Şantajul. Art.194 C.p.. Sentința nr. 2854/2015. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2854/2015 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 29-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECTIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 2854/2015
Ședința publică de la 29 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Grefier C. I. R.
Ministerul Public, P. de pe lângă Judecătoria Pitești este reprezentat prin procuror
M. D.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat G. L. M. și pe parte civilă G. M. E., având ca obiect șantajul (art.194 C.p.) al. 1 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 01.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Constată că prin rechizitoriul nr. 7074/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul G. L. M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 alin 1 C.pen cu aplic art. 41 alin. 2 Cpen.
Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penale față de G. V. A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj prevăzuta de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., intrucat nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii; neînceperea urmăririi penale față de G. L. M. și G. V. A. cercetați sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prev. de art.205 si art.206 C.pen. întrucât faptele nu sunt prevăzute
de legea penala; neînceperea urmăririi penale față de G. L. M. si G. V. A. cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 192 C.pen., art. 195 C.pen., art.208 alin.l - 209 alin.l lit.a C.pen., art. 217 alin.l C.pen., art.220 C.pen. si art.319 C.pen. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.
În actul de sesizare s-a reținut, în esență, că în perioada 17.07.2012 – 01.08.2012, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul a amenințat-o în mod repetat pe partea vătămată G. M. E. că o va omorî dacă nu renunță la bunurile rămase moștenire de la părinții lor defuncți.
Situația de fapt mai sus expusa se probează cu următoarele mijloace de proba: declarațiile părții vătămate G. M. E. ; declarațiile martorilor F. L. G., G. L. A., Birzan C. E., V. M., I. C., R. O., M. Florinei Antonel, M. D., B. J., Plaiasu E. M., G. V. A. ; declarațiile învinuiților G. L. M. si G. V. A.; alte acte si date aflate la dosarul cauzei.
Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor.
In faza cercetării judecătorești, au fost audiați inculpatul G. L. M.( f. 27), martorii M. F. Antonel, I. C. ( f. 124-125), au fost depuse inscrisuri ( f. 57-123), a fost actualizată fișa de cazier a inculpatului ( f. 129).
Persoana vătămată G. M. E. s-a constituit parte civilă in cauză ( f. 12), solictând ca inculpatul să fie obligat să îi plătească suma de 0,01 lei cu titlu de daune morale, să fie obligat să stea in genunchi la cavoul părinților lor și să își ceară iertare pentru modul cum s-a comportat cu ei. S-a mai solicitat ca instanța să îi impună inculpatului să nu o mai terorizeze pe persoana vătămată și pe fiul acesteia cu amenințări, injurii, plângeri penale și alte procese.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 30.08.2012 numita G. M. E. a sesizat organele de politie ale mun. Pitești prin plângere cu privire la faptul ca incepand cu data de 14.07.2012 frații ei G. L. M. si G. V. A. au săvârșit mai multe fapte penale fata de ea (amenințare, șantaj, violare de domiciliu, tulburare de posesie, furt, distrugere, insulta, calomnie, violarea secretului corespondentei) pentru a o determina sa renunțe la moștenirea lăsata de părinții ei defuncți.
Partea vătămata G. M. E., inculpatul G. L. M. si martorul G. V. A. sunt frați.
In anul 1995 intre partea civilă G. M. E. si părinții acesteia G. M. si G. M. a fost încheiat un contract de întreținere prin intermediul căruia partea vătămata s-a obligat sa-si întrețină părinții pe toata durata vieții, primind in schimb de la aceștia dreptul de proprietate asupra casei de locuit situata in mun. P. ..18, jud. Argeș.
Această situație a creat intre cei trei frați o stare conflictuală care a degenerat după decesul părinților lor, survenit la scurt timp unul după celălalt, respectiv in data de 14.07.2012 a decedat tatăl G. M., iar in data de 27.07.2012 a decedat mama G. M..
Partea civilă G. M. E., rezidenta in Germania de mai mulți ani a revenit in tara in cursul lunii iunie 2012, după ce starea de sănătate a părinților săi se deteriorase grav.
Imediat dupa decesul tatălui, persoana civilă G. M. a internat-o pe mama sa grav bolnava la Spitalul Fundeni București pentru investigații. Partea vătămata a rămas in București alături de mama sa din momentul internării si pana in data de 27.07.2012 cand aceasta a decedat. In aceasta perioada partea vătămata a fost găzduita si de martora M. D. care domicilia in București.
Martora M. D. a observat ca intre partea vătămata si frații săi exista grave neînțelegeri care ii pricinuiau pârtii vătămate o stare de temere cu privire la viata sa. Aceasta declara ca a asistat la momente in care partea civilă G. M. a primit telefoane de amenințare de la cei doi frați ai sai care ii cereau sa renunțe la imobil in schimbul „liniștii sale”.
Partea vătămata declara ca incepand cu decesul tatălui ei a fost amenințata in numeroase rânduri de către ambii sai frați, atat personal cat si prin telefon ca o vor omori daca nu le lasa in deplina proprietate imobilul din ..18. Având in vedere gravitatea actelor de amenințare ale fraților sai, partea civilă a apelat la serviciile unei firme de paza si protecție, fiind permanent insotita in deplasările sale de către bodyguarzi.
In data de 30.07.2012 partea civilă s-a deplasat la Spitalul Fundeni pentru a face aranjamentele necesare privitoare la transportul si înmormântarea mamei sale defuncte, la Pitești. Partea civilă a fost insotita de martora M. D. si de mai mulți bodyguarzi printre care martorii I. C. si M. Florinei Antonel.
La Spitalul Fundeni partea vătămata s-a intalnit cu inculpatul G. L. M.. Acesta a inceput sa ii adreseze amenințări cu moartea in caz ca nu ii va ceda lui averea părinților, scena derulându-se in prezenta martorilor M. D., I. C. si M. Florinei Antonel (bodyguarzi) si V. M. (infirmiera). Martorii au arătat in declarațiile lor faptul ca inculpatul G. L. M. a avut un comportament extrem de agresiv fata de sora sa, amenintand-o ca o va gasi oriunde se va ascunde si o va omorî daca aceasta nu-i cedează lui si celuilalt frate moștenirea părinților.
In plus, martora V. M., infirmiera la Spitalul Fundeni, mai descrie in declarația sa un alt incident violent care a avut loc intre partea civilă si inculpatul G. L. M. la jumătatea lunii iulie 2012. Aceasta a văzut cum inculpatul G. L. a venit in salonul in care era internata defuncta si a amenințat-o pe partea civilă cu moartea. Martora V. M. relatează astfel ca inculpatul G. L. M. i-a comunicat părtii civile „ca nu o sa plece întreaga in Germania” daca nu-i cedează lui averea părinților.
În data de 31.07.2012, însoțita de bodyguarzi, partea civilă G. M. a depus trupul neînsuflețit al mamei sale la Capela Sf.G. din Pitești. In tot acest timp partea vătămata a fost însoțită de bodyguarzi, acuzând o stare de temere provocată de acțiunile inculpatului si ale celuilalt frate.
Din declarațiile bodyguarzilor M. Florinei Antonel si I. C. rezultă că, dupa aproximativ o ora de la sosirea lor la capela, acolo au ajuns si inculpatul G. L. M. si G. V. A.. In timp ce G. V. A. filma tot ceea ce se întâmpla, fratele sau G. L. M. provoca scandal si o amenința pe sora sa ca o va bate si o va nenoroci când o va prinde singura, ca o va găsi in Germania si ca ii va omori si pe ea si pe fiul ei. Martorii mai declara ca inculpatul G. L. M. ii reproșa surorii sale ca i-a furat aurul si averea aducând totodată jigniri si defunctei. Martorul M. Florinei Antonel mai arata ca in tot acest timp G. V. A. îl instiga pe fratele sau sa amplifice scandalul. Având in vedere atitudinea agresiva a celor doi frați, echipa de paza care o însoțea pe persoana vătămata a fost nevoita sa-i îndepărteze de aceasta si de sicriu.
Următorul incident a avut loc in data de 01.08.2012 când cei doi frați au revenit la capela pentru înmormântare, având in continuare o atitudine recalcitranta fata de sora lor. Martorul F. L. G., apropiat al defuncților G., declara ca a fost de fata la ambele înmormântări si l-a auzit pe inculpatul G. L. M. in timp ce o amenința pe G. M. cu acte de violenta și ii cerea surorii sale banii si bijuteriile înapoi in schimbul liniștii sale.
Inculpatul G. L. M. a recunoscut că între el și sora sa exista o stare conflictuala mai veche cu privire la bunurile ramase moștenire de la părinții lor, insă considera insa ca factorul declanșator al tuturor neînțelegerilor il reprezintă partea vătămata G. M., care dorea sa obtina pentru sine bunurile cele mai importante ale moștenirii cu incalcarea drepturilor celorlalți doi frați. A recunoscut că a avut mai multe discuții contradictorii cu sora sa cu privire la aspecte legate de moștenire, insa nu recunoaște ca a amenințat-o in vreun fel cu acte de violenta sau ca a șantajat-o.
In drept, faptele inculpatului G. L. M. care în perioada 17.07._12, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a amenințat-o in mod repetat pe persoana vătămată G. M. E. ca o va omori daca nu renunța la bunurile ramase moștenire de la părinții lor defuncți, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prevăzuta de art. 194 alin. 1 C.pen. 1968 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1968 in condițiile art. 5 C.p.
Referitor la legea penală mai favorabilă, instanța va avea in vedere limitele de pedeapsă mai favorabile din vechiul Cod penal, precum și modalitatea de individualizare a executării pedepsei către care se va orienta, respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei, modalitate ce are corespondent în Noul Cod penal în modalitatea amânării aplicării pedepsei.
Astfel, dispozițiile Codului penal din 1968 sunt mai favorabile în condițiile în care în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei în sarcina inculpatului nu sunt prevăzute obligații, cu excepția aceleia de a nu mai săvârși infracțiuni în interiorul termenului de încercare.
La individualizarea și cuantificarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare statornicite de disp. art. 72 C.p. 1968, respectiv limitele de pedeapsă fixate în textul incriminatoriu, gradul de pericol social al faptelor comise dedus din împrejurările acestora, persoana inculpatului, care nu are antecedente.
Față de aceste considerente instanța se va orienta la o pedeapsă cu închisoarea în cuantumul minim, sens în care urmează a aplica inculpatului pedeapsa de 6 luni închisoare.
Ca modalitate de individualizare a executării, se apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei, poate fi atins și fără executare în condiții de privare de libertate, respectiv prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 81 C.p. 1968, urmând a se fixa termen de încercare de 2 ani și 6 luni, conform art. 82 C.p. 1968.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal 1968, cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune sau dacă nu va respecta obligațiile impuse prin hotărârea de condamnare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului Penal raportat la art. 71 alin. 1 și 2 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. 1969 și, conform art. 71 alin. 5 Cod penal 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii va suspenda și executarea pedepselor accesorii.
Instanța apreciază că se impune aplicarea acestei pedepse accesorii având în vedere că infracțiunea săvârșită de inculpat implică din partea acestuia un grad de ignorare a valorilor sociale ocrotite de lege ce este incompatibil cu profilul psihologic pe care trebuie să îl îndeplinească o persoană care exercită o autoritate publică.
In ceea ce privește acțiunea civilă alăturată celei penale, aceasta va fi respinsă ca nefondată pentru considerentele ce urmează.
Conform Codului civil, în vigoare de la 1 octombrie 2011, răspunderea delictuală este reglementată de art. 1349, care stipulează la alineatul (1) că „Orice persoană are indatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”,iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că“Cel care, avand discernămant, incalcă această indatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”
Obligația generală de a nu aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți este o obligație de rezultat, iar pentru stabilirea întinderii prejudiciului in primul rând prima exprimare pornește de la partea civilă, fiind evident că aceasta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice. In funcție de împrejurările concrete ale speței, instanța urmează să acorde despăgubiri apte să constituie o satisfacție echitabilă. Insă, în speța de față, chiar partea civilă cuantifică pretențiile sale de natură morală la o sumă infimă - un ban, ceea ce conduce la concluzia că prejudiciul moral suferit de aceasta nu este atât de însemnat pentru a face obiectul unei despăgubiri din partea inculpatului.
Nu se poate da curs solicitării părții civile in sensul obligării inculpatului „să stea in genunchi la cavoul părinților lor și să își ceară iertare pentru modul cum s-a comportat cu ei”, întrucât nimeni nu poate fi obligat să adopte o conduită înjositoare. Înfățișarea publică a unei asemenea imagini ar trebui să emane de la inculpat, dacă ar avea reprezentarea că a greșit cu ceva față de imaginea părinților săi.
Fiecare persoană este obligată să se rețină de la adoptarea unor comportamente antisociale, care sfidează ordinea sociala convenita, contrariază prin neluarea în seama a normelor si a instituțiilor sociale. Aceasta este o obligație generală ce revine oricărui cetățean. Caracterul ilicit al comportamentului este stipulat în norma juridică și nu este lăsat la aprecierea subiectivă a unei persoane. D. nerespectarea sau încălcarea normativității sociale, inclusiv juridice, declanșează reacția socială de respingere sau de condamnare a subiectului uman respectiv și de obligare a sa, sub imperiul unor sancțiuni, de a se încadra în limitele stabilite. Prin urmare, inculpatul nu poate fi obligat de către instanță ca pe viitor să nu o mai terorizeze pe persoana vătămată și pe fiul acesteia cu amenințări, injurii, plângeri penale și alte procese
Ca o consecință a condamnării, în temeiul art. 274 alin 1 C.p.p. va obliga pe inculpat să achite către stat suma de 400 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
In baza art. 194 alin. 1 C.p.1968 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. 1968 și reținerea art. 5 C.p. condamnă pe inculpatul G. L. M., fiul lui M. și M., născut la 08.12.1964 in Pitești, jud. Ageș, cu domiciliul in Pitești, ., jud. Argeș, cetățean roman, fără antecedente penale, CNP_, la 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de șantaj in formă continuată.
În baza art. 81 Cp 1968 cu aplic. art. 5 Cp suspendă condiționat executarea pedepsei. În baza art. 82 Cp 1968 cu aplic. art. 5 Cp fixează termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
Atrage atenția asupra disp.art. 83 Cp 1968 cu aplic. art. 5 Cp.
În baza art. 71 Cp 1968 aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit a teza II și b Cp 1968 în condițile art. 71 alin 5 Cp 1968, cu aplic. art. 5 Cp.
În baza art. 397 C.p.p. respinge acțiunea civilă promovată de partea civilă G. M. E., domiciliată in Pitești, .. 18, jud. Argeș, cu reședința in Germania, oraș Schorndorf, ., cod_.
În baza art. 274 C.pr.pen., obligă pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă cheltuieli judiciare pentru faza de urmărire penală.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședință publică azi 29.10.2015.
Președinte,
G. I.
Grefier,
C. I. R.
2.ex. red.GI7 dact.VO/09 Noiembrie 2015
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Sentința nr. 3524/2015.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 2857/2015.... → |
|---|
