Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Sentința nr. 74/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 74/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 29-01-2015

DOSAR nr._

ROMANIA

JUDECATORIA SECTORULUI III BUCURESTI

SECȚIA PENALĂ

SENTINTA PENALA NR. 74

Ședința publică din 29.01.2015

Instanța constituită din:

Președinte –A. E. C.

Grefier – A. D. I.

Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a fost reprezentat de procuror C. M. M..

Pe rol soluționarea cauzei penale de față, privind pe inculpatul F. I. C., trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr._/P/2014 din 29.09.2014, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 alin. 1 – 234 alin. 1 lit. d Cp, cu aplic. art. 113 Cp.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22.01.2015, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 29.01.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr._/P/2014 din 29.09.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul F. I. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 alin. 1 – 234 alin. 1 lit. d C.p.,cu aplicarea art. 113 C.p.

Organele de urmărire penală au reținut că la data de 13.09.2014, în timpul nopții, respectiv în jurul orelor 22.30, în timp ce persoana vătămată E. I. se deplasa spre domiciliul din calea Dudești, sector 3 București, în dreptul imobilului din față, s-au apropiat de aceasta doi tineri necunoscuți, unul dintre aceștia, identificat ulterior ca fiind inculpatul F. I. C., cu intenție, fără complicitatea sau cunoștința celuilalt, smulgându-i de la gât lănțișorul persoanei vătămate, obiect prevăzut cu un pandantiv având inițiala O, după care cei doi au fugit. S-a mai reținut că inculpatul a fost prins de către organele de politie si adus la Secția 11 Politie, împreuna cu martorul S. C., ocazie cu care persoana vătămată E. I. a afirmat că inculpatul F. C. –I. este persoana care i-a smuls lanțul de la gat, iar martorul S. C. este persoana care îl însoțea.

Organele de urmărire penală au reținut situația de fapt pe baza următoarelor mijloace de probă: declarația persoanei vătămate, procesul –verbal de cercetare la fața locului, planșa foto aferentă, procesul –verbal de reconstituire și planșa foto aferentă, declarația inculpatului, declarația martorului sabin C., alte înscrisuri.

Prin încheierea de ședință din 27.10.2014 judecătorul de camera preliminară a verificat legalitatea sesizării instanței, a probelor administrate în faza de urmărire penală și a actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății în prezenta cauză privind pe inculpatul F. I. C..

De asemenea, la data de 10.12.2014, instanța a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive conform art.362 alin.2 C.p.p. rap. la art.208 C.p.p.. dispunând înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar. Măsura dispusă de instanță prin încheierea de ședință din 10.12.2014 a rămas definitivă prin necontestare, inculpatul fiind liberat pe data de 12.12.2014.

În ședința publică din 10.12.2014 partea civilă E. I. a arătat că-și menține declarația de constituire parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 1125 lei reprezentând contravaloarea lanțului sustras.

În ședința publică din data de 22.01.2015, inculpatul F. I.-C. s-a prevalat de dispozițiile art. 396 al.10 C.p.p. coroborat cu art.375 alin.1 C.p.p., recunoscând în totalitate săvârșirea faptei reținute în sarcina sa prin rechizitoriu și solicitând ca judecata să se facă doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, fără a propune alte probe. Având în vedere poziția procesuală a inculpatului și actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța a încuviințat cererea formulată de acesta și a procedat la judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate instituite de dispozițiile art. 396 al.10 C.p.p. coroborat cu art.375 alin.1C.p.p..

Tot în ședința publică din 22.01.2015, instanța, din oficiu, a pus în discuție legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar, avand in vedere Decizia Curtii Constituționale din data de 04.12.2014 rap.la OUG nr.82/10.12.2014 - pct. II, publicată în Monitorul Oficial al României din 15.12.2014.

Pentru verificarea antecedentelor penale ale inculpatului instanța a dispus și comunicarea unei fișe de cazier judiciar actualizate (fila nr. 27 d.i.).

Urmare a adreselor emise de instanță s-a depus la dosar și referatul de evaluare a inculpatului minor întocmit de S. de Probațiune D. ( f.41 d.i.).

Analizând probele administrate în faza de urmărire penală, coroborate cu declarația inculpatului dată în fața instanței de judecată la data de 22.01.2015, ocazie cu care a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 396 alin.10 C.p.p., cererea fiindu-i admisă de instanța, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 13.09.2014, în jurul orei 22.30, în timp ce persoana vătămată E. I. se deplasa spre domiciliul său din Calea Dudești, sector 3, București, în dreptul imobilului din față, s-au apropiat de aceasta doi tineri necunoscuți, unul dintre aceștia fiind inculpatul F. I.-C. care, fără complicitatea și cunoștința celuilalt, i-a smuls persoanei vătămate de la gât lanțul din aur cu pandantiv în formă de O, după care a fugit fiind urmat și de celălalt individ, identificat ulterior în persoana martorului S. C.. Inculpatul a fost prins de către organele de poliție și adus la Secția 11 Poliție împreună cu numitul S. C., individul care îl însoțea la momentul comiterii faptei, ocazie cu care persoana vătămată E. I. a afirmat că inculpatul este persoana care i-a smuls lanțul de la gât iar S. C. este persoana care îl însoțea.

Persoana vătămată E. I. s-a constituit parte civilă în procesul penal solicitând obligarea inculpatului F. I.-C. la plata sumei de 1125 lei reprezentând contravaloarea lanțului sustras.

Situația de fapt mai sus reținută rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă:

Astfel, relevantă este declarația persoanei vătămate E. I., din cuprinsul căreia rezultă următoarele aspecte relevante pentru situația de fapt: că în data de 13.09.2014se întorcea la domiciliu și, când a ajuns în dreptul imobilului de la numărul 2 au venit doi tineri la ea, unul dintre ei spunându-i „ Ia stai fă așa”, punându-i mâna la gât, rezemând-o de un autoturism și smulgându-i de la gât lanțul din aur; că a strigat după cei doi indivizi „ Hoții!” după care a apelat numărul 112; că la scurt timp a venit la fața locului un echipaj de poliție, polițiștii plecând în urmărirea celor doi indivizi; că ulterior a venit la ea un alt echipaj de poliție care avea în mașină doi indivizi pe care i-a recunoscut după fizionomie și îmbrăcăminte ca fiind cei doi tineri care au deposedat-o de lanțul de la gât; că cel care i-a smuls lanțul de la gât era îmbrăcat cu un tricou cu imprimeu, pantaloni trei sferturi de culoare neagră și adidași sport în picioare; că individul care-l însoțea avea pe cap o șapcă de culoare închisă, pantaloni trei sferturi de culoare gri, tricou cu dungi de culoare închisă iar în picioare purta șlapi; că valoarea prejudiciului este de 1125 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în cauză.

Declarația persoanei vătămate se coroborează cu procesul-verbal întocmit de organele de poliție la data de 13.09.2014, din cuprinsul căruia rezultă că organele de poliție au fost sesizate prin Dispeceratul 112 cu privire la faptul că persoana vătămată a reclamat faptul că doi indivizi îmbrăcați cu haine de culoare închisă i-au smuls de la gât un lănțișor din aur, că s-au deplasat la locul indicat, ocazie cu care au observat două persoane de sex masculin care prezentau semnalmentele indicate la telefon de persoana vătămată, că în momentul în care i-au observat cele două persoane au fugit, fiind prinse în cele din urmă de polițiști, că cele două persoane au fost imobilizate, percheziționate corporal și duse la sediul Secției 11 Poliție. S-a mai arătat în procesul verbal faptul că persoana vătămată i-a recunoscut pe cei doi indivizi după îmbrăcăminte și aspectul fizic, dar și faptul că asupra celor doi tineri nu s-a găsit bunul reclamat ca sustras prin smulgere de către persoana vătămată. De asemenea, susținerile persoanei vătămate se coroborează și cu procesul-verbal din 13.09.2014 ( f.11 d.u.p.), din cuprinsul cărora rezultă că la fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție care, aflând de la persoana vătămată ce s-a întâmplat, a comunicat prin stație semnalmentele celor doi indivizi, aflând ulterior prin stație că un echipaj de poliție din cadrul Secției 11 Poliție a găsit doi indivizi care corespund semnalmentelor indicate de persoana vătămată.

Situația de fapt este confirmată și de martorul S. C., persoană care-l însoțea pe inculpat la momentul comiterii faptei, acesta arătând următoarele aspecte relevante: că în data de 13.09.2014 se afla împreună cu inculpatul F. I. – C., cu care s-a întâlnit în autobuz, coborând împreună la stația Complex Mall V. și deplasându-se spre Calea Dudești; că în timp ce se deplasau pe Calea Dudești, din sensul opus se apropia o femeie; că fără să-și dea seama ce face, inculpatul s-a repezit la femeie, a îmbrâncit-o într-o parte peste o mașină și cu mâna dreaptă i-a smuls de la gât lanțul; că s-a speriat pentru că nu știa ce avea de gând inculpatul și a fugit, în același timp fugind cu el și inculpatul; că ulterior s-a oprit, fiind încălțat în papuci, inculpatul fugind mai departe; că ulterior au fost opriți de organele de poliție, dar inculpatul a fugit mai departe fiind prins imediat de polițiști; că a recunoscut în fața organelor de poliție că inculpatul a smuls de la gâtul femeii un lanț și că nu a știut ce avea de gând inculpatul; că nu a avut nicio înțelegere anterioară cu inculpatul vizând fapta.

Relevate sunt și procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă din care rezultă aspectele vizând locul faptei, direcția din care a venit persoana vătămată, direcția din care a venit inculpatul și direcția în care acesta a fugit după comiterea acesteia.

La reținerea situației de fapt instanța a avut în vedere și procesul-verbal de conducere în teren și planșa fotografică aferentă, din care rezultă că inculpatul F. I. C. a condus polițiștii din cadrul Secției 11 Poliție la locul comiterii faptei, indicând locul în care a deposedat-o de lanț pe persoana vătămată după ce a împins-o peste o mașină marca F. cu nr._, direcția în care s-a deplasat după comiterea faptei, locul unde a ascuns lanțul și locul în care a fost imobilizat de către lucrătorii de poliție.

Audiat la urmărirea penală inculpatul a recunoscut comiterea faptei de tâlhărie calificată astfel cum a fost reținută în sarcina sa, poziția de recunoaștere fiind menținută pe tot parcursul procesului penal, în faza de judecată prevalându-se de dispozițiile art. 396 alin.10 C.p.p. Cu privire la motivele comiterii faptei, inculpatul a arătat, în esență, că avea nevoie de bani întrucât dorea să-și închirieze o locuință, că intenția comiterii faptei a fost spontană în momentul în care a văzut-o în față pe persoana vătămată, care avea lanțul la gât, că locul faptei era luminat, orele fiind în jur de 22.30. Cu privire la lanțul smuls de la gâtul persoanei vătămate, inculpatul a arătat că l-a pus în buzunarul de la pantaloni și probabil s-a pierdut. Cu ocazia conducerii în teren, inculpatul a indicat locul în care ar fi ascuns lanțul, dar acesta nu a fost găsit de organele de poliție în locul arătat de inculpat. Inculpatul minor a fost de acord să despăgubească persoana vătămată cu suma de 1125 lei, dar acordul acestuia nu a fost susținut de părțile responsabile civilmente.

Față de probatoriul administrat, instanța constată că fapta reținută în sarcina inculpatului există, este infracțiune, fiind săvârșită de inculpat.

În drept, fapta inculpatului F. I. C. care în data de 13.09.2014, în timpul nopții, respectiv în jurul orelor 22.30, în timp ce persoana vătămată E. I. se deplasa spre domiciliul din Calea Dudești, sector 3 București, s-a apropiat de aceasta și i-a pus mâna în gât împingând-i peste o mașină, după care i-a smuls de la gât lanțul din aur, întrunește în fapt și drept elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată în minorat prev. de art. 233 -234 alin.1 lit.d) C.p. cu aplicarea art.113 C.p.

Elementul material al infracțiunii constă în exercitarea unei acțiuni violente, respectiv aceea de împingere a persoanei vătămate și de smulgere a lanțului de la gâtul persoanei vătămate, astfel încât posibilitățile sale de reacție în apărarea patrimoniului propriu să fie anihilate, iar latura subiectivă se caracterizează prin intenție directă, inculpatul urmărind însușirea bunului și valorificarea sa ulterioară pentru a face rost de bani. Legătura de cauzalitate între fapta ilicită și urmările imediate – producerea unui prejudiciu în patrimoniul persoanei vătămate și atingerea relațiilor sociale vizând integritatea corporală – rezultă din materialitatea faptei. Reținerea circumstanței agravante speciale prevăzute de art. 234 alin.1 lit.d) C.p se justifică prin aceea că inculpatul a săvârșit fapta în luna septembrie, în jurul orei 22.30, când întunericul luase deja locul luminii.

Instanța constată că în mod corect s-au reținut de către procuror prevederile art.113 C.p., inculpatul fiind minor la data săvârșirii faptei din data de 13 septembrie 2014, fiind născut la data de 21.02.1997.

La individualizarea măsurii educative care urmează a fi aplicată inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C.p. dar și regulile speciale prevăzute de legiuitor cu privire la tratamentul sancționator al infracțiunilor săvârșite în minorat în noul cod penal.

Astfel, instanța va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei inculpatului ( acțiunea de smulgere pentru a lua lanțul din aur din posesia persoanei vătămate, după lăsarea întunericului), perseverența infracțională a inculpatului B. S. astfel cum rezultă din fișa de cazier a inculpatului, acesta primind mai multe amenzi administrative, inclusiv pentru o faptă similară, inculpatul nefiind la primul conflict cu legea penală. De asemenea instanța va avea în vedere și poziția procesuală sinceră a inculpatului cu ocazia soluționării pe fond a cauzei când s-a prevalat de art. . 396 al. 10 C.p.p. Chiar dacă în concret pentru faptele săvârșite în minorat nu se poate face aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 C.p.p. întrucât inculpaților minori nu li se aplică pedepse ci doar măsuri educative, instanța va ține cont de poziția procesuală a inculpatului la stabilirea naturii măsurii educative și, eventual a duratei acesteia.

Instanța va avea în vedere și concluziile referatului de evaluare nr. 7380/ 05.12..2014 depus la dosar (f.89 d.i) din care rezultă faptul că inculpatul a crescut într-un mediu dominat de violență verbală și fizică, având o mamă care nu l-a supravegheat și un tată care a plecat de acasă și nu s-a mai interesat de el, fiind la o vârstă la care trebuie sprijinit pentru ca evoluția comportamentală a acestuia să urmeze un curs pozitiv, un rol important în acest sens având unchiul său. Consilierul de probațiune a apreciat că inculpatului i se poate aplica o măsura educativă neprivativă de libertate dar cu respectarea unui program de reintegrare socială pe o durată de 3 luni.

Pe de altă parte, instanța va ține cont de faptul că inculpatul a abandonat Liceul D. Lipati în clasa a VII-a, dar și faptul că unchiul său și-a sumat obligația de avea grijă pe viitor de nepotul său.

Pentru aceste motive, în baza art. 233 - 234 al. 1 lit. d) C.p. cu aplicarea art. 113 C.p., art. 114 al. 1 C.p. și art. 120 C.p. și cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p. instanța va lua față de inculpatul F. I. C. măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 4 luni, sub coordonarea Serviciului de Probațiune București, pentru săvârșirea în stare de minoritate, a infracțiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 121 al. 1 C.p., pe durata executării măsurii educative, instanța va impune minorului, sub coordonarea Serviciului de Probațiune București, următoarele obligații:

1) să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională;

2) să nu depășească, fără acordul serviciului de probațiune, limita teritorială a municipiului București;

3) să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 123 al. 1 și 3 C.p. care prevăd următoarele:

“Dacă minorul nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii educative sau a obligațiilor impuse, instanța dispune:

a) prelungirea măsurii educative, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta;

b) înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă;

c) înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ, în cazul în care, inițial, s-a luat măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă, pe durata sa maximă.” și

“Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța dispune:

a) prelungirea măsurii educative luate inițial, fără a putea depăși maximul prevăzut de lege pentru aceasta;

b) înlocuirea măsurii luate inițial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă;

c) înlocuirea măsurii luate inițial cu o măsură educativă privativă de libertate.”

Deliberând asupra legalității și temeiniciei măsurii controlului judiciar dispuse cu privire la inculpatul F. I. C., conform art.362 alin.2 C.p.p. rap. la art.208 alin.5 C.p.p. coroborat cu pct.II din OUG nr.82/10.12.2014 publicată în Monitorul Oficial al României din 15.12.2014, instanța reține următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr._/P/29.09.2014, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. de dosar_, inculpatul F. I. C. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 alin. 1 – 234 alin. 1 lit. d Cp, cu aplic. art. 113 Cp, constând în aceea că în data de 13.09.2014, în timpul nopții, respectiv în jurul orelor 22,30, în timp ce persoana vătămată E. I. se deplasa spre domiciliul din Calea Dudești, sector 3, București, în dreptul imobilului din față, inculpatul s-a apropiat de aceasta, i-a pus mâna în gât, a rezemat-o de un autoturism, după care i-a smuls acesteia lănțișorul cu pandantiv de la gât..

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.09.2014, sub număr de dosar_, fiind repartizat în camera preliminară completului C4 penal.

La data de 27.10.2014 judecătorul a verificat competența și legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr._/P/2014, legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății conform art. 346 alin.2 C.p.p.

Prin încheierea de ședință din 10.12.2014 instanța a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura controlului judiciar. S-a impus inculpatului respectarea obligațiilor prev. de art.215 alin.1 C.p.p. și, totodată, următoarea obligație prevăzute la art.215 alin.2 C.p.p.: a) să nu depășească Municipiul București decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.

La termenul de judecată din 22.01.2015, urmare a Deciziei Curții Constituționale din 04.12.2014 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 211-217 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, și a OUG nr.82/10.12.2014 prin care s-a adaptat legislația în acord cu exigențele deciziei Curții Constituționale anterior menționate, văzând punctul II din cuprinsul ordonanței de urgență a Guvernului României, instanța a pus în discuție legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar dispusă cu privire la inculpat prin încheierea de ședință din 10.12.2014.

Conform art. II din OUG nr.82/10.12.2014 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.911 din 15.12.2014: „ În termen de cel mult 60 zile de la . prezentei ordonanțe de urgență, procurorul în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară și instanța, în cursul judecății, verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune ori dacă există temeiuri care casă justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunându-se, după caz, prelungirea, menținerea sau revocarea măsurii preventive, dispozițiile art.207, 208, 215 indice 1 și 218 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.”

Potrivit art. 362 alin.2 C.p.p.. “ În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsura preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit art.208 C.p.p.”.

Conform art. 208 alin.5 C.p.p. „ În tot cursul judecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri”.

Analizând actele dosarului prin raportare la dispozițiile legale menționate, instanța retine următoarele:

Prin ordonanța din data de 13.09.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 rap. la art. 234 alin. 1 lit. d C.p.

Prin ordonanța din data de 14.09.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul F. I. C. cu privire la fapta de tâlhărie calificată, constând în aceea că, la data de 13.09.2014, ora 22.25, în timp ce se deplasa pe . 3, când a ajuns în dreptul imobilului cu nr. 2, prin împingere și smulgere, i-a sustras persoanei vătămate E. I., lanțul de aur purtat la gât, prejudiciul fiind de circa 1125 lei, nerecuperat.

Prin ordonanța din data de 14.09.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului F. I. C. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 rap. la art. 234 alin. 1 lit. d C.p. cu aplic. art. 113 și urm. C.p., constând în aceea că, la data de 13.09.2014, ora 22.25, inculpatul, în timp ce se deplasa pe . 3, când a ajuns în dreptul imobilului cu nr. 2, prin împingere și smulgere, i-a sustras persoanei vătămate E. I., lanțul de aur purtat la gât, prejudiciul fiind de circa 1125 lei, nerecuperat.

Prin ordonanța din data de 14.09.2014, s-a dispus reținerea inculpatului pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 14.09.2014, ora 04.30, până la data de 15.09.2014, ora 04.30.

Prin încheierea de ședință din 14.09.2014, pronunțată în dosarul nr._/301/2014, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului, dispunând arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 20 zile, de la data de 14.09.2014, până la data de 03.10.2014 inclusiv, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 77/14.09.2014.

Temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii măsurii arestării preventive în cazul inculpatului au fost cele prev. de art. 223 alin. 1, 2 C.p.p., art. 226 C.p.p. și art. 202 alin. 1, 3 și 4 lit. e) C.p.p.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din 01.10.2014, judecătorul a verificat conform art. 348 C.p.p. rap. la art.207 C.p.p. legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, dispunând menținerea arestării preventive a acestuia.

Ulterior, în cursul judecății, instanța a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului F. I. C., conform art.362 alin.2 rap. la art.208 C.p.p., fiind menținută măsura arestării preventive prin încheierea de ședință din 28.10.2014.

Prin încheierea de ședință din 10.12.2014 instanța de judecată a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura controlului judiciar.

În cuprinsul încheierii de ședință anterior menționate s-au reținut următoare: „Instanța, analizând actele si lucrările dosarului în raport de temeiurile de drept reglementate de art. 223 alin. 1,2 C.p.p., art. 226 C.p.p. și art. 202 alin. 1,3 și 4 lit. e) C.p.p., constată că măsura arestării a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Astfel, instanța constată, în raport de art. 202 al. 1 C.p.p. și art. 223 al. 2C.p.p., că în cauză, din probele administrate (declarația persoanei vătămate, declarațiile inculpatului și declarația martorului S. C.) rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie calificată, iar pentru această infracțiune legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani închisoare.

De asemenea, instanța constată că la momentul arestării preventive erau îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 223 alin. 2 C.p.p. în sensul că pentru infracțiunea de tâlhărie calificată, reținută în sarcina inculpatului, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia crea o stare de pericol pentru ordinea publică, în sensul că genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, având în vedere atât gradul ridicat de pericol social al infracțiunii, modalitatea de comitere, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are domiciliu stabil, locuiește pe străzi, nu are loc de muncă și a abandonat școala.

Având în vedere îndeplinirea condițiilor prev. de art. 223 alin. 1, 2 C.p.p., instanța constată că măsura arestării preventive a inculpatului se impunea pentru realizarea scopului prev. de art. 202 alin. 1 C.p.p., constând în asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Pentru toate argumentele anterior expuse instanța apreciază că măsura arestării preventive a fost dispusă în mod legal și temeinic.

În conformitate cu dispozițiile art. 362 C.p.p. rap. la art. 208 Cpp, la acest moment procesual, instanța, verificând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, constată că, raportat la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, nu se mai justifică privarea de libertate a inculpatului, fiind îndeplinite condițiile legale pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pe parcursul soluționării cauzei până la rămânerea definitivă a soluției care urmează a se pronunța, conform art. 242 alin.2 C.p.p.

Pentru a dispune in acest sens, instanța are in vedere împrejurările concrete ale cauzei, reținând perioada de timp scursă de la data luării măsurii arestării preventive fata de inculpat (respectiv de la data de 14.09.2014), faptul că acesta este minor și că măsura arestării preventive este cea mai drastică măsura preventivă cu consecințe negative asupra unei persoane aflate la o vârstă fragedă în ipoteza unei privări de libertate îndelungate, dar și concluziile referatului de evaluare psihosocială întocmit de S. de Probațiune D. din cuprinsul căruia rezultă că persoana inculpatului interesează pe unchiul acestuia, care și-a sumat în fapt răspunderea educării minorului în continuare.

Astfel, apreciind că în cazul inculpatului, deși sunt îndeplinite formal condițiile prevăzute de lege pentru menținerea măsurii arestării preventive în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin.1,2 C.p.p., la acest moment procesual, pentru buna desfășurare a procesului penal, este suficientă numai măsura preventiva a controlului judiciar.

Având în vedere acestea, în baza art. 362 al. 2 C.p.p. rap. la art. 208 C.p.p., instanța va constata că în mod legal și temeinic s-a dispus față de inculpatul F. I. C., măsura arestării preventive.

Față de cele anteriori expuse, în baza art. 362 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 211 C.p.p., art. 215 C.p.p. și art. 242 alin. 2 C.p.p., va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului F. I. C., cu măsura controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. 1 C.p.p., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul va trebui să respecte următoarele obligații:

a. să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat;

b. să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza, cu privire la schimbarea locuinței;

c. să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, de către organul judiciar care a dispus măsura ( respectiv Secția 7 Poliție), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

În baza art. 215 alin. 2 C.p.p., pe timpul controlului judiciar instanța va impune inculpatului să respecte următoarea obligație: să nu părăsească Municipiul București decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar care a dispus măsura.

În baza art. 215 alin. 2 Cpp, va atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se va putea înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În consecință, va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului F. I. C., de sub puterea MAP nr.77/14.09.2014, emis de Judecătoria Sectorului 3 București, dacă nu este arestat în altă cauză.

Instanța va respinge ca neîntemeiata, cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpat prin apărătorul desemnat din oficiu, apreciind, pentru cele anterior expuse, că în cauză nu au încetat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nici nu au intervenit împrejurări noi care să atragă nelegalitatea măsurii”.

Analizând considerentele avute în vedere la înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, instanța constată că temeiurile avute în vedere la momentul dispunerii acestei măsuri preventive în cazul inculpatului au fost cele prev. de art. 202 alin. 1,3 și 4 lit. e) C.p.p.

Instanța, analizând actele si lucrările dosarului în raport de temeiurile de drept reglementate de art. art. 202 alin. 1,3 și 4 lit. e) C.p.p., constată că măsura controlului judiciar a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare., astfel încât va constata legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar.

Instanța va constata, totodată, că inculpatul a fost arestat preventiv în prezenta cauză de la 14.09.2014 la 12.12.2014, data la care a fost pus în libertate urmare a înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Având în vedere soluția instanței pe fondul cauzei, în baza art.399 alin.1 C.p.p. instanța va revoca măsura controlului judiciar a inculpatului luată prin încheierea de ședință din data de 10.12.2014 prin care s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

În baza art.399 alin.4 C.p.p. dispoziția instanței privind măsura preventivă este executorie.

În ceaea ce privește latura civilă a cauzei:

Instanța constată că persoana vătămată E. I. s-a constituit parte civilă în procesul penal solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 1125 lei reprezentând contravaloarea lanțului din aur. De asemenea, instanța constată că inculpatul a fost de acord să despăgubească partea civilă cu suma de 1125 lei, recunoscând prtențiile civile ale acesteia, dar și faptul că acordul acestuia nu a fost completat cu acordul părților responsabile civilmente citate în cauză ( conform art.23 alin.2 C.p.p.)

Instanța va admite acțiunea civilă, totuși, pentru următoarele considerente:

Analizând pretențiile civile formulate de partea civilă E. I., instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 1348 și art.1357 din Codul civil, angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane implică îndeplinirea cumulativă a patru condiții: existența unei fapte ilicite, vinovăția făptuitorului, producerea unui prejudiciu, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul produs. Având în vedere situația de fapt reținută, aceste condiții sunt întrunite în speță.

Astfel, este neîndoielnic că fapta culpabilă a inculpatului din 13.09.2014 a fost de natură să îi cauzeze acestuia prejudicii de ordin material, constând în valoarea lanțului din aur pe care inculpatul i l-a smuls de la gât.

În ceea ce privește însă întinderea prejudiciului material, instanța constată că persoana vătămată nu a făcut dovada sumei pretinse. Totuși, văzând că inculpatul nu a contestat pretențiile civile ale persoanei vătămate, văzând probele administrate în cauză din care rezultă că bunul persoanei vătămate era un lanț din aur de 14 k cu greutatea de 7,5 grame, ținând cont și de valoarea gramului de aur la data soluționării prezentei cauze când instanța a constatat că inculpatul a comis fapta ilicită generatoare a prejudiciului persoanei vătămate, instanța apreciază că pretențiile părții civile sunt întemeiate, urmând să admită acțiunea civilă astfel cum a fost formulată.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 19 C.p.p. coroborat cu art. 397 alin.1 C.p.p. cu referire la art.1348 și 1357 din Noul cod civil instanța va admite acțiunea civilă a părții civile E. I. și, pe cale de consecință, va obliga pe inculpatul minor, în solidar cu părțile responsabile civilmente F. M. și R. F. să-i plătească acesteia suma de 1125 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 274 alin. 1,3 C.p.p. obligă pe inculpat în solidar cu părțile responsabile civilmente să plătească statului suma de 1200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, ce includ și cheltuielile judiciare stabilite prin rechizitoriu.

În baza art. 272 C.p.p. onorariul avocatului desemnat din oficiu, respectiv suma de 300 lei pentru doamna avocat S. C., rămâne în sarcina statului și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 362 alin.2 C.p.p. constată că în mod legal și temeinic a fost luată măsura controlului judiciar cu privire la inculpatul F. I. C..

În baza art. 233 - 234 al. 1 lit. d) C.p. cu aplicarea art. 113 C.p., art. 114 al. 1 C.p. și art. 120 C.p. și cu aplicarea art.396 alin.10 C.p.p. ia față de inculpatul F. I. C. ( născut la data de 21.02.1997 în București, CNP_, fiul lui M. și F., cetățean român, stare civilă – necăsătorit, studii – 8 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, domiciliat în București, ., ., cu adresa indicată pentru comunicarea actelor de procedură în București, Al. L. Florilor nr.3, ., sector 2, fără antecedente penale) măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 4 luni, sub coordonarea Serviciului de Probațiune București, pentru săvârșirea în stare de minoritate, a infracțiunii de tâlhărie calificată.

În baza art. 121 al. 1 C.p., pe durata executării măsurii educative, impune minorului, sub coordonarea Serviciului de Probațiune București, următoarele obligații: