Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 2131/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2131/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 27-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Sentința penală nr. 2131
Ședința publică de la 27 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - A. I.
GREFIER - A. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București este reprezentat de procuror C. P..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe petentul U. D., având ca obiect liberarea condiționată (art.587 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, aflat în stare de detenție, personal și asistat de apărător ales, care depune împuternicirea avocațială . nr._/2015 la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în cadrul căruia învederează instanței depunerea la dosar a relațiilor solicitate de la locul de detenție al petentului.
Se prezintă d-na avocat din oficiu S. G. care solicită a se constata că delegația sa încetează prin prezența apărătorului ales al petentului, precum și stabilirea onorariului parțial.
Instanța, în temeiul disp. art.91 alin.4 C.pr.pen., constată că delegația apărătorului din oficiu încetează prin prezența apărătorului ales al petentului și stabilește onorariu parțial în cuantum de 65 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al petentului solicită admiterea cererii și liberarea condiționată a petentului, având în vedere că acesta a executat fracția de 2/3 din pedeapsă, pe perioada executării pedepsei a avut un comportament corespunzător, a fost stăruitor în muncă, a dat dovezi temeinice de îndreptare, nu are antecedente penale, a fost polițist iar în prezent este pensionar, a fost recompensat pe perioada executării pedepsei, obținând 201 credite și 42 de zile câștigate prin muncă. De asemenea, solicită să se aibă în vedere conduita petentului înainte de a fi condamnat, că pe perioada executării pedepsei a fost recompensat de mai multe ori, că a achitat cheltuielile judiciare la care a fost obligat prin sentința penală de condamnare, precum și împrejurarea că are un copil care are nevoie de sprijinul acestuia pentru finalizarea studiilor. Depune concluzii scrise ale petentului, precum și o caracterizare. În final, în ceea ce privește sancțiunea aplicată petentului, arată că la acest moment aceasta nu este definitivă, petentul fiind sancționat disciplinar pentru că atunci când era la muncă a părăsit pentru câteva minute spațiul pentru a obține niște cârpe pentru a face curățenie. În acel moment a ajutat o persoană să care niște bagaje în incinta spitalului pentru care a primit o pungă cu gogoși, abatere ce nu este în măsură să amâne liberarea condiționată a petentului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, ca neîntemeiată, având în vedere natura infracțiunii pentru care petentul a fost condamnat, împrejurarea că fracția minimă prevăzută de lege a fost depășită cu doar 6 zile, se află la prima analiză a comisiei de propuneri pentru liberare condiționată și a fost sancționat disciplinar pe perioada executării pedepsei.
Petentul, personal, arată că are o situație familială foarte grea, copilul său muncește pentru a-și achita taxele de la facultate, are vârsta de 50 de ani și tot ce își dorește este să își ajute familia. În ceea ce privește sancțiunea aplicată, arată că se afla la muncă, timp în care aveau voie să meargă la toaletă, să ia un patent dacă ar fi avut nevoie, însă tot ceea ce a făcut a fost să plece pentru a aduce niște cârpe să facă curățenie, necunoscând faptul că nu avea voie să părăsească acea locație. Consideră că agentul respectiv a procedat legal, însă i-a lipsit doza de omenie. Arată că atunci a ajutat o bătrână, iar aceasta i-a dat 5 gogoși drept mulțumire, iar în momentul în care s-a întors a comunicat agentului supraveghetor despre faptul că s-a întors și că a primit acele 5 gogoși. În final, solicită admiterea cererii și liberarea sa condiționată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
1. Actul de sesizare. Prin sesizarea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.09.2015 sub nr._, s-a propus amânarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1025/2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală a condamnatului U. D. – deținut în Penitenciarul București-Rahova.
În motivarea acestei propuneri, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate a arătat că la luarea deciziei de liberare condiționată a acestuia trebuie avute în vedere că pe perioada executării pedepsei deși petentul a fost recompensat, are și o sancțiune aplicată care până în prezent nu a fost ridicată, astfel că scopul pedepsei nu a fost atins.
2. Probatoriul. În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au atașat la dosar procesul-verbal nr.41/2015 al comisiei, caracterizarea întocmită de conducerea penitenciarului, copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.1789/2014 emis de Tribunalul București Secția I Penală.
3. Situația de fapt. Instanța reține că persoana condamnată U. D. – fără antecedente penale - se află în executarea unei pedepse de 2 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr.1025/2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, definitivă. Astfel, prin sentința penală nr.1025/2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, definitivă, a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de Legea nr.78/2000.
Executarea pedepsei a început la data de 16.12.2014 și urmează să expire la data de 18.07.2016, petentul executând pedeapsa în regim deschis.
De asemenea, instanța reține că petentul a lucrat în penitenciar, considerându-i-se executate 42 zile închisoare ca urmare a muncii prestate, în perioada detenției având 3 recompense, fiind sancționat disciplinar o dată în data de 25.09.2015.
4. Legea aplicabilă
Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze instanța urmează a avea în vedere că prin decizia nr. 214 din 16 iunie 1997 a Curții Constituționale, s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 140/1996 care înăspreau condițiile privind acordarea liberării condiționate și care totodată urmau a se aplica și pentru condamnările aplicate anterior intrării în vigoare a legii.
Astfel în considerentele deciziei se arată că aceste prevederi referitoare la incidența legii penale în raport cu faptele săvârșite anterior intrării în vigoare sunt însă în vădită contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și cu prevederile art. 13 din Codul penal, care consacra principiul legii mai favorabile în cazul situațiilor tranzitorii în succesiunea legilor penale. Incidența dispozițiilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernata de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care, consfințind regula ca legea dispune numai pentru viitor, admit ca unica excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul sau, cat și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este cazul liberării condiționate.
Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viața sau a pedepsei închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifica instituția liberării condiționat, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 13 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă.
Din compararea celor două texte de lege rezultă că legea mai favorabilă în ceea ce privește liberarea condiționată este reprezentată de Codul Penal din 1969, noul Cod Penal introducând o . condiții suplimentare cum sunt de exemplu cele privind acoperirea prejudiciului, regimul în executarea căruia se află condamnatul.
Având în vedere aceste considerente instanța va examina prezenta cerere prin raportare la dispozițiile art. 59 din Codul Penal din 1969.
Potrivit acestui text de lege după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. 1 se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiționată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei când aceasta nu depășește 10 ani și a cel puțin jumătate când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
5.Considerente juridice. Analizând condițiile necesare liberării condiționate prevăzute de art.59 alin.1 C. pen., instanța constată în primul rând că până la data de 12.10.2015 petentul a executat în total 493 zile (42 zile fiind considerate ca executate pe baza muncii prestate) din cele 731 zile pe care le avea de executat, iar pentru a putea fi liberat condiționat trebuia să execute cel puțin 2/3 din pedeapsă, reprezentând 487 zile. În consecință, instanța reține că în prezent petentul a executat fracțiunea corespunzătoare din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberarea condiționată, acesta executând 2/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare.
Prin urmare, prima condiție a liberării condiționate este îndeplinită, deoarece condamnatul a executat 2/3 din pedeapsă.
Cu privire la celelalte două condiții ale liberării condiționate, stăruința în muncă și disciplina condamnatului, din caracterizarea comportamentului petentului în perioada analizată a executării pedepsei, instanța reține că deținutul a avut o atitudine decentă și civilizată, a participat la numeroase programe și activități educative, a menținut legătura cu mediul suport.
În ceea ce privește prestarea unei activități lucrative, instanța constată că petentul a desfășurat o astfel de activitate pe durata detenției, în acest sens fiind evidențiate în procesul-verbal întocmit de comisie un număr de 42 de zile considerate ca executate pe baza muncii prestate.
În ceea ce privește comportamentul petentului, instanța reține că acesta a fost sancționat disciplinar o dată în data de 25.09.2015, sancțiune ce nu a fost ridicată până în prezent, fiind recompensat de 3 ori.
Cu toate acestea instanța apreciază că nu se impune liberarea condiționată a petentului la acest moment. Este adevărat că întregul comportament al petentului din perioada detenției dovedește că acesta a făcut importante progrese în ceea ce privește reintegrarea socială, însă a și fost sancționat disciplinar o dată, sancțiune ce nu a fost ridicată până în prezent, astfel că instanța consideră că raportat la gravitatea infracțiunii comise precum și la toate împrejurările cauzei nu se impune liberarea acestuia la acest moment.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța apreciază că abaterea comisă, și anume părăsirea fără drept a spațiului în care își desfășoară activitatea, relevă faptul că procesul de reeducare și de reintegrare socială nu s-a încheiat, impunându-se în continuare menținerea sa în stare de detenție. Chiar dacă în concret, părăsirea locului respectiv și primirea a 5 gogoși ar putea părea o faptă hilară, trebuie avut în vedere faptul că starea de detenție presupune anumite reguli stricte. Nerespectarea acestor reguli poate produce consecințe deosebit de grave, existând de exemplu riscul ca petentul să primească bunuri interzise sau să părăsească locul în care își desfășura activitatea și să nu se mai întoarcă.
Chiar dacă procedura sancționării petentului este în curs de soluționare trebuie avut în vedere faptul că acesta a recunoscut chiar și în fața instanței abaterea comisă, invocând însă că nu a avut reprezentarea faptului că nu putea părăsi locul de muncă. Cu toate acestea chiar și petentul a declarat că agentul a procedat legal. În concluzie instanța apreciază că abaterea comisă, și anume părăsirea fără drept a locului în care își desfășoară munca, dovedește că se impune în continuare supravegherea conduitei petentului în stare de detenție.
Instanța reține totodată că acesta a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată care s-a desfășurat pe parcursul a 4 luni. Este adevărat că gravitatea infracțiunii comise nu este de natură a justifica prin ea însăși respingerea cererii de liberare condiționate, însă ea trebuie să fie avută în vedere de instanță la soluționarea cererii. Pedeapsa nu are doar o funcție de reeducare ci și o funcție preventivă. Prin aplicarea și executarea ei trebuie să se asigure prevenția generală, orice persoană urmând a fi descurajată să comită fapte asemănătoare având în vedere sancțiunea la care s-ar expune iar în cadrul societății trebuie să existe sentimentul de securitate și de dreptate. Raportat la perioada relativ redusă de detenție, instanța apreciază că liberarea petentului la acest moment, după o perioadă de un an și aproximativ 4 luni executată efectiv, instanța apreciază că pedeapsa nu și-a atins scopul, fiind necesară în continuare supravegherea comportamentului condamnatului în stare de detenție.
Față de cele arătate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat U. D. și va fixa termen de reiterare la 11.02.2016.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. va obliga petentul la plata sumei de 350 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare. Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 65 lei va rămâne în sarcina statului, fiind avansat din fondurile MJ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat U. D. (fiul lui L. și M., ns. la data de 16.10.1966, CNP_, deținut în Penitenciarul București-Rahova).
Fixează termen de reiterare la 11.02.2016
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă petentul la plata sumei de 350 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3 București). Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 65 lei urmează a rămâne în sarcina statului, fiind avansat din fondurile MJ.
Cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare..
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.10.2015.
Președinte,Grefier,
A. IuganAndreea D.
Red. A.I./tehnored.A.D.
6 ex./29.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
