Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr. 1420/2015. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1420/2015 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 19-05-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECTIA PENALĂ
SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 1420/2015
Ședința publică de la 19 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE GABRIELA APOSTOL
Grefier E. S.
Ministerul Public, P. de pe lângă ICCJ, Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Pitești este reprezentat prin
procuror A. P..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petent C. G. și pe intimat P. Colibași, având ca obiect plângere conform art. 39 din Legea 254/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. F. D. pentru petentul lipsă, lipsind și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus concluzii scrise de către intimat.
Apărătorul petentului depune la dosarul cauzei un înscris, reprezentând minuta unei sentințe penale prin care a fost admisă o contestație similară a unui petent ce a fost condamnat în același dosar cu petentul din acest dosar.
Apărătorul petentului și reprezentantul Parchetului precizează că nu mai au alte cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului în dezbateri de fond.
Instanța, în baza art. 387 C.p.p, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri de fond, potrivit art. 388 C.p.p.
Apărătorul petentului, având cuvântul pe fond, solicită, admiterea contestației formulată, în baza art. 598 C.p.p. rap. la art. 39 al. 2 din Legea 254/2013, declasificarea petentului din rândul condamnaților cu grad de risc și schimbarea regimului de executare a pedepsei în regim închis, întrucât acesta nu este o persoană periculoasă, a mai beneficiat de regimul închis de executarea pedepsei, nefiind incident art. 39 al. 2 din Legea 254/2013. Solicită apărătorul petentului ca instanța să țină cont de vârsta oarecum înaintată a petentului, respectiv 64 ani și activitatea sa profesională remarcabilă. Acesta se află în camera de detenție cu alți deținuți condamnați pentru alte fapte mult mai grave, respectiv omor. Apărătorul petentului mai arată că este degradant să nu se țină seama de niște criterii simple la o astfel de cerere, respectiv vârsta petentului, conduita sa, pregătirea profesională.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul pe fond, pune concluzii de admitere a contestației formulată de petent, de declasificare a sa din rândul condamnaților cu grad de risc și de schimbare a regimului de executare a pedepsei în regim închis, în baza art 36 al. 1 și 2 din Legea 254/2013, întrucât regimul închis se aplica inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani și, în mod excepțional, în raport de natura și modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de severitate, în cazul de față ținându-se cont de persoana condamnatului, vârsta și modul de săvârșire a faptei.
INSTANȚA
La data de 27.03.2015 a fost înregistrată la Judecătoria Pitești contestația formulată de petentul condamnat C. G. împotriva încheierii nr. 154/16.03.2015 pronunțată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Colibași prin care s-a respins plângerea formulată de petent.
În motivarea contestației, în esență, petentul a precizat că la încadrarea sa în grad sporit de risc urmând să execute pedeapsa în regim de maximă siguranță s-au avut în vedere doar dispozițiile art.93 1 al.3 lit.g din H.G nr. 1897/2006 respectiv ,,apartenența la grupuri de crimă organizată, coordonarea activităților infracționale ori de tip terorist” ignorându-se dispozițiile privitoare la persoana condamnat[.
Nu s-au avut în vedere vârsta, pregătirea profesionala sau starea de sănătate.
S-a menționat că s-a procedat la o audiere sumară, neținând cont de criteriile prevăzute în lege, sens în care încadrarea sa în categoria persoanelor ce prezintă un grad sporit de risc nu a avut la baza o analiza riguroasă a situației sale.
S-a precizat că la stabilirea regimului ele executare criteriul principal este durata pedepsei privative de libertate, sens în care regimul în care trebuia să-si execute pedeapsa este cel închis, așa cum se și stabilise provizoriu.
La dosar a fost înaintat dosarul nr. 128/2015 ce cuprinde plângerea petentului, procesul verbal nr.138/04.03.2015 al comisiei constituită în baza art. 32, procesul verbal de evaluare a riscului privind siguranța locului de deținere nr._/04.03.2015, declarația petentului și încheierea nr. 154/16.03.2015 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Colibași.
Apărătorul petentului a depus la dosar copia sentinței penale de condamnare și înscrisurile de la filele nr. 19-30.
La dosar au fost depuse de către intimatul Penitenciarul Colibași, concluzii scrise.
Din analiza probatoriului cauzei instanța constată că prin încheierea nr. 154/16.03.2015 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Colibași a fost respinsă plângerea formulată de către petent.
În considerentele încheierii s-a reținut că petentul a solicită declasificarea din categoria persoanelor care prezintă grad sporit de risc pentru siguranța locului de deținere și, în același timp, schimbarea regimului de executare a pedepsei din maximă siguranță în regim închis.
S-a arătat că din procesului verbal nr.138/04.03.2015 rezultă că petentul se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 5 ani pentru săvârșirea de infracțiuni la Legea 39/2003.
S-a menționat că din evidența informatizată a persoanelor private de libertate a reiesit că, de la data încarcerării și până în prezent, petentul a avut un comportament normal.
S-a reținut că prin procesul verbal de reevaluare a riscului privind siguranța locului de deținere nr.138/04.03.2015 s-a dispus repartizarea petentului în categoria persoanelor care prezintă grad sporit de risc pentru siguranța penitenciarului.
S-a arătat că potrivit art.93 1 din HG nr. 1897/2006, unul din criteriile care sunt luate în considerare la stabilirea riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranța penitenciarului este cel prevăzut la lit.g a articolului, respectiv: „apartenența la grupări de crimă organizată, coordonarea activităților infracționale ori de tip terorist”
S-a apreciat că în mod corect comisia constituită în baza art.32 din Legea 254/2013 a stabilit că petentul face parte din categoria persoanelor care prezintă grad sporit de risc pentru siguranța penitenciarului.
Sub aspectul cererii petentului de stabilire a regimului de executare a pedepsei, altul decât cel de maximă siguranță, raportat la cuantumul pedepsei, s-a arătat că urmează a fi respinsă deoarece la art.34 pct. 1 din Legea 254/2013 se arată că „Regimul de maximă siguranță se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum și celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului”.
Analizând actele și lucrările si considerentele încheierii nr. 154/16.03.2015 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarului Colibași, dispusă în ceea ce-l privește pe petentul C. G. instanța constată că încheierea judecătorului de supraveghere este netemeinică si nelegală pentru considerentele ce vor fi analizate în continuare.
Potrivit art. 93 2 din HG nr. 1897/2006: (1) Riscul pentru siguranța penitenciarului pe care îl prezintă persoanele condamnate este determinat de potențialul acestora de a periclita siguranța misiunilor desfășurate de administrația penitenciară, în interiorul sau exteriorul locului de deținere, respectiv de a pune în pericol viața, integritatea corporală ori sănătatea personalului sau a altor persoane, de a afecta în mod direct sau indirect siguranța comunității.
(2) Includerea persoanelor private de libertate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului nu reprezintă o sancțiune disciplinară, ci constituie o măsură administrativă de prevenție adoptată de administrația locului de deținere, în vederea menținerii unui climat de siguranță.
(3) Criteriile care sunt luate în considerare la stabilirea riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranța penitenciarului sunt următoarele:
a) săvârșirea infracțiunii prin folosirea armelor de foc, din motive josnice ori cu cruzime pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii sau detențiune pe viață;
b) evadarea ori părăsirea locului de muncă în prezenta pedeapsă sau în pedeapsa anterioară;
c) tentativa de evadare, forțarea dispozitivelor de siguranță, distrugerea sistemelor de siguranță;
d) neprezentarea nejustificată a persoanei private de libertate la ora stabilită din permisiunea de ieșire din penitenciar;
e) introducerea, deținerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanțe toxice ori alte obiecte și substanțe care pun în pericol siguranța penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor;
f) instigarea, influențarea sau participarea în orice mod la producerea de revolte sau luări de ostatici;
g) apartenența la grupări de crimă organizată, coordonarea activităților infracționale ori de tip terorist;
h) acte de violență soldate cu vătămări corporale ori deces împotriva personalului sau a altor persoane.”
Aceste dispoziții trebuie coroborate în mod evident cu litera si spiritul legii nr. 254/2013, care reprezintă cadrul legislativ în care se execută în prezent pedepsele privative de libertate.
Referitor la clasificarea în gradul de risc pentru siguranța locului de deținere, instanța constată că s-a reținut ca singur criteriu pentru această încadrare apartenența la o grupare infracțională organizată.
Potrivit art. 88 din HG nr. 1897/2006, comisia pentru stabilirea sau individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, trebuie să aibă în vedere următoarele criterii: vârsta; durata pedepsei privative de libertate; conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detenție anterioare; riscul pe care îl prezintă pentru siguranța locului de deținere, pentru celelalte persoane private de libertate și pentru personal; abilitățile necesare includerii în diferite programe de educație și intervenție psihosocială; disponibilitatea de a presta muncă, de a urma cursuri de calificare și cursuri de școlarizare.
În prezenta speță s-a ținut cont doar de apartenența petentului la un grup infracțional si nu s-a analizat nici natura ori modul de săvârșire a infracțiunii, nici vreun aspect referitor la persoana condamnatului, deși potrivit art. 93 2 al. 5 din HG nr. 1897/2006, în procesul de evaluare și reevaluare a riscului, comisia prevăzută la art. 14 din Lege analizează situația persoanei condamnate în baza dosarului individual și a altor documente relevante pentru stabilirea riscului.
Astfel din cuprinsul procesului-verbal de evaluare a riscului privind siguranța locului de deținere rezultă că personalitatea și comportamentul petentului nu au fost deloc analizate, deși acesta a executat în stare de arest preventiv o perioadă de 292 de zile.
De asemenea, nici situația disciplinară a petentului în această perioadă nu a fost descrisă sau analizată în vreun fel, deși aceste aspecte ar fi fost edificatoare relativ la pericolul pe care petentul condamnat l-ar reprezenta pentru siguranța locului de deținere, rezultând doar că nu are antecedente penale.
Nefiind descrise de către comisie aceste aspecte esențiale, instanța le va interpreta în favoarea condamnatului în virtutea principiului ,,in dubio pro reo”.
Prin prisma acestor considerente în baza art. 39 din Legea nr. 254/2013 coroborat cu art.93 1 din HG nr. 1897/2006 va admite contestația formulată de petent împotriva încheierii nr. 154/16.03.2015 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Colibași.
Se va desființa încheierea, se va dispune declasificarea petentului din categoria persoanelor care prezintă grad de risc pentru siguranța penitenciarului.
În raport de dispozițiile art. 36 din legea nr. 254/2013 dat fiind că petentul este condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare se va dispune schimbarea regimului de executare a pedepsei din maximă siguranță în regim închis.
Se va menține termenul de reanalizare a situației petentului condamnat pentru data de 26.07.2015.
În baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în cauza vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 39 din Legea nr. 254/2013 coroborat cu art.93 1 din HG nr. 1897/2006 admite contestația formulată de petentul C. Gheorge, fiul lui I. și I., născut la data de 23.04.1951, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr. 154/16.03.2015 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Colibași.
Desființează încheierea susmenționată, dispune declasificarea petentului din categoria persoanelor care prezintă grad de risc pentru siguranța penitenciarului și schimbarea regimului de executare a pedepsei din maximă siguranță în regim închis.
Menține termenul de reanalizare a situației petentului condamnat la data de 26.07.2015.
În baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în cauza rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Mai 2015.
Președinte,
GABRIELA APOSTOL
Grefier,
E. S.
E.S. 25 Mai 2015
Red.G.A. 07.07.2015
| ← Plângere conform art. 39 din Legea 254/2013. Sentința nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 3503/2015.... → |
|---|
