea unui țarc pentru câini râioși. Or, din probele administrate în cauză astfel cum au fost și analizate anterior, rezultă că în perioadă în care învinuitul A. F. și-a desfășurat activitatea la Adăpost, nu au fost respectate aceste criterii, fiind puși în același țarc câini râioși cu cei sănătoși, femele cu masculi, precum și mai mulți câini agresivi.

Un aspect deloc de neglijat este acela referitor la substanța folosită pentru eutanasierea câinilor prin utilizarea unei substanțe nepermise, respectiv a sulfatului de magneziu.

În raport de probele administrate în dosar instanța va înlătura declarațiile inculpaților ca fiind nesincere și de asemenea va respinge cererea apărătorilor de achitarea a inculpaților.

III. Schimbarea încadrării juridice cu privire la inculpatul Ș. C..

În temeiul art. 386 Cod procedură penală instanța va schimba încadrarea juridică cu privire la inculpatul Ș. C. V. din infracțiunea cruzime față de animale prev de art. 6 alin 2 lit j cu referire la art. 23 alin 1¹ lit c din legea nr. 205/2004 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969 în infracțiunea de maltratare și schingiuire a animalelor prev de art. 6 alin 2 lit h cu referire la art. 23 alin 11 lit c din legea nr. 205/2004( forma în vigoare la data săvârșirii faptelor) cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969 pentru motivele mai jos detaliate.

La data de 18 ianuarie 2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al României forma modificată a Legii nr. 205/2004 care în articolul 23 alin 11 lit c prevedea ca fiind infracțiuni faptele prevăzute la articolul 6, printre care la lit.h era incriminată maltratarea și schingiuirea animalelor iar la litera j provocarea de suferințe fizice și psihice prin orice mijloace.

Această formă a legii și-a produs efecte până la data de 30 aprilie 2014 când a fost publicată forma modificată. Astfel, potrivit formei modificate, constituiau infracțiuni nerespectarea dispozițiilor art. 6 alin 2 lit e-g, k și m, inclusiv maltratarea și schingiuirea animalelor și provocarea de suferințe fizice și psihice prin orice mijloace.

La data de 1 februarie 2014 s-a republicat legea nr. 205/2004 care la art. 23¹ prevedea că provocarea de suferințe fizice și psihice prin orice mijloace și maltratarea și schingiuirea animalelor constituie contravenție.

Ca infracțiune art. 23 alin 1 lit. e incrimina ca infracțiune rănirea sau schingiuirea animalelor.

Chiar dacă legea nr. 205/2004 nu mai prevede ca infracțiune maltratarea animalelor, respectiv provocarea de suferințe fizice și psihice aceasta nu înseamnă că a operat o dezincriminare a faptelor.

Potrivit literaturii de specialitate( F. Streteanu-Tratat de D. penal vol I pag.130) aprecierea intervenirii unei dezincriminări se stabilește in abstracto, în sensul că se poate vorbi de dezincriminare doar atunci când fapta prevăzută de legea veche nu mai este prevăzută sub nici o formă în legea nouă.

În cauză, se poate constata că fapta de schingiuire a animalelor este prevăzută ca infracțiune atât în legea nouă( forma în vigoare de la data de 1 februarie 2014) cât și în legea veche( forma în vigoare de la data de 18 ianuarie 2008) astfel că nu se poate vorbi de dezincriminare.

Prin schingiuire potrivit DEX al limbii române se înțelege a supune pe cineva la suferințe fizice mari, a maltrata.

Este evident că schingiuirea presupune implicit provocarea de suferințe fizice sau psihice însă diferența dintre cele două este dată de intensitatea suferinței, schingiuirea presupunând provocarea de suferințe fizice sau psihice de mare intensitate, delimitarea acestora urmând a se realiza de organul judiciar în raport de împrejurările cauzei.

Or, din probele administrate este dincolo de orice dubiu că faptele inculpatului Ș. C., astfel cum au fost descrise la punctul i din prezenta hotărâre, prin natura lor, se încadrează în noțiunea de schingiuire.

IV. Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.

Cu privire la legea penală aplicabilă în cauză, la data de 1.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind Codul penal, potrivit art. 246 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.289/2009 privind Codul penal.

Potrivit art.5 alin.1 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Pentru a determina legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză, instanța va analiza comparativ dispozițiile art. 23 alin 11 lit c din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, în vigoare la data săvârșirii faptelor și dispozițiile art. 23 alin 1 lit c Legea nr. 205/2004 în vigoare de la data de 1.02.2014 , având în vedere drept criterii în baza cărora va determina legea penală mai favorabilă și pe care urmează să le aprecieze în concret, următoarele: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, așadar atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă (CCR, Decizia nr. 1470/8.11.2011, publicată în M.Of. nr. 853/2.12.2011).

La alegerea legii penale mai favorabile, instanța va avea în vedere decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 5/2014 pronunțată de completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a stabilit că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată global și nu pe instituții.

Având în vedere aceste criterii instanța constată ca fiind lege penală mai favorabilă cu privire la ambii inculpați legea veghe, de la data comiterii faptelor.

V. În drept, faptele inculpatului Ș. C. V., medic veterinar în cadrul Adăpostului de câini fără stăpân „G.” din Oradea, care, în perioada 2011-2012, prin acțiunile și inacțiunile sale, a provocat suferințe unor câini aflați în adăpost, prin aceea că a efectuat eutanasierea și a dispus eutanasierea câinilor prin utilizarea unei substanțe nepermise de lege - sulfat de magneziu - ori substanța permisă, cunoscută sub denumirea comercială „T 61” însă în doze mai mici, prin injectare intracardiacă în loc de injectare intravenoasă. ceea ce a determinat o agonie prelungită a animalelor, a provocat suferințe, prin refuzul de a eutanasia animale aflate într-o stare de suferință puternică, prin refuzul de a acorda asistență medicală promptă unor animale suferinde, în cazuri urgente (animale cu operațiile desfăcute, ținute în propriile excremente ori neseparate de alți câini), prin refuzul de a lua măsuri pentru separarea unor categorii de câini, fiind ținuți împreună câini cu râie și câini sănătoși ori femele cu pui cu câini adulți (care au omorât ulterior puii ), prin condițiile postoperatorii mai mult decât improprii în care au fost ținuți câinii, în medii extrem de murdare care nu permiteau nici o curățare și dezinfectare corespunzătoare a acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de maltratare și schingiuire a animalelor prev de art. 6 alin 2 lit h cu referire la art. 23 alin 11 lit c din legea nr. 205/2004( forma în vigoare la data săvârșirii faptelor) cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal.

Pe latură obiectivă, elementul material al infracțiunii reiese din acțiunile/inacțiunile inculpatului, astfel cum au fost descrise la punctul I din prezenta hotărâre.

Urmarea imediată a acțiunilor și inacțiunilor inculpatului constă în schingiuirea animalelor astfel cum rezultă din probele administrate.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție indirectă, la limita intenției directe, inculpatul prevăzând rezultatul acțiunilor și inacțiunilor sale, respectiv cauzarea de suferințe, rezultat pe care l-a acceptat.

Fapta inculpatului Ș. C. V., care, în calitate de medic veterinar în cadrul Adăpostului de câini comunitari „G.” din Oradea, nu și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului, referitoare la examinarea stării de sănătate a câinilor, la acordarea asistenței medical-veterinare, la luarea de măsuri în cazul accidentelor ori a traumatismelor, la purtarea de discuții cu persoane fizice și juridice în vederea adopției câinilor fără stăpân, determinând chiar împiedicarea realizării eficiente a însuși obiectului de activitate al Adăpostului, respectiv administrarea, întreținerea în condiții corespunzătoare a câinilor fără stăpân în scopul controlului reproducției, în vederea stabilizării numărului acestora, cauzându-se astfel o tulburare însemnată a bunului mers al activității Adăpostului de câini fără stăpân „G.” din Oradea, aflat în administrarea S.C. ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC S.A, societate având ca unic acționar Municipiul Oradea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 Cod penal 1968.

Așa cum s-a reținut la punctul I lit. d din prezenta, între atribuțiile inculpatului Ș. C. V., prevăzute în fișa postului, pe de o parte, și acțiunile care reprezintă obiectul de activitate al Adăpostului, astfel cum acesta rezultă atât din Regulamentele de organizare și funcționare (aflate în copie la dosarul cauzei) dar și din conținutul OUG 155/2001 privitor la aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, pe de altă parte, există o strânsă legătură, medicul veterinar fiind factorul de decizie în probleme legate de obiectul de activitate al serviciului, și anume cele referitoare la examinarea, eutanasierea, încredințarea spre adopție, tratarea câinilor, deciziile sale afectând în mod direct funcționarea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Înființarea acestor servicii constituie, potrivit art. 1 din OUG 155/2001 o obligație a unităților administrativ-teritoriale, același act normativ prevăzând condițiile pentru funcționarea unui adăpost de câini.

Prin urmare, înființarea și funcționarea adăposturilor pentru câini răspund unui interes public, normele privind funcționarea acestora având caracter imperativ.

Având în vedere constanța, regularitatea, repetitivitatea nerespectărilor obligațiilor prevăzute în fișa postului, se apreciază că tulburarea cauzată funcționării, bunului mers al serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân a avut un caracter însemnat.

Sub aspectul calității subiectului activ al infracțiunii, rețin că învinuitul este un funcționar public, în sensul art. 147 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 145 Cod penal.

Astfel, acesta a îndeplinit o însărcinare remunerată, cu titlu permanent, în cadrul unui serviciu de interes public.

Inculpatul a săvârșit fapta cu știință, ceea ce rezult din împrejurarea că a semnat fișa postului, cunoscând astfel care erau atribuțiile sale de serviciu.

În drept, fapta inculpatului A. F., care, în perioada septembrie 2012-noiembrie 2012, și-a încălcat, din culpă, îndatoririle de serviciu prevăzute în fișa postului nr. 169/01.09.2012, prin aceea că nu a coordonat în mod corespunzător activitatea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, nu a controlat corespunzător, zilnic, condițiile igienico-sanitare, starea de sănătate a câinilor din adăpost, iar acestea nerespectări ale obligațiilor de serviciu, concretizate și în lipsa unei supravegheri corespunzătoare, a făcut posibilă exercitarea neîngrădită a actelor de cruzime și a celor de abuz în serviciu descrise mai sus, săvârșite de medicul veterinar Ș. C. V.. Astfel, a fost împiedicată chiar realizarea eficientă a însuși obiectului de activitate al Adăpostului, respectiv administrarea, întreținerea în condiții corespunzătoare a câinilor fără stăpân în scopul controlului reproducției, în vederea stabilizării numărului acestora, cauzându-se astfel cu o tulburare însemnată a bunului mers al activității Adăpostului, aflat în administrarea S.C. ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC S.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, prev. de art. 249 alin. 1 Cod penal.

Învinuitul a săvârșit fapta din culpă, neprevăzând cauzarea unei tulburări însemnate a funcționării adăpostului, deși trebuia și putea să prevadă acest lucru.

Astfel, inculpatul A. F., în virtutea obligațiilor sale de serivicu și a faptului că învinuitul Ș. C. V. îi era subordonat din punct de vedere ierarhic, trebuia să realizeze o supraveghere reală a îndeplinirii corespunzătoare de către acesta a propriilor sarcini, caz în care nu s-ar fi produs rezultatul socialmente periculos.

VI. La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpaților, instanța va avea în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele conform art. 52 C.pen 1968 și criteriile generale de individualizare enumerate de art. 72, alin. (1) C.pen., respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate de Codul penal 1969,respectiv Legea nr. 205/2004, gradul de pericol social, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Cu titlu general instanța reține că protecția animalelor reprezintă o preocupare a societății moderne în scopul evitării supunerii animalelor la acte de cruzime și suferințe inutile fapte ce sunt incompatibile cu o societate evoluată.

O astfel de preocupare nu este doar o idee modernă sau „ la modă” ci este rezultatul unui fapt real, anume că animalele sunt ființe înzestrate cu sensibilitate ceea ce le conferă anumite drepturi și totodată obligă omul la anumite îndatoriri față de acestea.

Jeremy Bentham, filozof britanic, fondator al utilitarismului, aduce o nouă viziune asupra criteriilor acare ar trebui să stea la baza modului cum oamenii ar trebui să se comporte față de animale. Nu capacitatea de a raționa, nici cea de a vorbi trebuie să fie criteriile, ci capacitatea de a suferi.

Rezultat al acestor dezbateri, în anul 1978 UNESCO a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Animalelor care în articolul 3 prevede că nici un animal nu trebuie supus unor tratamente brutale sau unor acte de cruzime.

Din aceste prevederi rezultă că orice persoană este obligată să se abțină de la orice acte de natură a provoca suferințe fizice sau psihice unui animal.

Cu privire la inculpatul Ș. C. instanța reține, că acesta, avea îndatorirea morală dar mai ales profesională de a se abține de la orice act prin care s-ar provoca suferințe fizice sau psihice unui animal, cu atât mai mult cu cât avea calitatea de medic veterinar. Profesia de medic veterinar este o profesie de har, care presupune înainte de toate empatie și toleranță față de toate animalele, or inculpatul prin acțiunile și inacțiunile sale a demonstrat exact contrariul.

De asemenea, instanța reține caracterul meschin al inculpatului Ș. C. care a preferat folosirea unei substanțe neacceptabile pentru eutanasiere pe motiv că este mai ieftină. Astfel, martorul Ș. Honor, tehnician veterinar, declară că „ … …precizez că eutanasierea s-a făcut de la sfârșitul lunii septembrie 2012 până în data de 03.12.2012, cu sulfat de magneziu, din ordinul medicului veterinar Ș. C., care a spus că acesta este mai ieftin decât T61 ce se folosește în mod normal”

Este inadmisibil, nelegal și revoltător ca o persoană calificată, care se presupune că are cunoștință de comportamentul, caracterul și trăirile animalelor să provoace în mod deliberat suferințe fizice și psihice acestora.

Totodată, se va reține numărul mare de animale supuse schingiuirii fapt ce demonstrează că faptele nu au fost întâmplătoare, precum și perioada îndelungată pe parcursul căreia au fost comise.

În final, instanța va reține și lipsa antecedentelor penale, faptul că este integrat social și nivelul ridicat de școlarizare, precum și atitudinea de nerecunoaștere a faptelor.

Pentru aceste motive instanța va aplica inculpatului pedeapsa de 7 luni închisoare pentru infracțiunea de schingiuire sau maltratare a animalelor și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Pe lângă fiecare infracțiune în temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin 1 lit a teza a-II-a, lit b și c Cod penal 1969 va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și dreptul de dreptul de a ocupa funcția sau de a exercita profesia ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de medic veterinar.

Cu privire la inculpatul A. F. instanța reține lipsa antecedentelor penale, modalitatea de săvârșirea a faptei, faptul că este integrat social și nivelul de educație ridicat aspecte ce demonstrează posibilitățile acestuia de reintegrare socială.

Pentru aceste motive va aplica inculpatului pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin 1 lit a teza a-II-a și lit b Cod penal 1969 interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

VII. Tratamentul penal al concursului de infracțiuni și modalitate de executare a pedepsei.

În temeiul art. 33 lit a raportat la art. 34 lit b Cod penal 1969 instanța va contopi pedepsele din prezenta cauză, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea( 7 luni închisoare) urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 luni închisoare.

Pentru motivele arătate la punctul VI din prezenta hotărâre instanța va dispune executarea în regim de detenție a pedepsei de 7 luni închisoare aplicată inculpatului Ș. C..

În ceea ce privește inculpatul A. F. instanța apreciază că scopul pedepsei se poate realiza și fără executare în regim de detenție astfel că va dispune suspendarea condiționată.

În temeiul art. 274 alin 2 Cod procedură penală obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

I. În temeiul art. 5 Cod penal 2009 constată ca fiind, în mod global, lege penală mai favorabilă cu privire la inculpatul A. F. Codul penal 1969.

În temeiul art. 396 alin 2 Cod procedură penală condamnă inculpatul A. F., născut la data de 05.09.1965 în C. M., jud. Bihor, domiciliat în S., sat. S., ., jud. Bihor, CNP_ la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249 alin 1 Cod penal 1969.

În temeiul art. 81 Cod penal 1969 suspendă condiționat pedeapsa de 6 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni închisoare stabilit potrivit art. 82 Cod penal 1969.

În temeiul art. 71 alin 5 Cod penal 1969 suspendă executarea drepturilor accesorii pe durata termenului de încercare.

II. În temeiul art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică cu privire la inculpatul Ș. C. V. din infracțiunea cruzime față de animale prev de art. 6 alin 2 lit j cu referire la art. 23 alin 1¹ lit c din legea nr. 205/2004 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969 în infracțiunea de maltratare și schingiuire a animalelor prev de art. 6 alin 2 lit h cu referire la art. 23 alin 11 lit c din legea nr. 205/2004( forma în vigoare la data săvârșirii faptelor) cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969.

În temeiul art. 5 Cod penal 2009 constată ca fiind, în mod global, lege penală mai favorabilă cu privire la inculpatul Ș. C. V. legea nr. 205/2004(forma în vigoare la data săvârșirii faptelor) cu privire la infracțiunea de maltratare și schingiuire a animalelor și Codul penal 1969 cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.

În temeiul art. 396 alin 2 Cod procedură penală condamnă inculpatul Ș. C. V., născut la data de 14.09.1979 în Satu M., jud. Satu M., fiul lui V. și V., CNP_, domiciliat în Oradea,., jud. Bihor, fără antecedente penale la pedeapsa de 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de maltratare și schingiuire a animalelor prev de art. 6 alin 2 lit h cu referire la art. 23 alin 1¹ lit c din legea nr. 205/2004 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal 1969.

În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin 1 lit a teza a-II-a, lit b și c Cod penal 1969 interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și dreptul de dreptul de a ocupa funcția sau de a exercita profesia ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv profesia de medic veterinar.

În temeiul art. 248 alin 1 Cod penal 1969 condamnă același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal 1969.

Constată că cele două infracțiunii sunt concurente.

În temeiul art. 33 lit a raportat la art. 34 lit b Cod penal 1969 contopește pedepsele din prezenta cauză, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea( 7 luni închisoare) urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 luni închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 274 alin 2 Cod procedură penală obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21.10.2015.

Președinte, Grefier,

H. C. B. A. O.

Red. jud. H.C.

Tehnored. gref. A.B.

2 ex./02.12.2015

← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 970/2015....		Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 1239/2015.... →

Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Sentința nr. 1247/2015. Judecătoria ORADEA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Abuz în serviciu contra intereselor publice. Art.248 C.p.. Sentința nr. 1247/2015. Judecătoria ORADEA