Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 145/2015. Judecătoria PETROŞANI

Judecătoria PETROŞANI - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 145/2015 pronunțată de Judecătoria PETROŞANI la data de 23-04-2015

ROMANIA

JUDECĂTORIA PETROȘANI

JUDEȚUL HUNEDOARA

DOSAR NR._

SENTINȚA PENALĂ NR. 145/2015

Ședința publică din data 23.04.2015

Instanță constituită din:

Președinte: P. G.

Grefier: I. V.

Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Petroșani – a fost legal reprezentat de procuror – D. L..

S-a luat în discuție amânarea pronunțării cauzei penale privind pe inculpatul M. C.-N. trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 al.2 și 3 cod pen.

Procedura a fost legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31.03.2015, când au fost formulate concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a amânat inițial pronunțarea pentru termenul din 9 aprilie 2015 și apoi pentru termenul de astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

JUDECĂTORIA:

În deliberare, asupra cauzei penale de față, constată:

P. rechizitoriul din data de 5 august 2014 în dosar nr. 2409/P/2014, P. de pe lângă Judecătoria Petroșani a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului M. C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 193 alin. 2 și 3 C.pen., reținându-se în sarcina acestuia că, la data de 17 aprilie 2014, în jurul orelor 21, a condus autoturismul, pe drumul public, cu încălcarea normelor de circulație cu privire la deplasare, circulând cu o viteză de 75 km/h în localitate, lovind victimele P. D. M. L. și P. F., care traversau . de pietoni, cauzându-le leziuni ce au provocat decesul acestora.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Petroșani sub nr._ din data de 7 august 2014.

P. încheierea de ședință din data de 2 septembrie 2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat competența instanței, legalitatea sesizării cu rechizitoriul nr. 2409/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, privind pe inculpatul M. C. N., trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 și 3 C.pen., precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

Din analiza probelor administrate în cauză, în raport cu obiectul sesizării conform dispozițiilor art. 371 C.pen., instanța reține, în fapt, următoarele:

La data de 17 aprilie 2014, în jurul orei 21, inculpatul M. C. N. a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_, pe . din localitatea Petroșani, pe direcția de mers Piața Victoriei – Cartierul Aeroport.

În zona trecerii de pietoni din dreptul parcului ,,C. Schreter”, inculpatul circula cu o viteză de 75 km/h, împrejurare în care a lovit cu partea dreapta față, pe victimele D. P. M. L. și P. F., aflate pe banda a 2-a a sensului de mers pe care se deplasa inculpatul – angajate în trecerea străzii, pe marcajul pietonal. Bagajul tip troler pe care îl transporta victima P. F. a rămas pe trecerea de pietoni.

În urma impactului, victimele au decedat, suferind leziuni incompatibile cu viața; decesul acestora a fost constatat la Spitalul de Urgență Petroșani, unde au fost transportate cu ambulanța.

Cu prilejul cercetării locului accidentului, s-a constatat că, în zona în care acesta s-a produs, circulația se desfășoară pe două sensuri de circulație, ambele sensuri având câte două benzi de circulație pe sens.

Sectorul de drum în care s-a produs accidentul este acoperit cu asfalt, nu prezintă denivelări, sensurile de circulație sunt separate cu marcaj longitudinal linie dublă continuă, iar benzile sunt separate cu marcaj longitudinal discontinuu. Partea carosabilă are o lățime de 14,40 m.

La momentul producerii accidentului, asfaltul era ud.

Trecerea de pietoni este marcată cu marcaj transversal, este semnalizată cu indicator rutier și pre-semnalizată cu indicator rutier.

S-a mai constat că în accident a fost implicat un singur autovehicul, cel condus de către inculpatul M. C. N., care se afla oprit pe banda a 2-a, pe sensul de mers Piața Victoriei – Cartierul Aeroport, orientat cu fața înspre cartierul Aeroport, autoturism care prezenta următoarele avarii: mască față spartă, capota motor îndoită, parbriz spart, spoiler față deteriorat, cupolă înfundată, plăcuță număr față smuls și îndoit, oglindă laterală dreapta deteriorată.

Au fost efectuate măsurători, în urma cărora a fost determinată poziția autoturismului implicat în accident în raport de anumite repere și a fost determinată poziția diferite obiecte aparținând autoturismului și victimelor, astfel:

- „în dreptul roții spate dreapta, la o distanță de 0.90 m față de aceasta și 1,90 m față de bordură, pe banda I a direcției de mers, se află o pată de culoare brun-roșcat de formă neregulată, cu lungimea de 1,00 m și lățimea de 0,30 m, indicat cu nr. 3”; (Din anchetă a rezultat faptul că pata de sânge a fost produsă de victima P. F.);

- „de la roata spate dreapta, la o distanță de 6 m, măsurată înspre Piața Victoriei și 3,oo m față de bordura dreapta a direcției de mers, pe carosabil se află un capac de culoare gri din material plastic,care provine de la autoturismul marca BMW 520D, (_ ), care provine din partea din față a autoturismului BMW implicat în accident, indicat cu nr. 6”;

- „de la roata spate dreapta, la o distanță de 11,40 m, înspre Piața Victoriei și 1,40 m față de bordura din dreapta direcției de mers, pe carosabil se află componente (capac, acumulator) și un telefon mobil marca Samsung, de culoare închisă, indicat cu nr. 5” ( Din anchetă a rezultat că telefonul mobil a aparținut victimei P. F.);

- „de la roata spate dreapta, la o distanță de 18,30 m,măsurată înspre Piața Victoriei și 1,68 m față de bordura din dreapta a direcției de mers, pe carosabil se află plăcuța cu nr. de înmatriculare_, care provine din partea din față a autoturismului BMW implicat în accident, indicat cu nr. 6”;

- „de la roata din spate dreapta,la o distanță de 26,80 m, măsurată înspre Piața Victoriei și 1,67 m, față de bordura din dreapta direcției de mers, pe carosabil se află un capac din material plastic de culoare gri, care provine de la autoturismul marca BMW 520D, (_ ), indicat cu nr.7”;

- „de la roata din spate dreapta, la o distanță de 29,20 m, măsurată înspre Piața Victoriei, se află amenajată o trecere pentru pietoni, semnalizată prin indicator și marcaj cu lățimea de 4 m”;

- de la roata spate dreapta, la o distanță de 29,90 m, măsurată înspre Piața Victoriei și 3,50 m lateral față de bordura din dreapta direcției de mers,pe marcajul trecerii pentru pietoni, orientat cu fața în jos, se află un troler confecționat din material textil, de culoare închisă,cu dimensiuni de 0,60 x 0,38 x 0,20, în care se află diverse produse alimentare, dulciuri, indicat cu nr.8” (Din anchetă a rezultat că trolerul a aparținut victimei P. F.).

- „pe rondul – zonă verde, situat în stânga direcției de mers Piața Victoriei – cartier Aeroport, la o distanță de 3,90 m față de bordură și 5,90 m până în dreptul roții stânga spate a autoturismului implicat în accident, se găsește un pantof sport, din vinilin, de culoare neagră, pentru piciorul drept, indicat cu nr. 9”;

-„la o distanță de 7,4o m, măsurată înspre Piața Victoriei, de la marcajul trecerii pentru pietoni, pe scuarul ce desparte parcarea din fața Casei de Cultură „I. Dulămiță” de ., se află montat pe stâlp din țeavă, indicatorul „Trecere pentru pietoni”,iar la o distanță de 29,60 m, de la indicatorul „Trecere pentru pietoni”, pe stâlpul de iluminat public, se află montat indicatorul „Presemnalizare trecere pietoni”.

Nu au fost identificate urme de frânare (proces verbal de cercetare la fața locului – fila 6-8; schița accidentului – fila 10; planșă fotografică cu aspectele fixate, urmele și mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifica a locului faptei – filele 11-16; proces verbal din data de 22 aprilie 2014 cu prilejul verificării tehnice a autovehiculului – fila 22; fișă de verificare – fila 23; proces verbal din data de 22 aprilie 2014 cu prilejul verificării autoturismului – fila 24; planșă fotografică cu aspecte fixate cu prilejul verificării autoturismului în cadrul stației pentru verificarea tehnică aparținând S.C. ,,L. Service” – fila 25-26; proces verbal din data de 18 aprilie 2014 încheiat cu prilejul predării în custodie către numitul M. R.-R. a trolerului, cu dimensiuni de 0,60x0,38x0,20, în care se aflau diverse produse alimentare-dulciuri – fila 31; dovadă de predare către numita M. B.-C. a telefonului mobil marca Samsung, aparținând victimei P. F. – fila 33 în dosarul de urmărire penală).

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcool-test „Drager”, rezultatul fiind 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat (fila 30 în dosarul de urmărire penală – imprimat alcooltest).

Inculpatul a fost examinat clinic în cadrul Spitalului de Urgență Petroșani, prilej cu care s-a constatat că acesta avea o atitudine adecvată, era cooperant, manifesta un comportament agitat, comunicare verbală coerentă, era orientat, prezenta tulburări emoționale, nu prezenta tulburări de echilibru, era coordonat motoriu, pupila era normală, s-a constatat prezența reflexului fotomotor și a celui de acomodare – convergentă și nu au existat indicii în sensul că acesta ar fi fost sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe (buletin de examinare clinică din data de 17 aprilie 2014, ora 22.45 – fila 28 în dosarul de urmărire penală).

În cauză au fost efectuate rapoartele medicale de necropsie nr._/A din 7 mai 2014 (fila 81-83 în dosarul de urmărire penală) și nr._/A din 7 mai 2014 (fila 84-86 în dosarul de urmărire penală).

Din concluziile raportului medico-legal de necropsie nr._/A din 7 mai 2014, rezultă că moartea victimei P. F. este o moarte violentă, datorată insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui politraumatism complex cu: fractură craniană, hemoragie meningo-cerebrală, aspirat sanguin traheo-bronho-pulmonar, hemoragie internă prin ruptura artei aortei toracice și . cominutivă a gambei stângi, că aceste leziuni s-au produs prin lovirea și proiectarea victimei pe un plan dur, că între leziunile traumatice și decesul victimei există un raport de cauzalitate directă și că decesul poate data din 17 aprilie 2014.

Din concluziile raportului medico-legal de necropsie nr._/A din 7 mai 2014, rezultă că moartea victimei D. P. M. L. este o moarte violentă, datorată insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă unui politraumatism cu: fracturi ale coloanei vertebrale, edem și hemoragie meningo-cerebrală și bulbo-medulară, hemoragie internă masivă prin dilacerare hepatică și . ambelor oase ale gambelor, că leziunile traumatice constatate s-au produs prin lovirea și proiectarea victimei pe un plan dur în cadrul unui accident rutier, că între leziunile traumatice produse prin accidentul rutier și decesul victimei există un raport de cauzalitate directă și că decesul poate data din 17 aprilie 2014.

În cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică criminalistică în cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj.

Din concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 125/9 iulie 2014, rezultă că locul impactului, în planul longitudinal al drumului, a fost trecerea pentru pietoni – cu circa 1 m anterior primei urme constatate (geanta de voiaj) și la o distanță de 31 m față de poziția finală în care se afla roata dreapta spate a autoturismului.

Pentru determinarea locului impactului în planul longitudinal al drumului, s-a avut în vedere faptul că, pe trecerea de pietoni fost identificat bagajul cu privire la care s-a stabilit ulterior că se afla asupra victimei P. F., iar la o distanță de 3 m față de geanta de voiaj a fost identificat un fragment aparținând autoturismului marca BMW, căzut pe partea carosabilă, după impactul cu victimele.

Cu privire la locul impactului în planul transversal al drumului, s-a stabilit că acesta este situat pe banda a doua a sensului de mers, lovirea victimei P. F. producându-se la o distanță de 4,6 m în raport cu bordura trotuarului drept, iar lovirea victimei D. P. M. L. s-a produs la o distanță de 5,3 m în raport cu același reper, bordura trotuarului drept.

Pentru determinarea locului impactului în plan transversal, au fost avute în vedere avariile părții frontale ale autoturismului, avariile înregistrate în zona de colț dreapta față și zona centrală permițând stabilirea poziției victimelor în momentul impactului, la stabilirea acestei poziții fiind avute în vedere poziția finală a victimei P. F. în partea dreaptă în imediata apropiere a poziției de repaus a autoturismului și faptul că s-a stabilit că geanta de voiaj aparținea acesteia.

În raport cu tabloul lezional al victimelor s-a constatat că acesta indică un mecanism de lovire-proiectare, caracterizat prin leziuni situate pe părți opuse ale corpului și s-a stabilit că focarul de lovire s-a situat în partea stângă, date fiind leziunile grave produse, tipice dinamicii accidentului, stabilindu-se că victima P. F. . craniană din zona fronto-temporală stângă a fost produsă odată cu lovirea parbrizului, ruptura hemodiafragm stâng la preluarea pe capotă, iar . cominutivă a gambei stângi la impactul cu partea frontală și, în cazul victimei D. P. M. L. . gambei stângi s-a produs la momentul impactului cu partea frontală.

Pentru interpretarea criminalistică a urmelor descoperite la locul faptei, s-a procedat la reprezentarea la scară a sectorului de drum, realizată prin importarea unei imagini din programul Bing Maps, pe această imagine fiind apoi reprezentate la scară poziția autoturismului și a urmelor create de accident.

Cu privire la viteza de deplasare a autovehiculului, din raportul de expertiză rezultă că acesta a fost determinată pe baza urmelor de contact cu victimele, pozițiile finale ale victimelor și a autoturismului, poziția urmelor accidentului și leziunile prezentate de către victime, concluzionându-se că, la momentul impactului, autoturismul circula cu o viteză probabilă de 75 km/h.

Constatările din raportul de expertiză au fost confirmate de simularea computerizată.

Cu privire la viteza inițială, s-a arătat că aceasta nu a putu fi determinată, în lipsa urmelor imprimate de anvelopele autoturismului în faza ante-coliziune.

În ce privește posibilitățile de evitare a accidentului, expertiza concluzionează în sensul că inculpatul putea evita accidentul rutier dacă ar fi luat măsurile de evitare în momentul declanșării stării de pericol iminent, respectiv putea opri autovehiculul până în locul impactului, acordând astfel prioritate de trecere celor doi pietoni angajați în traversare, spațiul necesar opririi la viteza de 75 km/h (de 46,4 m), fiind inferior celui de care a dispus conducătorul autovehiculului pentru luarea măsurilor de evitare, conducătorul vehiculului parcurgând un spațiu de circa 71 de metri până la locul impactului din momentul în care victimele au început traversarea și au parcurs o distanță de 4,6 m după care a intervenit impactul.

S-a concluzionat că accidentul rutier s-a datorat neacordării priorității de trecere a pietonilor aflați în traversare pe trecerea pentru pietoni existentă pe segmentul de drum (raport de expertiză criminalistică nr. 125 din 9 iulie 2014 – filele 93-104).

Din probele testimoniale administrate în cauză, rezultă că, imediat după accident, alertate de zgomotul produs, mai multe persoane, aflate la momentul producerii accidentului în locuință, au ieșit la ferestre sau în balcoane și, sesizând cele întâmplate au anunțat producerea accidentului. Aceste persoane au furnizat detalii și cu privire la urmele accidentului, în măsura în care, datorită distanței, au putut percepe aceste urmări și de asemenea, au furnizat detalii cu privire la condițiile de trafic, detalii de asemenea limitate.

Astfel, din declarația martorului Schvartz D.-E., rezultă că acest martor, care locuia în blocul situat în vis-a-vis de Parcul ,,C. Schreter” (.. 3), la ultimul etaj (etajul 10), se afla în cameră când a auzit un zgomot pe care l-a descris ca fiind ,,bufnitură puternică, anormală”, care l-a determinat să iasă în balcon.

Ieșind în balcon, martorul a arătat că a văzut un autoturism de culoare argintiu care, în opina martorului, după poziția în care era oprit, pe banda a 2-a, ușor virat spre banda 1, se deplasa din direcția Centru Petroșani în direcția Livezeni și era oprit exact în dreptul intrării în parc.

A mai arătat martorul că a sesizat, pe banda a 2-a a sensului de mers, un bărbat întins pe carosabil, oblic cu axul drumului, moment în care a realizat că s-a produs un accident și a sunat la 112 anunțând accidentul.

Cu privire la autoturismul oprit, martorul a arătat că l-a văzut pe șofer coborând din autoturism și că acesta era agitat, că autoturismul prezenta avarii în sensul că avea capota îndoită și parbrizul spart.

Cu privire la condițiile de trafic, martorul a arătat că iluminatul stradal funcționa, ploua mărunt și că pe ambele sensuri de mers parcate mașini.

A arătat martorul că, pe marcajul trecerii de pietoni, pe sensul de mers spre cartierul Aeroport (sensul deplasării mașinii conduse de către inculpat), pe linia care separă benzile de circulație – a sesizat prezența unui bagaj dreptunghiular, obiect cu privire la care martorul a arătat că nu a fost deplasat din acel loc până la venirea organelor de poliție și fotografierea de către acestea a acelui obiect (declarațiile martorului Schvartz D.-E. – filele 35-39 în dosarul de urmărire penală și filele 510-511 în dosarul instanței, volumul II).

Martorul Zâncă A. (declarație – fila 47-50 în dosarul de urmărire penală), a arătat că, în data de 17 aprilie 2014, în timp ce se deplasa, în jurul orei 21, la volanul autoturismului personal pe ., pe direcția de mers Centru Petroșani – Livezeni, în dreptul Primăriei Petroșani a oprit, traficul fiind blocat.

Coborând din mașină, martorul afirmă că a observat o ambulanță și organele de poliție, împrejurări din care a dedus că a avut loc un accident rutier.

A mai arătat martorul că, ajungând la trecere pentru pietoni din dreptul parcului, a observat pe marcajul pietonal, pe sensul de mers Centru Petroșani – Livezeni, aproape de linia de demarcație a celor două benzi de circulație, un troler (geamantan), de culoare închisă, perpendicular pe axul drumului, puțin ridicat pe partea din față, partea în care era mânerul, mânerul fiind tras în afară și orientat înspre axul drumului. Arată martorul că a atras atenția asupra obiectului sesizat unui agent de poliție, după care a continuat să meargă până în fața cofetăriei, unde a oprit și a așteptat deblocarea traficului.

În fine, martorul a arătat că a observat și autoturismul marca BMW de culoare gri, avariat, dar că nu s-a apropiat de acesta.

Martorul I. M. R. a arătat că, în data de 17 aprilie 2014, în jurul orei 21, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe ., pe direcția de mers Centru Petroșani – Livezeni, ajungând pe trecerea de pietoni din dreptul parcului C. Schreter a observat, pe marcajul pietonal, între cele două benzi de circulație ale sensului de mers, un troler (bagaj de mână), perpendicular pe axul drumului. A precizat martorul că mânerul trolerului era deschis (tras), iar geamantanul era închis.

Continuând deplasarea, martorul arată că a observat apoi, în fața sa, după trecerea de pietoni la o distanță pe care arată că nu o poate aprecia, un autoturism marca BMW de culoare gri, cu numărul de înmatriculare TAP, oprit cu fața înspre cartierul Aeroport, pe banda a 2-a de circulație, puțin oblic spre dreapta și, în partea din dreapta spate a autoturismului, căzută pe carosabil, cu capul spre axul drumului, o persoană de sex feminin.

Martorul arată că a oprit mașina, a coborât de la volan, a sesizat că în fața mașinii BMW se aflau doi tineri dintre care pe unul martorul l-a recunoscut știindu-l din vedere și știind că acesta conducea autoturismul BMW. Cu privire la acesta martorul a arătat că a observat că era panicat, îi tremurau picioarele, se ținea cu mâinile de cap și spunea ,,ce am făcut, ce am făcut”.

Martorul i-a întrebat dacă au anunțat accidentul, cei doi tineri au confirmat că au anunțat accidentul și i-au spus martorului că mai este o a doua victimă.

Martorul s-a deplasat la femeia căzută (victima P. F.) și a încercat să îi dea acesteia primul ajutor, întorcând-o într-o parte pentru a degaja căile respiratorii, martorul râmând lângă victimă până la sosirea echipajului medical care a preluat victima (declarația martorului I. M. R. – filele 51-56 în dosarul de urmărire penală și filele 512-514 în dosarul instanței, volumul II și declarația martorei M. E. C., medic pe ambulanță – filele 43-46 în dosarul de urmărire penală).

Cu privire la condițiile de trafic, martorul I. M. R. a arătat că erau staționate mașini pe banda 1 a sensului de mers înainte de trecerea de pietoni și după locul în care era oprită mașina condusă de inculpat, că vremea era închis și că funcționa iluminatul stradal.

În fine, martorul a precizat că după ce a oprit mașina, nu au mai intrat alte mașini în perimetru.

Față de faptul că martorul nu a sesizat prezența ambulanțelor și a organelor de poliție, în timp ce martorul Z. A. a arătat că, la momentul în care a ajuns în zona accidentului a sesizat oprirea circulației și prezența unei ambulanțe, instanța reține că martorul I. M. R. a ajuns în zona în care a avut loc accidentul înaintea martorului Z. A..

Martorul D. D.-P., vărul inculpatului, persoană care a fost văzută de către martori la locul accidentului împreună cu acesta, fiind audiat în calitate de martor (declarație – fila 60-66 în dosarul de urmărire penală), a relatat că s-a intersectat cu mașina condusă de către inculpat în zona Primăriei Petroșani, martorul circulând din sensul opus de mers.

Martorul a arătat că inculpatul nu l-a observat (,,întrucât acesta nu m-a salutat, adică nu a făcut nici un semn cu farurile nici nu a claxonat”), astfel că a privit în oglinda retrovizoare și a observat că s-au aprins spoturile pe frână de la mașina inculpatului, a văzut rostogolindu-se din partea dreaptă a autoturismului condus de către inculpat, pe carosabil, înspre Primărie, ,,ceva negru, nedefinit, un lucru probabil”, cu privire la care martorul afirmă că nu poate da nici un fel de relații și arată că nu l-a mai văzut ulterior, deoarece a întors privirea spre înainte.

Arată martorul că a întors autoturismul în parcarea din zona Școlii Generale ,,I.G. D.” și s-a deplasat cu mașina spre vărul său.

Martorul a afirmat că, până a ajuns în spatele mașinii vărului său, nu a văzut nimic, nici un obiect sau vreun lucru care să îi atragă atenția, martorul precizând și faptul că era preocupat numai de persoana vărului său.

Arată martorul că, după ce a ajuns cu mașina în spatele mașinii inculpatului, a oprit la câțiva metri de mașina acestuia, lângă bordură, a coborât imediat de la volan, a coborât și inculpatul, care s-a luat cu mâinile de cap și a spus că nu este vinovat. A sesizat atunci martorul că, lângă roata din spate se afla întinsă pe carosabil o femeie, iar apoi a observat, în fața mașinii, la o distanță cu privire la care a arătat că nu o poate aprecia, pe celălalt sens de mers, un bărbat, pe carosabil. Dându-și seama că cele două persoane au fost lovite de mașina inculpatului, a sunat la 112.

Fiind întrebat martorul unde se afla, față de trecerea de pietoni mașina inculpatului când a frânat, martorul a arătat că, în opinia sa, când a frânat, mașina inculpatului trecuse de trecerea pentru pietoni, inculpatul frânând după trecerea de pietoni, iar mașina inculpatului s-a oprit imediat.

A mai precizat martorul, la întrebarea apărătorului inculpatului, faptul că, atunci când martorul a privit în oglinda retrovizoare, mașina inculpatului se afla după trecerea pentru pietoni.

În fine, martorul a mai precizat faptul că, privind în oglinda retrovizoare, nu a văzut persoane angajate în trecerea străzii pe trecerea de pietoni (declarația martorului D. D.-P. – fila 60-3-66).

Martorul B. G. V., a arătat că, în timp ce se afla în locuința situată la etajul 6 din blocul nr. 95, . ., în data de 17 aprilie 2014, în jurul orei 21, soția a intrat în camera în care se afla martorul și i-a spus acestuia că probabil s-a produs un accident de circulație pentru că a auzit un zgomot înfundat de afară, din fața blocului.

Arată martorul că a ieșit pe terasa apartamentului, terasă cu privire la care a precizat că are vizibilitate directă spre trecerea de pietoni, fiind amplasat chiar în dreptul acestei treceri, iar vizibilitatea este perpendiculară pe această trecere, ocazie cu care a observat, pe trecerea de pietoni, pe marcajul pietonal, pe banda 1 de circulație a sensului de mers Piața Victoriei – Livezeni – un geamantan (troler) de culoare închisă, că acesta nu era desfăcut, era culcat și era intact.

A mai precizat martorul că a observat un autoturism oprit aproximativ în dreptul intrării în parcul ,,C. Schreter”, iar în acel moment și-a dat seama că a avut loc un accident de circulație și a sunat la 112, în urma apelului comunicându-i-se că accidentul a fost deja anunțat.

Cu privire la condițiile de trafic, martorul a arătat că iluminatul public nu era încă pornit și, din cât reține, pe banda 1 nu erau parcate mașini în zona trecerii de pietoni, martorul văzând parcate mașini pe banda 1 mai jos, fără însă a putea preciza dacă acestea staționau sau s-au oprit datorită accidentului care a avut loc în zonă.

Martorul a mai arătat că, în timpul cât a durat observația sa, respectiv până la plecarea echipajelor medicale, valiza pe care a observat-o pe trecerea de pietoni nu a fost mutată (declarațiile martorului B. G. – filele 346-348 în dosarul de urmărire penală și filele 507-509 în dosarul instanței, volumul II).

Martorul V. G. G., care locuiește în blocul nr. 95, . ., iar balconul locuinței, situat la etajul 5 este amplasat aproape în dreptul intrării principale în parcul ,,C. Schreter”.

Martorul a relatat că, în seara de 17 aprilie 2014, în jurul orei 21, soția i-a spus că a auzit rumoare în fața blocului și că, probabil s-a produs un accident de circulație, astfel că martorul, ieșind pe terasă, a văzut un autoturism marca BMW oprit în fața apartamentului, cu fața către Livezeni și că, aproximativ în dreptul intrării principale în parc a observat, pe carosabil, în dreptul stâlpului de iluminat public, la o distanță apreciată de martor ca fiind la circa 2-3 m de bordură, o femeie căzută, care nu se mișca și o persoană care s-a apropiat de femeie, după care a plecat.

Imediat după aceasta, martorul a observat, conform relatării sale, la o distanță de circa 10 m de corpul femeii, în direcția Livezeni, lângă axul drumului, un bărbat, de asemenea căzut pe carosabil și care nu se mișca.

Față de cele observate, martorul relatează că a sunat la 112 și a anunțat accidentul de circulație, la scurt timp sosind și poliția și două ambulanțe.

Martorul a mai precizat că, pe carosabil, pe direcția de mers Piața Victoriei – Livezeni, pe banda 1 de circulație, la o distanță de circa 1 m de trecerea de pietoni, a observat un obiect negru, posibil în opinia martorului, o plasă (declarația martorului V. G.-G. – fila 349-351 în dosarul de urmărire penală).

Din declarația martorei I. I., rezultă că la momentul producerii accidentului aceasta se afla pe ., împreună cu martorul D. N., deplasându-se pe trotuarul paralel cu artera rutieră, pe direcția opusă sensului de mers pe care s-a produs accidentul.

Martora relatează că, la un moment dat, a auzit o bufnitură care a speriat-o și cu privire la care nu și-a dat seama de unde vine și, pentru că erau parcate mașini pe banda 1, a trecut, împreună cu persoana care o însoțea de o mașină parcată și a ieșit în drum, de unde părea să vină zgomotul.

Relatează martora că a văzut o mașină de culoare argintiu, din care a coborât inculpatul, pe care martora îl cunoaște fiind vecin cu acesta și o fată, pe care martora a recunoscut-o ca fiind prietena inculpatului, iar martora și persoana care o însoțea, martorul D. N., s-au dus către inculpat și prietena acestuia, iar aceștia au venit spre ei. Afirma martora că prietena inculpatului, care era însărcinată, era speriată și îi era rău, iar inculpatul a rugat-o pe martoră să o ducă acasă pe prietena lui.

Martora a declarat că plecând cu prietena inculpatului, a sesizat că ,,pe cele două linii continue albe” era un om căzut, cu capul spre Primărie și cu picioarele înspre Parc, dar martora arată că nu s-a dus la acea persoană pentru că nu i-a permis ,,starea sănătății” și pentru că era speriată și intrase în panică.

A precizat martora că îl cunoaște pe D. D. (vărul inculpatului), dar acesta nu se afla acolo în momentul în care inculpatul i-a cerut să o conducă acasă pe prietena lui.

Cu privire la producerea accidentului, martora a arătat că nu poate da detalii, iar cu privire la cele spuse de către prietena inculpatului martora a arătat că din spusele acesteia nu a înțeles decât că ,,au apărut doi oameni în fața mașinii”.

Cu privire la condițiile de trafic martora a arătat că era întuneric, nu pornise iluminatul stradal și ploua și că, după accident a continuat circulația, chiar pe lângă persoana pe care a văzut-o căzută ,,au mai trecut mașini, în sus și în jos” (declarația martorei I. I. – fila 608-610 în dosarul instanței – volumul III).

Din declarația martorului D. N. rezultă că, la data de 17 aprilie 2014, seara, în momentul producerii accidentului, se afla, împreună cu martora I. I. întorcându-se de la un priveghi de la o capelă din apropiere și a confirmat cele relatate de către martora I. I. cu privire la faptul că inculpatul se afla în mașină cu prietena sa, că acesta i-a cerut martorei să o ducă acasă pe fată.

A mai relatat martorul că a plecat împreună cu I. I. și cu prietena inculpatului, dar martora I. I. i-a spus că se descurcă singură să o conducă pe prietena inculpatului și i-a spus martorului să rămână.

Martorul arată că s-a întors, a văzut că inculpatul era împreună cu vărul său, D. D., că acesta din urmă s-a dus la persoana care era căzută pe linia dublă continuă, cu capul spre Primărie și picioarele orientate spre parc și că a venit o mașină de culoare albastru, din care a coborât un bărbat care împreună cu inculpatul și cu vărul acestuia s-a dus în partea dinspre parc, iar la ,,câteva secunde” a venit ambulanța apoi organele de poliție. A adăugat martorul că a observat o persoană care filma cu telefonul, indicând acea persoană ca fiind redactorul TV I. Drăgotesc.

A precizat martorul că după ce s-a întors a rămas pe trotuar și că circulația a continuat și după producerea accidentului.

Martorul a declarat că mașina inculpatului se afla oprită aproximativ în dreptul locului în care se afla martorul când a auzit zgomotul care i-a atras atenția (declarația martorului D. N. – fila 611-613 în dosarul instanței, volumul III).

Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile fiicei victimei P. F. (declarația părții civile V. F. – fila 164-167 în dosarul de urmărire penală și fila 378-380 în dosarul instanței, volumul II), a soției victimei D. P. M. L. (declarația părții civile D. P. C. M. – fila 110-112 în dosarul de urmărire penală) și declarația martorului D. S. (fila 40-42 în dosarul de urmărire penală), rezultă că victima P. F. se întorcea de la autogara din Petroșani, după ce a preluat bagajul care a fost găsit pe trecerea de pietoni și ulterior predat soțului uneia dintre surorile victimei, M. R.-R., bagaj în care se aflau în principal dulciuri pe care V. F., studentă la Timișoara, le pregătise de Paști pentru fratele său – la cursa autocarului ,,Normandia” și că în tot cursul drumului către casă victima vorbea la telefon cu fiica sa V. F., iar în momentul în care victima a fost lovită convorbirea telefonică s-a întrerupt, iar victima D. P. M. L. se întorcea la domiciliu de la localul ,,Casa Bobârcă”, situat în partea laterală a Parcului ,,C. Schreter”, unde era cu niște cunoștințe și fusese sunat de către soția sa pentru a o ajuta la prepararea fripturii.

În ce privește bagajul de mână (troler), care a fost identificat pe trecerea de pietoni, poziționarea acestuia fiind confirmată de martori ca fiind pe trecerea de pietoni, așa cum a fost găsit și de către organele de poliție, instanța reține că poziționarea acestuia imediat după producerea accidentului a fost pe trecerea de pietoni, așa cum a fost stabilită această poziționare cu prilejul efectuării fotografiilor judiciare la momentul efectuării cercetării la fața locului, la foarte scurt timp după producerea accidentului, și că acest bagaj era intact, respectiv nu prezenta semne de deteriorare, fiind găsit cu mânerul tras, elemente care denotă că acesta a fost scăpat din mână de către persoana care îl transporta, fără a suferi lovituri sau proiectări.

În raport cu probele administrate în cauză, analizate în precedent, în fapt, instanța reține că, la data de 17 aprilie 2014, în jurul orelor 21, în condițiile unui carosabil umed și condiții de iluminat specifice lăsării nopții, circulând cu o viteză de 75 km/h, pe direcția de mers Piața Victoriei (Centru Petroșani) – Cartierul Aeroport (Livezeni), în zona trecerii de pietoni, presemnalizată cu indicatorul ,,Atenție trecere de pietoni”, indicatorul rutier ,,Trecere de pietoni” și marcaj rutier transversal – pe . din municipiul Petroșani – inculpatul M. C. N., la volanul autoturismului marca BMW cu numărul de înmatriculare_, a lovit victimele P. F. și D. P. M. L., angajate în trecerea străzii, provocând acestora leziuni care au condus la deces – realizează elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 și 3 C.pen.

Fiind audiat în cauză în calitate de suspect, la data de 18 aprilie 2014, M. C. N. s-a prevalat de dreptul la tăcere (declarație de suspect – fila 360 în dosarul de urmărire penală), poziție procesuală menținută și după punerea în mișcare a acțiunii penale (declarație de inculpat – fila 304-306 în dosarul de urmărire penală), în această din urmă calitate inculpatul arătând că nu poate preciza cu exactitate cele întâmplate în ceea ce privește accidentul rutier.

Cu prilejul examinării propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului M. C. N., acesta a arătat, în cadrul declarației din data de 18 aprilie 2014, că accidentul nu s-a produs pe trecerea de pietoni, că s-a asigurat în momentul în care a ajuns la trecerea de pietoni, că nu a văzut nicio persoană angajată în traversarea străzii, că circula cu o viteză de 40-45 km/h, iar înaintea trecerii de pietoni a ajuns la o viteză de 20 km/h.

Văzând că pe trecerea de pietoni nu se află nimeni, inculpatul arată că a accelerat.

A spus inculpatul că a văzut cele două victime la circa 1m-1,5 m în fața lui, moment în care a încercat să le evite în sensul că a frânat, apoi a avut loc impactul, după care mașina a mai mers circa 2-3 m. A presupus inculpatul că bărbatul se afla în partea stângă a mașinii, iar femeia în partea dreaptă.

În fine, inculpatul a arătat că ploua foarte tare și nu își amintește dacă în acel moment zona era luminată.

A mai arătat că cunoaște faptul că în acea zonă este o trecere de pietoni (declarația inculpatului din data de 18 aprilie 2014 – fila 323 în dosarul de urmărire penală; fila 12 în dosar nr._, atașat).

În declarația din data de 23 aprilie 2014 în fața judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Hunedoara, inculpatul a arătat că în momentul incidentului era noapte, ploua puternic, condițiile de vizibilitate erau reduse, nu avea viteză întrucât redusese anterior viteza la trecerea de pietoni și după ce a trecut de trecerea de pietoni a accelerat pentru a-și continua drumul, dar în limite legale.

A arătat că incidentul nu s-a petrecut pe trecerea de pietoni ci în apropiere, dar că nu poate preciza cu exactitate unde.

A mai susținut că pe prima bandă a sensului de mers erau parcate multe mașini, indicatorul era greu vizibil, însă, fiind din oraș, știa că pe acolo pe undeva este o trecere de pietoni, de aceea a și redus viteza. Cele două persoane au apărut scurt în fața mașinii, în aproximativ 2 metri poate 3, impactul a fost inevitabil și nimeni nu l-ar fi putut evita.

A mai susținut și că șoseaua pe care s-a petrecut incidentul este în pantă.

În fine, inculpatul a arătat că dacă victimele nu se grăbeau pentru că ploua afară, puteau să evite impactul, impact care, în susținerea inculpatului nu a fost unul frontal. Banda 1 fiind ocupată, susține inculpatul că nu a putut vira, pentru a evita impactul, iar cele două persoane au apărut după mașinile parcate, acesta fiind un motiv suplimentar pentru care nu le-a văzut.

Inculpatul a precizat că știe că în zonă este indicator cu oprire și staționare interzisă.

A mai apreciat inculpatul că a lovit victimele cu partea dinspre far dreapta față, iar impactul nu a fost atât de violent întrucât nu i s-au deschis air-bagurile (declarația inculpatului din data de 23 aprilie 2014 – fila 7 în dosar nr._ – Tribunalul Hunedoara, atașat).

Cu prilejul audierii sale la judecarea solicitării de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, la data de 15 mai 2914, inculpatul a arătat că menține declarațiile date și nu dorește să dea declarație (declarația inculpatului – fila 9-10 în dosar nr._, atașat).

La data de 18 iunie 2014, inculpatul a fost audiat în cadrul soluționării propunerii de prelungire a măsurii preventive, prilej cu care a arătat că menține declarațiile date și nu dorește să dea declarație (declarația inculpatului – fila 11 în dosar nr._, atașat).

Poziția procesuală a fost menținută de către inculpat și cu prilejul judecării celei de a doua propuneri de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu, la data de 11 iulie 2014 (declarația inculpatului din data de 11 iulie 2014 – fila 8-9 în dosar nr._, atașat).

În cursul cercetării judecătorești, în declarația dată în fața instanței la data de 18 noiembrie 2014, inculpatul a arătat că, în data de 17 aprilie 2014 intenționa să se deplaseze cu mașina din cartierul Colonie în zona Livezeni, a oprit la semaforul din zona magazinului Plus, în zona trecerii de pietoni de după semafor a acordat prioritate de trecere unui pieton, la trecerea următoare, cea la care s-a produs accidentul a redus viteza, s-a asigurat, nu era nimeni angajat în traversare a continuat drumul, chiar pe trecerea de pietoni s-a intersectat cu vărul său D. D., care venea cu mașina pe sensul opus și la câteva secunde s-a produs accidentul.

A susținut că nu poate preciza unde s-a produs accidentul, arătând însă că acesta nu s-a produs pe trecerea de pietoni.

A apreciat că avea o viteză între 45-51 km/h în acel moment și că după impact a oprit autoturismul acționând frâna, a coborât din mașină și a intrat în stare de șoc.

S-a dus spre persoanele accidentate, persoana de sex masculin se afla în partea stângă pe axul drumului iar persoana de sex feminin era în dreptul roții dreapta spate, paralel cu roata, a încercat să dea ajutor acestor persoane, a venit și vărul său, D. D.. Au stat câteva minute, inculpatul avea telefonul descărcat, vărul său a sunat la 112 și, după aproximativ 4 minute a venit un domn, care coborâse dintr-o mașină albastră, care a stat de vorbă cu inculpatul care se afla în continuare în stare de șoc, iar persoana respectivă i-a spus să se ducă la mașină și să se calmeze, că împreună cu acesta a încercat să ajute pe victima de sex feminin, și după aceea a venit prima salvare și apoi cea de a doua, la o distanță de circa 1 minut, iar apoi a venit poliția și presa.

În legătură cu bagajul care a fost identificat pe trecerea de pietoni, inculpatul a susținut că nu a observat prezența acestuia pe trecere, susținând că dacă acel bagaj ar fi fost acolo l-ar fi observat.

În legătură cu faptul că, potrivit expertizei efectuate în cauză, autoturismul condus de inculpat a avut o viteză la momentul impactului de 75 km/h, inculpatul a susținut că această viteză a fost calculată în raport cu bagajul aflat pe trecerea de pietoni, unde a și fost stabilit locul impactului, însă inculpatul susține că știe sigur că impactul nu a avut loc pe trecerea de pietoni, ci după trecere, pentru că se afla pe trecere când s-a intersectat cu mașina condusă de către vărul său.

În același sens, inculpatul a arătat că în raport s-a calculat o distanță de oprire de 71 m la viteza de 75 km/h, însă el a oprit mașina în 28-29 de metri.

A arătat că înțelege să conteste raportul de expertiză.

A arătat că a văzut victimele la o distanță de 2 m în fața mașinii, iar după ce a lovit victimele a frânat, iar mașina a mai ,,curs” 1 metru – 2 metri.

Inculpatul a mai susținut că banda 1 a sensului de mers erau parcate foarte multe mașini, atât înainte cât și după trecerea de pietoni și că victimele au ieșit dintre mașinile parcate.

Cu privire la iluminatul stradal, inculpatul a precizat că, din câte reține, becurile pâlpâiau, dând să se aprindă.

Lipsa urmelor de frânare inculpatul le-a explicat prin aceea că mașina este dotată cu dispozitiv de asistență la frânare, astfel că nu s-au produs astfel de urme, precizând și că nu a călcat foarte tare frâna, pe jos fiind ud.

Inculpatul a arătat că nu recunoaște încadrarea juridică date faptelor sale și nu recunoaște că accidentul s-a produs pe trecerea de pietoni (declarația inculpatului – fila 419-424 în dosarul instanței, volumul II).

Cu privire la aspectele susținute de către inculpat în apărarea sa, instanța constată că există dubii serioase cu privire la faptul că inculpatul a fost sincer în momentul în care a susținut că s-a intersectat cu mașină condusă de către vărul său D. D. P. pe trecerea de pietoni pe care s-a produs accidentul, această din urmă persoană, fiind audiată în calitate de martor, a declarat că s-au intersectat în zona Primăriei, și nu în zona trecerii de pietoni sau pe trecerea de pietoni, că inculpatul nu l-a observat, că privind în oglinda retrovizoare a văzut mașina inculpatului și că mașina, după aprecierea martorului, trecuse de trecerea de pietoni, că a văzut stopurile pe frână aprinzându-se, că a văzut ceva negru nedefinit, un lucrul probabil, rostogolindu-se spre Primărie, și că nu a observat persoane trecând pe trecerea de pietoni, iar după ce a frânat mașina inculpatului s-a oprit (declarația martorului D. D.-P. – fila 60-3-66).

De asemenea, inculpatul a fost nesincer în momentul în care a susținut, în fața judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Hunedoara că drumul este în pantă în acel loc, drumul fiind drept, fără declevități, asfaltat și cu vizibilitate directă, pe întregul segment de drum pe care inculpatul s-a deplasat, așa cum rezultă și din imaginile Bings Map.

De asemenea, trecerea de pietoni este perfect vizibilă, fiind figurată și pe carosabil așa încât nu se explică afirmațiile inculpatului că știa, fiind din oraș, că există o trecere de pietoni ,,pe acolo”, trecerea fiind presemnalizată, semnalizată și marcată pe carosabil, neputând exista nici un dubiu cu privire la locul în care este acea trecere.

Susținerile inculpatului cu privire la contestarea expertizei tehnice efectuate în cauză au fost examinate de către instanță, obiecțiunile la acest raport, obiecțiuni reluate și cu prilejul dezbaterilor de la termenul de judecată din data de 31 martie 2014, fiind examinate de către instanță la termenul de judecată din data de 9 decembrie 2014, răspunzându-se punctual la fiecare dintre aceste obiecțiuni (încheiere de ședință – fila 523-527 în dosarul instanței – volumul III).

Cu privire la susținerea inculpatului în sensul că expertiza tehnică criminalistică conține concluzii eronate în raport cu faptul că pe cupola autoturismului se relevă existența unei urme de zgâriere, urmă cu privire la care inculpatul susține că ar fi fost produsă prin proiectarea geamantanului și în raport cu faptul că oglinda retrovizoare era deteriorată într-un eveniment rutier anterior, astfel că nu se susține concluzia expertizei în sensul că aceasta a fost lovită de către victima P. F., instanța s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 31 martie 2014 (fila 867-870 în volumul IV), ca și cu privire la cererea inculpatului de a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1 și 3 C.pen.

Reținând că bagajul găsit pe trecerea de pietoni după producerea accidentului, bagaj cu privire la care s-a stabilit că aparținea victimei P. F., nu prezenta deformări sau urme remanente ale vreunui impact, susținerea inculpatului cu privire la faptul că acest bagaj a fost proiectat peste cupola autoturismului dintr-o poziție în aval de trecerea de pietoni și care ar fi fost poziția reală a victimei în momentul în care a fost surprinsă în traversare de către mașina condusă de către inculpat, instanța apreciază că această apărare a inculpatului nu își găsește suport în realitatea obiectivă.

În plus, dinamica producerii accidentului, locul impactului și viteza de deplasare nu au fost determinate singular pornind de la acest bagaj, respectiv de la poziția acestuia, ci au fost avute în vedere toate urmele obiective, inclusiv poziția victimelor, leziunile pe care acestea le-au prezentat și care au fost relevate în urma necropsiei, poziția în care s-au aflat obiectele găsite la locul accidentului, avariile autoturismului.

Cu privire la viteza de deplasare a autovehiculului condus de către inculpat instanța apreciază de asemenea că nu există nici un dubiu în sensul că acesta ar fi fost situată în limita legală de 50 km/h (limita de viteză legală superioară permisă în localități) leziunile victimelor și avariile autovehiculului susținând viteza la momentul impactului calculată în expertiză, ambele victime decedând, iar autoturismul prezentând avarii caracteristice vitezei de impact calculată în expertiză, de 75 km/h (ca detaliu cu privire la violența impactului, peste leziunile incompatibile cu viața pe care le-au suferit ambele victime, de reținut și faptul că pantoful victimei D. P. M. L. a fost identificat în zona verde, dincolo de cel de celălalt sens de mers și trotuarul acelui sens).

Concluzionând, instanța apreciază că inculpatul, în mod vădit, nu reflectă abilități care să îi permită manevrarea autoturismului la viteze mari în condițiile apariției unei stări de pericol, nu are o apreciere clară și obiectivă a situațiilor care se pot ivi, iar această lipsă a abilității, grefată pe încrederea pe care o manifestă în capacitățile și calitățile sale de conducător auto, au condus la adoptarea unei maniere de conducere cu viteză mare, absolut neadaptată normelor legale, condițiilor de trafic și condițiilor de securitate în trafic, elemente față de care inculpatul manifestă cel puțin o neglijență gravă dacă nu o intenție directă în sensul de a le încălca.

Conducerea unui vehicul cu viteza de cel puțin 75 km/h pe o arteră centrală dintr-un municipiu, într-o zonă în care există trei treceri de pietoni succesive, reflectă un dispreț vădit al inculpatului față de necesitatea respectării normelor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice.

De altfel, inculpatul a manifestat în trecut atitudini de ,,teribilism”, postate pe Face book, asupra cărora i s-a atras atenția de către persoane cu care se afla în corespondență, inculpatul invocând ,,plictiseala” și faptul că este ,,leu”, ,,pilot de F1”, aceste extrase fiind puse la dispoziție de către familiile victimelor din accidentul rutier pe care acesta l-a provocat la data de 17 aprilie 2014 (print screen – filele 255-257 în dosarul de urmărire penală).

În apărarea pe care a formulat-o, inculpatul a încercat să susțină că impactul cu victimele nu a avut loc frontal, că acestea se deplasau oblic, fiind angajate în traversare în această poziție și că, de fapt, acestea au traversat prin loc nemarcat, iar poziția în care a avut loc impactul este foarte aproape de poziția în care inculpatul a și reușit să oprească, un argument în acest sens fiind acela că martorii I. și D. a indicat sursa zgomotului care le-a atras atenția (zgomotul produs de impact) în locul în care au văzut oprită mașina inculpatului, dar acest lucru nu este sprijinit de elemente obiective.

O ipoteză susținută de către inculpat în apărare este și aceea că bagajul de mână (trolerul) a fost poziționat pe trecerea de pietoni ulterior producerii accidentului, martorul D. declarând că, în momentul în care s-a dus, cu mașina, la inculpat, nu a observat nici un obiect pe trecerea de pietoni.

În contextul declarației martorului menționat, care face referire și la faptul că a văzut ,,ceva negru, nedefinit”, ,,un lucru”, rostogolindu-se, probabil un obiect, coroborat cu celelalte probe, apare mai probabil faptul că martorul a observat chiar una dintre victimele accidentului, aruncată, însă chiar martorul afirmă că nu era preocupat de altceva decât de a vedea ce s-a întâmplat cu vărul său.

Toți martorii audiați confirmă, ca și fotografiile judiciare efectuate, faptul că bagajul se afla pe trecerea de pietoni. Faptul că inculpatul pretinde că cel puțin martorul Schvartz nu avea vizibilitatea directă și nu ar fi putut vedea, de la locuința sa, cele relatate, nu este de natură să conducă la concluzia că și ceilalți martori, inclusiv conducătorii auto care au oprit, s-au aflat în eroare cu privire la bagaj și la poziționarea acestuia.

Proiectarea bagajului, în condițiile în care acesta nu prezenta nici un fel de urme și era intact, nu este o ipoteză care poate fi susținută.

Locul impactului a fost determinat prin corelarea tuturor urmelor materiale și nu singular, avându-se în vedere numai locul în care a fost găsit bagajul.

În cadrul raportului de expertiză tehnică judiciară a fost examinată și susținerea inculpatului cu privire la un alt loc al impactului și cu privire la traversarea arterei de circulație de către victime într-o poziție oblică, dar și cu privire la poziționarea genții pe marcajul pietonal, expertul a arătat și motivat faptul că se exclude varianta ca locul impactului între participanții la trafic, în planul longitudinal al drumului, să fie în afara marcajului pietonal, precizându-se că nu există indicii (expertul subliniind în cadrul raportului de expertiză, în mod repetat faptul că se referă la elemente obiective, urmele evenimentului, constatate și fixate și nu la declarații ale unor martori) în sensul că victimele s-au angajat în traversarea drumului într-o poziție oblică. În acest sens au fost indicate în principal focarul de lovire și concordanța concluziilor inițiale cu simularea computerizată.

Instanța apreciază că nici faptul că reperele obiective au fost fotografiate, unele dintre ele, cu același număr, nu conduce la existența unor erori în raportul de expertiză, de vreme ce raportul de expertiză a fost efectuat avându-se în vedere nu ,,reperul nr.”, ci obiectul indicat sub numărul de reper, după nici împrejurarea că oglinda din dreapta față a fost lovită de către inculpat într-un al eveniment rutier (dosar de daune – filele 783-817 în dosarul instanței, volumul IV), nu conduce la ipoteza că expertiza conține concluzii greșite. Expertul a arătat că, la momentul proiectării victimei P. F., aceasta a atins, cel mai probabil cu mâna, oglinda, iar această ipoteză, susținută inclusiv de simularea computerizată, explică deteriorarea oglinzii, aceasta spărgându-se în fragmente mai mici decât cele care au apărut în urma evenimentului rutier pentru care inculpatul, anterior, a formulat cerere de dezdăunare de la asiguratorul său, fragmente care au rămas prinse în carcasa oglinzii. Atingerea oglinzii s-a realizat în partea superioară a acesteia, iar forța impactului nu a fost una semnificativă, forța care acționa fiind una pe o direcție tangențială și în urcare.

În drept, fapta inculpatului, așa cum a fost reținută în precedent, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 și 3 C.pen., inculpatul săvârșind fapta de ucidere din culpă a două persoane, în condițiile în care exercita activitatea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, activitate reglementată de dispozițiile Codului rutier (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002), cu privire la care inculpatul a săvârșit următoarele încălcări:

- art. 35 alin.1 din OUG 195/2002, care prevede că: „Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private”;

- art. 48 din OUG 195/2002, care prevede că: „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze, în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”;

- art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002, care prevede că: „Limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h” și

- art. 72 alin. 2 din OUG 195/2002, care prevede că: „Pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule, numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice,prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor”.

Elementul material al infracțiunii constă în uciderea a două persoane, urmare a acțiunii inculpatului de a conduce pe drumurile publice, un autovehicul cu o viteză superioară vitezei legale, de a nu adapta viteza la caracteristicile condițiilor de trafic și de a nu acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare prin loc marcat, fapte care au avut ca urmare decesul .

Urmarea imediată, decesul victimelor, s-a produs în consecința directă a faptelor inculpatului, legătura cauzală între acțiunea ilicită și urmarea imediată fiind astfel realizată în speță.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma culpei cu prevedere, prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.pen., realizând că, prin nerespectarea regimului legal de viteză poate pune în pericol siguranța altor persoane și cauza decesul acestora, fără, însă, a accepta producerea rezultatului socotind, fără temei, că el nu se va produce. Culpa în producerea rezultatului aparține în exclusivitate inculpatului.

Constatând că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, fapta există, a fost comisă de către inculpat și constituie infracțiune, instanța va dispune condamnarea inculpatului.

La stabilirea duratei pedepsei care se va aplica inculpatului, în limitele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 192 alin. 2 și 3 C.pen. - reținută în sarcina sa - instanța va avea în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, evaluate după criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 C.pen., anume împrejurările și modul de comitere a infracțiunii așa cum acestea au fost reținute în expunerea stării de fapt reținută în precedent; starea de pericol creată pentru siguranța circulației rutiere prin conduita inculpatului, în legătură cu care se reține faptul că inculpatul a cauzat - prin maniera neconformă cu legea a modului în care a înțeles să ignore prevederile referitoare la limita de viteză, conduita prudentă în trafic și acordarea priorității de trecere persoanelor angajate în traversare în loc marcat – decesul a două persoane, faptă care a produs certe prejudicii familiilor victimelor decedate și o rezonanță socială negativă intensă; faptul că inculpatul în mod constant a dat dovadă de imprudență apreciind că are deprinderi care îl califică ca fiind ,,leu” și ,,pilot de F 1” după cum se exprima într-o postare pe Facebook deși posedă permis de conducere numai de data de 23 septembrie 2013, iar potrivit cazierului rutier a comis un număr de 4 contravenții la regimul circulației (fișă evidență auto – fila 10 în dosar nr._, atașat); conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, respectiv faptul că acesta, deși a arătat că recunoaște fapta și o regretă, în fapt a contestat culpa sa în producerea accidentului, încercând să susțină culpa victimelor în producerea accidentului, anume să plaseze aceste victime ca fiind în traversare prin loc nepermis sau nemarcat, într-o poziție oblică, să acrediteze ideea că a circulat cu o viteză adaptată limitei legale, victimele apărând în fața mașinii, brusc, fără ca inculpatul să le poată observa, eventual ieșind dintre mașinile parcate – variante care nu au nici un suport probator; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, aspect sub care instanța reține că inculpatul beneficiază de instruirea și vârsta care să îi permită înțelegerea consecințelor comportamentului său în trafic, necesitatea respectării normelor care reglementează circulația pe drumurile publice și consecințele efective ale faptei sale; sub aspectul situației sale familiale, instanța reține că inculpatul întreține o relație de concubinaj, din care a rezultat un minor.

În consecință, instanța va aplica inculpatului pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni, apreciind că această pedeapsă este de natură să conducă la reeducarea inculpatului, este corespunzătoare gravității faptei comise și periculozității inculpatului.

În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1, lit. a, b și i C.pen., anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce pe drumurile publice orice categorie de autovehicule - pe o perioadă de 3(trei) ani, apreciind că prin faptele comise de către inculpat acesta se face nedemn de exercitarea drepturilor civile prev. de art. 66 alin. 1, lit. a și b C.pen., iar față de fapta comisă și împrejurarea că inculpatul în mod evident manifestă o atitudine de ignorare a regulilor de conducere pe drumurile publice, o percepție eronată asupra capacităților și abilităților sale de conducere a unui autovehicul și, prin aceasta creează un pericol concret pentru ceilalți participanți la trafic, instanța apreciază că se impune și se justifică luarea față de inculpat și a pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a conduce pe drumurile publice orice categorie de autovehicule pe perioada menționată, inculpatul având posibilitatea ca în acest timp să reflecteze asupra conduitei sale și să ajungă la o înțelegere corespunzătoare a responsabilităților care îi revin în trafic.

În temeiul art. 65 C.pen., instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1, lit. a, b și i C.pen., pe durata și în condițiile prev. de art. 65 alin. 3 C.pen.

În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen. și art. 399 alin. 9 C.pr.pen., instanța, constatând că inculpatul a fost reținut în cauză cu începere de la data de 18 aprilie 2014 orele 03.10 (ordonanță de reținere – fila 310 în dosarul de urmărire penală), s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii arestării preventive, pe o durată de 30 zile, cu începere de la data de 18 aprilie 2014 și până la data de 17 mai 2014 prin încheierea penală nr.15/CC/2014 din data de 18 aprilie 2014 (fila 314-319 în dosarul de urmărire penală), modificată prin încheierea penală nr. 18/C/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara la data de 23 aprilie 2014, prin care s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii preventive a arestului la domiciliu (fila 325-328 în dosarul de urmărire penală), măsură care a fost menținută pe durata întregului proces penal în fața primei instanțe, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, cu începere de la data de 18 aprilie 2014 până la data de 23 aprilie 2015, data pronunțării prezentei hotărâri.

În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen., instanța va menține starea de arest la domiciliu a inculpatului.

În referire la latura civilă a cauzei, instanța constată că părinții victimei P. F., P. I. și Pricsina D., frații și surorile victimei, P. I. C., P. A., D. A., S. B. E., M. B. C. și G. C., fiica victimei, V. F. și fiul minor al victimei, P. Fabiani-G.-A. (cerere – fila 287 și acte de stare civilă – filele 193, 195,_,_, 213, 257, 258, 261, 262, 274, 278 și 279 în dosarul de urmărire penală) s-au constituit părți civile astfel:

- P. I. (tatăl victimei), cu suma de 50.000 euro reprezentând daune morale;

- P. D. (mama victimei), cu suma de 50.000 euro reprezentând daune morale;

- P. I. C. (fratele victimei), cu suma de 30.000 euro, reprezentând daune morale ;

- P. A.(fratele victimei), cu suma de 30.000 euro, reprezentând daune morale ;

- D. A. (sora victimei), cu suma de 30.000 euro, reprezentând daune morale;

- S. B. E.(sora victimei), cu suma de 30.000 euro, reprezentând daune morale;

- M. B. C. (sora victimei), cu suma de 30.000 euro, reprezentând daune morale;

- G. C. (sora victimei), cu suma de 30.000 euro, reprezentând daune morale;

- V. F. (fiica victimei), cu suma de 400.000 euro, reprezentând daune morale și

- P. Fabiani-G.-A. (fiul victimei), cu suma de 1.000.000 euro, reprezentând daune morale;

- 30.000 lei, daune materiale, reprezentând cheltuielile de înmormântare și pomenire (constituire de parte civilă – fila 23-30 în dosarul instanței, volumul I).

Aceleași pretenții civile sunt reluate pentru aceste părți civile și prin constituirea de parte civilă de la fila 218-225 în dosarul instanței, volumul II, ca și prin cea depusă la fila 274-281.

Ulterior, pentru părțile civile V. F. (fiica majoră a victimei) și P. Fabiani-G.-A. (fiul minor al victimei), s-a precizat că se solicită stabilirea unei prestații periodice în sumă de 209 lei/lunar, prestație periodică care s-a solicitat a fi achitată ca sumă globală, calculată de la data decesului mamei, 17 aprilie 2014 și până la împlinirea vârstei de 26 de ani de către fiica majoră și fiul minor, rezultând suma globală de 15.048 lei pentru partea civilă V. F. și 40.128 lei pentru partea civilă P. Fabiani-G.-A. (fila 755-756 și 761 în dosarul instanței, volumul III și concluzii scrise – fila 993-996 în volumul IV).

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 19 și 20 C.pr.pen., art. 529 alin. 2 și 1357 C.civ. și art. 49 din Constituția României, Legea nr. 272/2004 și Legea nr. 136/1995.

S-a mai solicitat ca suma de 30.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomenire să fie achitate către părinții victimei P. F., anume părților civile P. I. și P. D., celelalte părți civile fiind de acord cu această solicitare (declarațiile părților civile – filele 367-381 în dosarul instanței, volumul II).

Partea responsabilă civilmente, S.C. ,,U. A.” – asigurator de răspundere civilă conform poliției de asigurare RO/12/S5/KX nr._ din 23.07.2013 pentru autovehiculul autoturism BMW 560 L, proprietatea numitei C. M. D., condus de către inculpat (copia poliței – fila 17 în dosarul de urmărire penală) – a fost de acord admiterea în parte a pretențiilor formulate, anume cu stabilirea acestora așa cum s-a solicitat prin oferta de despăgubiri făcută, respectiv:

- 230.000 lei pentru partea civilă P. Fiabiani-G.-A., daune morale, materiale, prestații periodice, etc.;

- 100.000 lei pentru partea civilă V. F., daune morale, materiale, prestații periodice, etc.;

- câte 90.000 lei pentru părțile civile P. I. și P. D., daune morale și materiale;

- câte 45.000 lei pentru părțile civile P. I. C.; P. A.; D. A.; S. B. E.; M. B. C. și G. C. (note de ședință pentru termenul din data de 30 septembrie 2014 și practică judiciară – fila 92-201 în dosarul instanței, volumul I; ofertă asigurator – fila 571-572 în volumul III și fila 719 în volumul III; concluzii scrise – fila 917-928 în dosarul instanței, volumul IV).

S-a solicitat să se constate lipsa calității de parte responsabilă civilmente a S.C. ,,U. A.” și să se constate calitatea de asigurator a acesteia în cauză.

Inculpatul, în cadrul declarației date în instanță (declarație – fila 419-424, în volumul II) a arătat că lasă la aprecierea instanței cererea de despăgubiri, iar cu prilejul acordării cuvântului în fond, prin apărători, inculpatul a arătat că este de acord cu plata de daune morale în măsura dovedirii lor, cu plata unei prestații periodice în favoarea copiilor victimelor, cu privire la copii minori apreciind, sub aspectul daunelor morale, că nu se justifică vreo discriminare sub aspectul sumelor care urmează a fi acordate. S-a solicitat ca despăgubirile morale să fie decente și nu depășească limita asigurării.

Inculpatul personal a arătat că este de acord cu despăgubirile solicitate (încheiere din data de 31 martie 2015 – fila 867-870 în volumul IV).

Examinând acțiunile civile formulate, instanța apreciază că acestea sunt fondate în următoarele limite și pentru următoarele considerente:

Cu referire la daunele morale solicitate:

Între membrii familiei există legături strânse, caracterizate prin afecțiune și sprijin, legături care au fost confirmate nu numai prin susținerile părților civile, memoriile (filele 455, 456, 472 în dosarul instanței, volumul II) și fotografiile depuse de către acestea (filele 218, 219, 221, 224, în dosarul de urmărire penală; filele 365 și 366 în dosarul instanței, volumul II) ci și prin declarațiile martorilor S. A. (declarație – fila 425-428 în dosarul instanței, volumul II), C. D. C. (declarație – fila 431-433 în dosarul instanței, volumul II), A. C. D. (declarație – fila 515-517 în dosarul instanței, volumul II), dar și prin prezența tuturor membrilor familiei, inclusiv a surorilor și a familiilor acestora care se află în străinătate, la funeralii și apoi la pomeni și parastase (bilete de avion familia G. C., A. și P. M. – sora, cumnatul și nepoata de soră a victimei P. F., care locuiesc în Italia – filele 942-970 în dosarul instanței, volumul IV).

De asemenea, din probele administrate în cauză, rezultă existența unei relații și a unei preocupări deosebite a victimei P. F. în raport cu copii săi, V. F., în prezent majoră, studentă la Universitatea de Vest din Timișoara și P. Fabiani-G.-A., minor în vârstă de 10 ani, elev la Școala Gimnazială ,,I.G. D.” din Petroșani, care vădește un talent artistic deosebit, fiind de multe ori premiat la concursuri de interpretare muzicală, și care a necesitat, pentru manifestarea și dezvoltarea talentului său, pentru susținerea performanței sale artistice, o atenție și o preocupare deosebită, inclusiv sub aspect moral, din partea tuturor membrilor familiei, cu precădere din partea mamei, iar față de performanțele acestuia, se poate aprecia că acest sprijin și această preocupare au fost permanente (diplome, distincții, premii și articole din presă cu caracter elogios – 225-253 în dosarul de urmărire penală și filele 354-363 în dosarul instanței, volumul II, filele 726-727 în volumul III; declarațiile martorilor S. A. - fila 425-428 în dosarul instanței, volumul II, C. D. C. – fila 431-433 în dosarul instanței, volumul II, A. C. D. – fila 515-517 în dosarul instanței, volumul II), iar decesul mamei a fost un eveniment care a declanșat sentimente de vulnerabilitate, neîncredere, neputință, panică, iar în privința lui Fabiani au fost constatate serioase simptome de stress post-traumatic, șoc față de dispariția celui mai important reper și sprijin al său, au fost zdruncinate concepțiile și valorile sale referitoare la lume ca loc sigur și corect, la oameni ca fiind în general buni, la sine ca fiind capabil să facă față la orice (referate de evaluare psihologică privind pe Fabiani G. A. – filele 64 și 65 în dosarul instanței, volumul I), traume care se vor prelungi și nu vor putea fi înlăturate pe deplin cu toate eforturile celorlalți membrii ai familiei, a mătușii și unchiului său care l-au luat sub tutelă sau a surorii sale, care face toate eforturile pentru a-i fi alături cât mai mult timp.

Reținând că dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, instanța apreciază că, în mod neechivoc, decesul victimei P. F. a produs părților civile – părinți, frați, surori și copii – suferințe psihice ce se circumscriu noțiunii de daună morală, așa încât se justifică, pe deplin, acordarea unor despăgubiri morale în compensarea acestor traume sufletești.

Reținând că principiul aplicabil este cel al dezdăunării integrale a prejudiciului moral, că aprecierea acestui prejudiciu trebuie să fie justă și echitabilă, că reparația trebuie să corespundă prejudiciului moral și efectiv în așa fel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei a celor îndreptățiți să primească despăgubirea - în raport cu circumstanțele referitoare la cauză așa cum acestea au fost reținute în precedent, în raport și cu vârsta victimei (41 de ani) și având în vedere și vârsta copiilor – părți civile (20 de ani în cazul Fabiollei și 10 ani în cazul lui Fabiani) - instanța, statuând în echitate, apreciază că prin stabilirea unor despăgubiri morale în sumă de câte 120.000 lei în favoarea părinților victimei, a sumei de câte 50.000 lei în favoarea fraților și surorilor victimei, a sumei de 150.000 lei în favoarea fiicei majore și a sumei de 250.000 lei în favoarea fiului minor al victimei, se realizează o despăgubire echitabilă.

Cu referire la stabilirea unei prestații periodice în sumă de 209 lei/lunar, prestație periodică care s-a solicitat a fi achitată ca sumă globală, calculată de la data decesului mamei, 17 aprilie 2014 și până la împlinirea vârstei de 26 de ani de către fiica majoră și fiul minor, instanța reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 529 alin. 2 C.civ., când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.

P. F. realiza un venit mediu net lunar de 1.254 lei (adeverință – fila 762 în dosarul instanței, volumul III), astfel că o treime din venituri, calculat conform dispozițiilor menționate, având în vedere faptul că ambii copii au dreptul la întreținerii primul fiind major în continuarea studiilor, iar al doilea fiind minor, reprezintă suma de 418 lei.

În favoarea copilului minor, P. Fabiani-G.-A., cu privire la care s-a încredințat tutela rudelor sale M. B. C. și M. R.-R. (sentința civilă nr. 5/06.01.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara – fila 617 în dosarul instanței, volumul III) nu s-a stabilit până la data judecării cauzei o pensie de urmaș, astfel că instanța va acorda acestuia o prestație periodică în sumă de 209 lei lunar, cu începere de la data de 18 aprilie 2014 și până la majorat sau până la apariția unei alte cauze de stingere a obligației.

Având în vedere caracterul nevoilor pe care această sumă este destinată să o asigure, cererea părții civile în sensul plății ca sumă globală a acestei obligații nu se justifică, fiind în avantajul minorului plata periodică a acestei prestații, cu atât mai mult cu cât pot să apară împrejurări care să justifice o majorare a prestației.

În favoarea părții civile majore V. F. a fost stabilită, prin decizia nr._/31.10.2014, o pensie de urmaș în sumă de 458 lei lunar (copia deciziei – fila 977 în dosarul instanței, volumul IV), plata drepturilor fiind stabilită începând cu data de 10 iunie 2014. Această pensie depășește, valoric, pensia de întreținere la care putea fi obligat părintele în favoarea părții civile menționate, astfel că cererea privind stabilirea unei prestații periodice în favoarea acestei părți civile apare ca nefondată.

Cu referire la capătul de cerere privind acordarea de daune materiale părților civile P. I. și P. D., daune constând în cheltuieli de înmormântare, cheltuieli pentru edificarea monumentului funerar și cheltuieli cu pomeni și parastase, instanța reține următoarele:

În cauză, s-a făcut dovada plății sumei de 5.364,36 (350 lei taxă medico-legală - fila 393; 2.668 lei meniu pomană – fila 395; 1900 lei sicriu și transport – fila 396; 60 lei contribuție înmormântare – fila 398; 115 lei taxă loc de veci – fila 399, în volumul II) și a sumei de 6.000 lei reprezentând contravaloarea monumentului funerar (factură – fila 346, în volumul II), cererea părților civile fiind astfel dovedită în limita sumei de 11.364,36 lei.

Părinții victimei D. P. M. L., D. A. și D. M., s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 130.000 euro (constituire de parte civilă – fila 475 în dosarul instanței, volumul II).

P. contractul de tranzacție din data de 5 ianuarie 2015 încheiat între aceste părți civile și S.C. ,,U. A.” S.A., părțile civile D. A. și D. M. au înțeles să renunțe la pretențiile civile izvorâte din contractul de asigurare de răspundere civilă valabil la data de 17 aprilie 2014pentru autovehiculul înmatriculat sub nr._, urmarea a despăgubirii lor de către societatea de asigurări cu suma de câte 100.000 lei fiecare (contract de tranzacție – fila 568-570 în volumul III), astfel că instanța va constata stinsă acțiunea civilă formulată aceste părți civile.

Soția și fiica minoră a victimei D. P. M. L., D. P. C.-M. și D. P. C. S., s-au constituit părți civile în cauză, solicitând daune morale în sumă de câte 200.000 euro; daune materiale în sumă de 30.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și cheltuieli ulterioare, cu pomeni, monument funerar și prestație periodică în sumă de 1.500 lei pentru partea civilă D. P. C. M. și 2.000 lei lunar în favoarea părții civile minore D. P. C. S. (declarația părții civile D. P. C. M. – fila 110-112, certificat de căsătorie și certificat de naștere – filele 124 și 125 în dosarul de urmărire penală).

Ulterior, părțile civile au precizat pretențiile civile în sensul că solicită daune morale în sumă de 200.000 euro pentru soția victimei, partea civilă D. P. C. M., și 500.000 euro pentru fiica minoră în vârstă de 10 ani, partea civilă D. P. C. S., daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomenire în sumă de 30.000 lei și 2.000 lei lunar prestație periodică în favoarea părții civile minore D. P. C. S. (constituire de parte civilă – fila 218-225; 274-281 în dosarul instanței, volumul II).

În continuare, partea civilă D. P. C. M. a precizat pretențiile civile astfel:

În cazul părții civile D. P. C. M.:

- suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;

- suma de 30.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomenire;

- suma de 1.500 lei lunar cu titlu de prestație lunară în temeiul art. 516 alin. 1 C.civ., plata acestei sume s-a solicitat a se face global (constituire de parte civilă – filele 491-494 în volumul II și concluzii scrise – fila 933-935 în volumul IV).

În drept au fost invocate dispozițiile art. 19 și 20 C.pr.pen., art. 516 alin. 1, art. 529 alin. 2 și art. 1357 C.civ. și art. 49 din Constituția României, Legea nr. 272/2004 și Legea nr. 136/1995.

- 130.000 lei pentru partea civilă D. P. C. M., daune morale, materiale, prestații periodice, etc.;

- 230.000 lei pentru partea civilă minoră D. P. C. S., daune morale, materiale, prestații periodice, etc. (note de ședință pentru termenul din data de 30 septembrie 2014 și practică judiciară – fila 92-201 în dosarul instanței, volumul I; ofertă asigurator – fila 571-572 în volumul III și fila 719 în volumul III; concluzii scrise – fila 917-928 în dosarul instanței, volumul IV).

Așa cum s-a reținut în precedent, s-a solicitat să se constate lipsa calității de parte responsabilă civilmente a S.C. ,,U. A.” și să se constate calitatea de asigurator a acesteia în cauză.

Poziția inculpatului se va reține așa cum aceasta a fost menționată în precedent, cu privire la acțiunile civile formulat de către părțile civile P. I., Pricsina D., P. I. C., P. A., D. A., S. B. E., M. B. C., G. C., V. F. și P. Fabiani-G.-A., conform declarației inculpatului(fila 419-424, în volumul II) și concluziile formulate cu prilejul dezbaterii fondului cuprinse în încheierea de ședință din data de 31 martie 2015 (fila 867-870 în volumul IV).

Cu referire la daunele morale solicitate:

Instanța apreciază că, și în cazul părților civile D. P. C.-M. și D. P. C. S., prin decesul soțului și respectiv tatălui, au fost produse certe prejudicii de natură nepatrimonială, susceptibil a fi dezdăunate.

Reținând, așa cum deja s-a menționat, că principiul aplicabil este cel al dezdăunării integrale a prejudiciului moral, că aprecierea acestui prejudiciu trebuie să fie justă și echitabilă, că reparația trebuie să corespundă prejudiciului moral și efectiv în așa fel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei a celor îndreptățiți să primească despăgubirea - în raport cu relațiile strânse între membrii familiei D.-P., relații caracterizate de afecțiune și ajutor reciproc, canalizate în principal pe realizarea în condiții optime a unei educații corespunzătoare a fetiței rezultate din căsătorie, preocuparea constantă și devotată pe care tatăl o avea în acest sens, eforturile la care acesta a consimțit să contribuie pentru a asigura soției sale continuarea studiilor (adeverință și contract de studii – filele 501 și 502-503 în volumul II), sprijinul pe care soția și fiica îl găseau permanent și de care aceștia aveau nevoie – elemente care au fost relevate prin declarațiile martorilor P. M. (fila 429 și urm. în volumul II) și C. L. (fila 518 și urm. în volumul III), prin diplomele care atestă performanțele școlare ale fiicei, minoră în vârstă de 10 ani (caracterizarea d-nei profesor B. A. – fila 133; adeverință de studii – fila 131 în dosarul de urmărire penală și diplome – filele 122-123 în dosar de urmărire penală; filele 267-272; 499-500 în volumul II), în raport și cu vârsta victimei (40 de ani), faptul că victima și partea civilă D. P. C. M. erau căsătorite din anul 2002, și având în vedere și vârsta fiicei minore, a faptului că, și în cazul acesteia, au fost constatate elemente certe de traumă afectiv-emoțională care reclamă consilierea psihologică și continuarea acestei consilieri psihologice (recomandare – fila 132 în dosarul de urmărire penală) – instanța, statuând în echitate, apreciază că prin stabilirea unor despăgubiri morale în sumă de 250.000 lei în favoarea fiicei minore a victimei, D. P. C. S. și a sumei de 150.000 lei în favoarea soției victimei, D. P. C. M. se realizează o despăgubire echitabilă.

Cu referire la capătul de cerere privind daunele materiale solicitate, în sumă de 30.000 lei, justificate de către partea civilă D. P. C. M. prin cheltuieli de înmormântare și cheltuieli ulterioare, ocazionate de pomeni, parastase și cu monumentul funerar, instanța constată că s-a făcut dovada achitării sumei de 11.894,55 lei, constând în cheltuieli cu taxa medico-legală, achiziționarea sicriului, transport, contribuție înmormântare, loc de veci, lumânări, meniu pomană (bonuri fiscale, chitanțe și facturi - filele 150-158 în dosarul de urmărire penală); a sumei de 791,80 lei reprezentând produse parastas și masă servită cu acest prilej (facturi – filele 282 și 283 în volumul II); 2.000 lei reprezentând monumentul funerar (factură – fila 284 în volumul II) și a sumei de 458 lei reprezentând costul parastasului de 1 an (bonuri fiscale și factură - filele 872-874 în volumul IV), în total suma de 15.144,12 lei.

Cu referire la prestația periodică solicitată:

În susținerea capătului de cerere privind prestațiile periodice în favoarea părților civile D. P. C.-M. și D. P. C. S., s-a susținut că victima, conform raportul de expertiză contabilă extrajudiciară, în calitate de asociat și administrator al S.C. ,,Titanium Plast” S.R.L. Petroșani, acesta realiza un venit lunar de 11.802,00 lei (raport de expertiză – filele 459-461 și anexe – filele 462-469; documente financiar-contabile – filele 293-344 în volumul II; copia actului constitutiv al societății – fila 135-150 în dosarul de urmărire penală și informații extinse cu privire la societatea comercială – fila 748-753 în volumul III).

Din analiza acestui document rezultă faptul că, într-adevăr, domnul D. P. M. L., în calitate de asociat unic al menționatei societăți comerciale, avea dreptul la dividende în sumă de 141.618,00 lei potrivit analizei și interpretării indicatorilor din bilanțul la 31 decembrie 2013.

De asemenea, suma menționată, conform raportului de expertiză, se află în contul societății ca disponibil; societatea nu are de achitat datorii restante și nu a plătit dividende (raportul administratorului – fila 341 în volumul II).

În atari condiții, suma respectivă reprezintă un activ, iar în calitate de succesori ai asociatului unic părțile civile au un drept propriu asupra sumei.

Analizând în continuare capătul de cerere privind prestațiile periodice solicitate în favoarea părților civile D. P. C.-M. și D. P. C. S., instanța constată că, potrivit adresei nr. 2234/12 februarie 2015 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală (fila 645 în volumul III), domnul D. P. M. L. nu figurează cu venituri impozabile în perioada 2013-2014, iar din adresa nr. 2.597/CLPP/24.02.2015 a Casei Județene de Pensii Hunedoara și actele anexate, rezultă că acesta a avut un stagiu de cotizare de 8 ani, 11 luni și 8 zile, de la data de 16 iulie 1991 și până la data de 1 august 2010 (filele 650-651 și 655-658 în volumul III).

În consecință, deși se susține de către partea civilă D. P. C. M. faptul că soțul ei realiza un venit între 5.000 și 6.000 lei lunar și că, în mod constant, din acestea o sumă de 3.000 lei lunar era alocată Carinei (fiicei minore) (declarația părții civile – fila 382-383 în volumul II), martorul P. M. (declarație – fila 429-431 în volumul II) a arătat că, în mod constant, victima aloca cheltuielilor exclusiv cu soția și fiica sa suma de 5.000 lei lunar iar martorul C. L. (declarație – fila 518-520 în volumul II), arată că victima D. P. M. L. aloca cheltuielilor familiei suma de 9.000-10.000 lei lunar, din care 1.500-2.000 lei lunar cheltuielilor de studii ale soției și suma de 3.000 lei lunar fiicei, care avea diferite activități și urma inclusiv un curs de natație – instanța apreciază că susținerile părților civile în legătură cu contribuția victimei la cheltuielile familiei și cele cu privire la veniturile acestuia nu au fost dovedite cu certitudine.

În consecință, la stabilirea prestației periodice în favoarea părții civile D. P. C. S., instanța va avea în vedere pensia de urmaș de care aceasta beneficiază începând cu data de 18 aprilie 2014, în sumă de 97 lei (copia deciziei nr._/15.05.2014 – fila 457 în volumul II și copia buletinului de calcul al pensiei - fila 655 în volumul III).

Se va mai avea în vedere faptul că victima ar fi realizat cel puțin venitul minim garantat, în sumă de 850 lei lunar conform H.G. nr. 871/2013 până la data de 1 iulie 2014 și în sumă de 900 lei lunar de la data de 1 iulie 2014 până la 1 ianuarie 2015, iar în prezent ar fi realizat un venit minim de 975 lei lunar.

Raportând cotele prev. de art. 529 alin. 2 C.civ. privind cuantumul pensiei de întreținere când aceasta este datorată de părinte pentru un copil, din care se va deduce cuantumul pensiei de urmaș în beneficiul părții civile minore, instanța va stabili o prestație periodică, care se va achita lunar în favoarea părții civile minore D. P. C. S., astfel: 115,5 lei lunar în perioada 18 aprilie 2014 – 1 iulie 2014; 128 lei lunar în perioada 1 iulie 2014 – 1 ianuarie 2015 și 146,75 lei lunar, cu începere de la data de 1 ianuarie 2015 și până la majorat sau până la intervenirea unei alte cauze de stingere a obligației

În referire la prestația periodică solicitată de către partea civilă D. P. C. M., instanța constată că aceasta realizează venituri proprii, venituri salariale în sumă de 1.378 lei (adeverința nr. 522/04.06.2014 emisă de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ,,Serviciul județean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân – fila 134 în dosarul de urmărire penală) și, de asemenea, are drepturi succesorale proprii cu privire la bunurile soțului, inclusiv asupra societății comerciale la care acesta era asociat unic și care avea o activitate profitabilă, astfel că nu se poate reține ca fiind îndeplinită cerința art. 524 C.civ., respectiv starea de nevoie ca starea a persoanei rezultată din neputința de a se întreține din muncă sau din bunurile sale.

În consecință, capătul de cerere privind stabilirea unei prestații periodice în favoarea părții civile D. P. C. M. apare ca fiind nefondat.

Concluzionând, instanța constată că despăgubirile solicitate și care au fost apreciate ca întemeiate pentru considerentele și în limitele care preced, se încadrează în categoria celor ce pot forma obiectul reparației, conform art. 1381 raportat la art. 1391 alin. 2 și art. 1392 C.civ., obligația de reparare a acestor prejudicii existând în persoana inculpatului care este singura persoană vinovată de producerea acestora.

Se mai constată că, în cauză nu s-a făcut dovada achitării vreunei despăgubiri către vreuna dintre părțile civile.

Cu referire la excepția lipsei calității de partea responsabilă civilmente a asiguratorului de răspundere civilă delictuală S.C. ,,U. A.” S.A., instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 86 C.pr.pen. din 2009, în vigoare la data producere evenimentului prejudiciabil, 17 aprilie 2014, persoana care potrivit legii civile are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces, este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 2223 alin. 1 C.civ., în cazul asigurării de răspundere civilă, asiguratorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii față de terțele persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.

În speță, față de polița de asigurare RO/12/S5/KX nr._ din 23.07.2013 pentru autovehiculul autoturism BMW 560 L, proprietatea numitei C. M. D., condus de către inculpat la momentul producerii accidentului de circulație soldat cu decesul celor două victime, S.C. ,,U. A.” avea calitatea de asigurator de răspundere civilă, având astfel obligația convențională de a repara prejudiciul cauzat prin infracțiunea de ucidere din culpă, așa încât, potrivit dispozițiilor art. 86 C.pr.pen., acesta are calitate de parte responsabilă civilmente în cauză, participând, în această calitate, în procesul penal, exercitând drepturile și obligațiile derivate din această calitate.

Potrivit dispozițiilor art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 136/1995, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri, iar în caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoane aflate în acel vehicul, cu excepția conducătorului vehiculului respectiv.

Potrivit dispozițiilor art. 51 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art. 49 și 50, se acordă și în cazul în care cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul.

Potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 136/1995, în cazul stabilirii despăgubirilor prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România, se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, astfel încât, în baza contractului de asigurare, asiguratorul trebuie să răspundă direct față de terțele persoane păgubite prin accidentul de circulație produs de asigurat, despăgubirile acordându-se astfel cum se prevede în art. 50.

Se mai reține că, potrivit dispozițiilor art. 26. alin. 1 din Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011, modificat prin Ordinul 22/2012 și Ordinul nr. 3/2013— ,,Asiguratorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Fără a se depăși limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliței de asigurare RCA, se acordă despăgubiri în forma bănească pentru:

a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial;

b) pagube materiale”,

iar potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 5 din aceiași reglementare ,,Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească”.

Ca urmare, având în vedere că inculpatul este ținut să răspundă față de părțile civile pentru despăgubirile reținute în cele care preced, iar aceste despăgubiri sunt acoperite de contractul de asigurare, instanța va obliga partea responsabilă civilmente în mod direct la repararea prejudiciului cauzat părților civile prin fapta culpabilă a inculpatului, reținând și dispozițiile art. 2226 alin. 1 C.civ., potrivit cu care, în cazul asigurării de răspundere civilă, asiguratorul plătește despăgubirea terței persoane prejudiciate, în măsura în care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat.

În același sens, al obligării directe a asiguratorului de răspundere civilă, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, prin decizia nr. 362/A din 30 octombrie 2014.

Cu referire la cheltuielile de judecată solicitate de către părțile civile în cauză:

Partea civilă G. C., prin avocat (fila 937, în volumul IV), a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 40 lei reprezentând contravaloarea biletului de călătorie pe ruta Timișoara-Petroșani din data de 2 februarie 2015 (copia biletului – fila 937), a sumei de 192 lei reprezentând ,,taxă notar” (bon fiscal – fila 938) și a sumei de 1215,12 euro reprezentând contravaloarea unor bilete de avion (filele 942-970, în volumul IV).

Examinând această cerere, instanța constată că este întemeiată în parte, în limitele care se vor arăta în continuare.

Partea civilă, care locuiește în Italia, a fost prezentă la termenele de judecată din data de 9 decembrie 2014, 3 februarie 2015 și 31 martie 2015.

La dosar au fost depuse bilete de avion, care dovedesc deplasarea pe ruta Milano – Timișoara și retur în data de 7 și respectiv 10 decembrie 2014 (filele 960-961, în volumul IV), contravaloarea transportului pe această rută fiind de 56,31 euro; pe ruta Milano – Timișoara și retur în data de 2 și respectiv 4 februarie 2015 (filele 963 și 964, în volumul IV), contravaloarea transportului pe această rută fiind de 41,31 euro (fila 966, în volumul IV) și, pe aceiași rută, Milano – Timișoara și retur în data de 27 martie 2015 și respectiv 1 aprilie 2015 (filele 968-969, în volumul IV), contravaloarea transportului pe această rută fiind de 54,98 euro (fila 970 în volumul IV).

Celelalte bilete și dovezile privind costul lor, depuse în susținerea pretențiilor se referă la călătorii efectuate în alte intervale de timp precum și la ceilalți membrii ai familiei părții civile, după data de 17 aprilie 2014, iar acestea nu pot fi apreciate ca reprezentând cheltuieli de judecată.

În referire la ,,taxa notar”, instanța apreciază că nici această cheltuială efectuată de partea civilă nu poate fi apreciată ca reprezentând cheltuieli de judecată, pentru judecarea cauzei nefiind necesară efectuarea niciunui act notarial. Consultarea registrului INFONOT, atestată de actul depus, nu a fost necesară pentru judecata cauzei.

În consecință, instanța apreciază că în cauză, partea civilă G. C., a probat cheltuieli de judecată în sumă de 40 lei și 152,60 euro.

Partea civilă D. A., prin avocat, a solicitat cheltuieli de judecată în sumă de 186 lei, reprezentând ,,taxă notar” (fila 939, în volumul IV).

Ca și în cazul părții civile G. C., instanța constată că nu a fost necesară întocmirea vreunui act notarial în vederea judecării cauzei, astfel că aceste cheltuieli nu vor fi acordate.

Pentru partea civilă V. F. au fost solicitate cheltuieli de judecată în sumă totală de 276 lei, din care suma de 90 lei reprezintă, conform actelor depuse, cheltuieli de transport pe ruta Timișoara (localitate în partea își are reședința) și Petroșani (sediul instanței) și suma de 186 lei reprezintă ,,taxă notar” (fila 940 în volumul IV).

Întrucât nu a fost necesară pentru judecarea cauzei întocmirea vreunui act notarial, instanța apreciază ca fiind probată, cu privire la partea civilă V. F., suma de 90 lei ca sumă ce reprezintă cheltuieli de judecată.

Pentru partea civilă P. I. C. au fost solicitate cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport.

Partea civilă a fost prezentă la termenele de judecată din data de 21 octombrie 2014; 18 noiembrie 2014; 3 februarie 2015 și 3 martie 2015, dovedind efectuarea unor cheltuieli de transport în sumă de 1.028,20 lei, astfel: 111,10 lei (fila 764, volumul III); 350,30 lei (fila 764 – volumul III); 304,45 (fila 763, volumul III) și 273,35 (fila 763, volumul III).

La dosar au mai fost depuse chitanțe privind cheltuieli de transport din data de 10 și 11 mai 2014, în valoare de 150 lei conform biletelor de transport (fila 765, volumul III) și din data de 17 septembrie 2014 (fila 766, în volumul III), cu privire la primele precizându-se că deplasarea a fost impusă de întâlnirea cu avocatul în vederea formulării constituirii de parte civilă, iar cu privire la ultima arătându-se că au fost prilejuite cu deplasarea la Judecătoria D. ,,pentru tutelă Fabiani”. S-au mai depus două bonuri fiscale cu privire la care se face precizarea că reprezintă cheltuieli de transport cu prilejul pomenii de 6 săptămâni (fila 767, volumul III).

De asemenea, au fost depuse bonuri de carburant din data de 28 și 29 martie 2015 și un bon fiscal în valoare de 186 lei reprezentând onorariul notar (fila 941, în volumul IV).

Cheltuielile de transport cu prilejul deplasării la pomana de 6 săptămâni nu reprezintă cheltuieli de judecată, după cum nici taxa notarială nu reprezintă astfel de cheltuieli nefiind necesară soluționării procesului, iar deplasarea la Tribunalul Hunedoara s-a făcut în interesul soluționării unei alte cauze, cauză cu privire la care s-a și precizat că este vorba de instituirea tutelei privind pe partea civilă minoră P. Fabiani-G.-A., astfel că instanța apreciază ca fiind dovedite cheltuieli de judecată efectuate în cauză de către partea civilă P. I. C. în sumă de 1.178,20 lei, cheltuieli ocazionate cu prezentarea în instanță a părții civile și cu întâlnirea cu avocatul în vederea consultării cu acesta în cauză, precum și cheltuieli de judecată în sumă de 5.000 lei reprezentând onorariul de avocat (chitanța nr. 227 din data de 3 decembrie 2015 – fila 775 în volumul IV).

Partea civilă D. P. C. M. a solicitat cheltuieli de judecată în sumă de 5.000 lei, reprezentând onorariul avocatului, cheltuieli pe care instanța le constată dovedite cu chitanța nr. 276 din data de 3 ianuarie 2015 (fila 776 în volumul III).

În raport cu prevederile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, prin care se stabilește - așa cum s-a arătat în precedent - că despăgubirile se acordă de către asigurator inclusiv pentru cheltuielile de judecată efectuate de persoanele păgubite prin deces, iar părțile civile au dovedit cheltuieli judiciare în limitele arătate în cele care preced, în temeiul art. 276 C.pr.pen., partea responsabilă civilmente S.C. ,,U. A.” S.A. va fi obligată la cheltuieli judiciare către părțile civile în cuantumul reținut, dovedit de către numitele părți civile.

Cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat, în temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., reținând că, potrivit prevederilor art. 27 pct.7 din Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011, modificat prin Ordinul 22/2012 și Ordinul nr. 3/2013, asiguratorul nu poate acorda despăgubiri pentru cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă – instanța va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în sumă de 2.500 lei, din care suma de 1.500 lei reprezintă cheltuieli judiciare în faza urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art. 396 alin. 1 și 2 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul M. C. N., cetățean român, fiul lui M. P. și C. M. D., născut la data de 03.12.1993 în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, CNP:_, studii: 10 clase, lucrător comercial, necăsătorit, are un copil minor, domiciliat în Petroșani, .. 1/3, județul Hunedoara, fără antecedente penale, la:

- 3 (trei) ani și 6(șase) luni închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 și 3 C.pen.

În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1, lit. a, b și i C.pen., anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce pe drumurile publice orice categorie de autovehicule - pe o perioadă de 3(trei) ani.

În temeiul art. 65 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1, lit. a, b și i C.pen., pe durata și în condițiile prev. de art. 65 alin. 3 C.pen.

În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen. și art. 399 alin. 9 C.pr.pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, cu începere de la data de 18 aprilie 2014 până la data de 23 aprilie 2015, data pronunțării prezentei hotărâri.

În temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen., menține starea de arest la domiciliu a inculpatului.

În temeiul art. 25 și art. 86 și 397 alin. 1 C.pr.pen., admite, în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile D.-P. C.-M., domiciliată în Petroșani, ., ., județul Hunedoara, în nume personal și în calitate de reprezentant al părții civile minore D.-P. C.-S., și, în consecință:

În temeiul art. 1381, art. 1391 alin. 1, art. 1392 și art. 2223 alin. 1 C.civ., art. 50 și 51 din Legea nr. 136/1995, obligă persoana responsabilă civilmente, asiguratorul ,,U. A.” S.A., cu sediul în București, .. 25, sector 1, la plata sumei de 15.144,12 lei către partea civilă D.-P. C.-M. – cu titlu de despăgubiri materiale și a sumei de 150.000 lei reprezentând despăgubiri morale.

Respinge, în rest acțiunea civilă formulată de partea civilă D.-P. C.-M..

În temeiul art. 1381, art. 1391 alin. 1, art. 1392, art. 529 și art. 2223 alin. 1 C.civ., art. 50 și 51 din Legea nr. 136/1995, obligă persoana responsabilă civilmente, asiguratorul ,,U. A.” S.A., la plata sumei de 115,5 lei lunar în perioada 18 aprilie 2014 – 1 iulie 2014; a sumei de 128 lei lunar în perioada 1 iulie 2014 – 1 ianuarie 2015 și a sumei de 146,75 lei lunar, cu începere de la data de 1 ianuarie 2015 și până la majorat sau până la intervenirea unei alte cauze de stingere a obligației - cu titlu de prestație periodică în favoarea părții civile minore D.-P. C.-S., născută la data de 5 ianuarie 2004 și a sumei de 250.000 lei către aceiași parte civilă – cu titlu de despăgubiri morale.

Respinge, în rest, acțiunea civilă formulată de partea civilă D.-P. C.-S., prin reprezentant legal, D.-P. C.-M..

În temeiul art. 25 și art. 86 și 397 C.pr.pen., admite, în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile P. I., domiciliat în V., .. 18 C, ., ., județul Hunedoara; P. D., domiciliată în V., .. 18 C, ., .; P. I. C., domiciliat în Jimbolia, .. 29, județul T.; P. A., domiciliat în V., .. 18 C, ., ., județul Hunedoara; D. A., domiciliată în Jimbolia, .. 48, județul T.; S. B. E., domiciliată în Spania, cu domiciliul procesual ales în V., .. 18 C, ., .; M. B. C., domiciliată în Aninoasa, ., județul Hunedoara; G. C., domiciliată în V., .. 18 C, ., ., județul Hunedoara; P. Fabiani-G.-A., domiciliat în Aninoasa, ., județul Hunedoara, prin tutorii M. B. C. și M. R. R.; V. F., domiciliată în Petroșani, ., ., . și, în consecință:

- suma de 5.364,36 lei către părțile civile P. I. și P. D., cu titlu de despăgubiri materiale;

- suma de 120.000 lei către partea civilă P. I., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 120.000 lei către partea civilă P. D., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 50.000 lei către partea civilă P. I. C., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 50.000 lei către partea civilă P. A., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 50.000 lei către partea civilă D. A., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 50.000 lei către partea civilă S. B. E., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 50.000 lei către partea civilă M. B. C., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 50.000 lei către partea civilă G. C., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 250.000 lei către partea civilă P. Fabiani-G.-A., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 150.000 lei către partea civilă V. F., cu titlu de despăgubiri morale;

- suma de 209 lei lunar, cu începere de la data de 18 aprilie 2014 și până la majorat sau până la intervenirea unei alte cauze de stingere a obligației - cu titlu de prestație periodică în favoarea părții civile minore P. Fabiani-G.-A., născut la data de 31 septembrie 2003.

Respinge, în rest, acțiunile civile.

Constată stinsă prin contractul de tranzacție din data de 5 ianuarie 2015 între ,,U. A.” S.A. și părțile civile D. M. și D. A., domiciliați în Petroșani, ., ., județul Hunedoara, acțiunea civilă formulată de numitele părți civile.

În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 2.500 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 276 C.pr.pen., obligă partea responsabilă civilmente, asiguratorul ,,U. A.” S.A., la plata sumei de 5.000 lei către partea civilă D.-P. C.-M., la plata sumei de 6.028,20 lei către partea civilă P. I. C., la plata sumei de 40 lei și 152,6 euro sau valoarea în lei la data plății către partea civilă G. C. și la plata sumei de 90 lei către partea civilă V. F. – cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu apel, la Curtea de Apel Alba Iulia, în termen de 10 zile de la comunicarea minutei de față.

În cazul declarării apelului, acesta urmează a se depune la Judecătoria Petroșani.

Pronunțată în ședință publică azi, 23 aprilie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

P. G. I. V.

PG/IV/15 ex.

Red.14.05.2015

← Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 159/2015....		Abandonul de familie. Art.378 NCP. Sentința nr. 132/2015.... →

Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 145/2015. Judecătoria PETROŞANI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 145/2015. Judecătoria PETROŞANI