Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cod penal). Decizia 212/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 212
Ședința publică de la 19 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Crîșmaru Gabriel
JUDECĂTORI: Crîșmaru Gabriel, Grosu Valerica Niculina Anti
-
- -A- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursurilor penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, inculpata și partea civilă ASOCIAȚIA DE proprietari NR.6 R împotriva deciziei penale nr.366/AP din 22.12.2008 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta inculpată asistată de avocat ales, intimatul inculpat asistat de avocat oficiu lipsind recurenta parte civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Fiind întrebați de instanță, atât recurenta inculpată cât și intimatul inculpat au răspuns că nu doresc să dea alte declarații, înțeleg să se prevaleze de dreptul la tăcere.
Procurorul, recurenta inculpată prin apărător și intimatul inculpat prin apărător au învederat instanței că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind formulate alte cereri instanța a constatat recursurile în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul având cuvântul a criticat decizia pronunțată de instanța de apel sub aspectul greșitei achitări a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor deduse judecății. Așa cum s-a reținut de instanța de fond, în perioada 2001-2003 inculpații au acordat măriri salariale și premii fără a avea acordul adunării generale iar banii încasați de la proprietari au fost folositi în scop personal, prejudiciul cauzat fiind de 185.555.616 lei. Ambii inculpați au acționat cu rea credință, au desfășurat activitate în mod abuziv. Față de soluția pronunțată, TRIBUNALUL NEAMȚa apreciat superficial probele administrate. A pus concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei penale pronunțată în apel și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Avocat ales având cuvântul pentru recurenta inculpată a depus la dosar concluzii scrise pe care le-a susținut și oral în fața instanței apreciind că decizia instanței de apel este nelegală în ceea ce privește soluționarea laturii penale și civile a cauzei, deși hotărârea s-a motivat pe elemente care exclud vinovăția inculpatei. Aceasta avea calitatea de administrator și era executant nu putea lua singură decizii. Adunarea generală a asociației de proprietari se întrunește o dată pe an și în situații excepționale se mai întrunește o dată. Inculpata și-a îndeplinit în mod corect sarcinile ce i-au fost repartizate fără a încălca legea și fără a-și însuși vreun din banii asociației de proprietari. Singura acuză reținută pentru aceasta este că a decontat o sumă de bani fără a preciza ce lucrare a fost efectuată. Restul faptelor sunt reținute pe baza unor afirmații generale. În cauză sunt reținute două infracțiuni distincte, nu este concretizată nicio persoană vătămată prin activitatea desfășurată de inculpată. Nu poate fi confundată persoana fizică cu persoana juridică. Solicită admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond achitarea inculpatei în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală și înlăturarea obligării acesteia la plata despăgubirilor civile.
Cu privire la recursurile declarate de procuror și partea civilă a pus concluzii de respingere a acestora ca nefondate.
Avocat oficiu având cuvântul pentru intimatul inculpat, se raliază concluziilor puse de colegul său în ceea ce privește respingerea recursurilor declarate de procuror și partea civilă. Apreciază că soluția pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică. S-a efectuat în cauză o expertiză ocazie cu care nu s-a înregistrat nici un prejudiciu. Nu au fost concretizați proprietarii păgubiți. A solicitat plata onorariului din fondul
Recurenta inculpată având ultimul cuvânt și-a însușit concluziile puse de apărătorul său.
Intimatul inculpat având ultimul cuvânt a lăsat soluția la aprecierea instanței.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.315 din 22.05.2008, pronunțată de Judecătoria Roman în dosarul penal nr-, a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 cod penal, la pedeapsa de 6( sase ) luni închisoare. Același inculpat, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la gestiune frauduloasă, prev. de art. 26 cod penal raportat la art. 214 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si 42 cod penal, la pedeapsa de 6( sase ) luni închisoare. În baza art. 33 litera a și art.34 litera b cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare și s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza II si litera b cod penal, în condițiile art. 71 din același cod.
În baza art. 81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, conform art. 82 cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal privind revocarea suspendării condiționate executării pedepsei. Conform art. 71 alin 5 cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate executării pedepsei principale.
Prin aceeași sentință, a fost condamnată și inculpata, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 42 cod penal, la pedeapsa de 6( sase ) luni închisoare. Aceeași inculpată, a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasa, prev. de art. 214 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 si 42 cod penal, la pedeapsa de 6( sase ) luni închisoare. În baza art. 33 litera a și art.34 litera b cod penal, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare și s-au interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza II și litera b cod penal, în condițiile art. 71 din același cod.
În baza art. 81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani si 6 luni, conform art. 82 cod penal și s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 cod penal privind revocarea suspendării condiționate executării pedepsei. Conform art. 71 alin 5 cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate executării pedepsei principale.
Au fost obligați inculpații în solidar, să plătească părții civile Asociația de Proprietari nr. 6 R, județul N, suma de 16.132,57 lei despăgubiri civile.
În baza art. 191 alin 1 cod procedura penala, a fost obligat fiecare inculpat la plata către stat a câte 300 lei, cheltuieli judiciare.
În baza art. 193 cod procedura penala, a fost obligat fiecare inculpat la plata către partea vătămata și civilă Asociația de Proprietari nr. 6 R, județul Nac âte 1 600 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut faptul că la data de 14.01.2004, reprezentanții Asociației de Proprietari nr. 6 R, au sesizat organele de poliție despre faptul ca în perioada 2001 - august 2003, inculpații au procedat în mod ilegal, la acordări de măriri salariale și premii pentru personalul asociației. Cercetările efectuate au stabilit că în calitate de președinte al Asociației de Proprietari nr. 6 R și administrator al aceleiași asociații, între 1998 și august 2003 au aprobat succesiv majorări salariale și au acordat premii personalului angajat al asociației fără respectarea prevederilor legale, în sensul că acestea trebuiau făcute cu aprobarea Adunării Generale. Deși inculpații nu au avut aprobarea impusă de lege, au procedat la efectuarea de măriri salariale și acordări de premii in baza aprobării comitetului executiv al asociației. Inculpata întocmea statele de plată pe care inculpatul le aproba, iar angajații asociației beneficiau de salarii majorate si premii. De asemenea, inculpatul a efectuat aprovizionarea asociației în nume propriu cu diverse materiale de construcții fără ca bunurile să fie recepționate și să fie eliberate bonuri de consum și fără a fi evidențiate modul și locul unde acestea au fost folosite, iar inculpata a decontat în luna august 2003 suma de 1 770 000 lei vechi, pe baza unui referat care cuprindea natura materialelor folosite și precizarea lucrării. În perioada sus amintita, au fost utilizați bani de la locatari și în alte scopuri decât cele prevăzute în statutul asociației și au fost justificați cu documente care nu priveau activitatea asociației, s-au cheltuit bani fără aprobarea Adunării Generale, s-au efectuat plăți pe documente care nu întruneau condițiile stabilite de lege pentru a fi decontate, iar inculpata nu a repartizat integral cheltuielile de căldură în sumă de 65 066 649 lei.
Prin săvârșirea faptelor descrise, inculpații au cauzat un prejudiciu asociației de 185.555.616 lei, din care s-a recuperat suma de 24.229.960 lei, iar partea vătămată s-a constituit parte civila cu suma de 18.555,57 lei noi și a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 3.200 lei noi, cheltuieli judiciare.
Atât in cursul urmăririi penale cat și în fața instanței de judecată, cei doi inculpați au recunoscut că au procedat în modalitatea mai sus menționată, dar au precizat ca au desfășurat activități în conformitate cu dispozițiile legale și au avut motive întemeiate pentru a ignora prevederi legale în diverse situații, deoarece nu puteau cere aprobarea Adunării Generale pentru majorări salariale și premii, întrucât această Adunare nu putea fi întrunită în fiecare lună, pentru orice problemă apărută.
S-a reținut că vinovăția inculpaților a fost dovedită pe deplin prin procesele verbale încheiate de organele de politie, raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză și anexele acestuia, obiecțiunile si răspunsul la acestea, raportul de verificare financiar contabila a Asociației de Proprietari nr. 6 R, adresa nr. 21/26.02.2007, declarațiile martorilor, A, și B.
Împotriva sentinței au declarat apel, în termenul legal, ambii inculpați.
Inculpata a susținut că sentința instanței de fond nu este motivată, în sensul că nu s-a făcut descrierea faptelor cu arătarea timpului și locului unde a fost săvârșite și nici încadrarea juridică dată acestora, fiind încălcate dispozițiile art.356 lit. b Cod procedură penală. De asemenea, nu s-a făcut analiza probelor care au servit pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cât și a celor care au fost înlăturate și nu s-a motivat soluția cu privire la latura civilă, fiind incidente dispozițiile art.356 lit. c Cod procedură penală.
Inculpata a mai susținut că în baza aprobării Comitetului Executiv al Asociației, a întocmit statele de plată, care erau aprobate de, președintele asociației și în acest mod angajații asociației beneficiau de salarii majorate și premii. În hotărâre nu s-a precizat care este cuantumul sumelor plătite cu titlu de majorări salariale și premii și perioadele în care au fost efectuate plățile.
S-au făcut afirmații generale privind utilizarea unor sume de bani, fără aprobarea Adunării Generale și fără a se preciza cine a făcut plățile, pe ce documente și care este suma pentru care răspunde fiecare inculpat. Instanța de fond a mai reținut că inculpata apelantă nu a repartizat integral cheltuielile de căldură în sumă de 65.066.649 ROL, fără a face nici o trimitere la natura infracțiunii. Ori, condamnarea unei persoane poate fi făcută numai în condițiile săvârșirii unei fapte, precis determinate și probate și nu pe baza unor afirmații cu caracter general.
În speță, hotărârea apelată este esențial nelegală, întrucât instanța de fond nu a rezolvat fondul cauzei.
Inculpata apelantă a susținut că infracțiunile puse în seama sa nu există, întrucât a fost delegată pe baza unui contract individual de muncă în funcția de administrator al Asociației de Proprietari nr.6 R, iar conform art.7 (1) din nr.OG85/2001, administratorul este un executant, care asigură activitatea de administrare a clădirii.
Conform art. 5 (1) și 6 (1) din nr.OG85/2001, Asociația de Proprietari este condusă de Adunarea Generală a Proprietarilor și de Comitetul Executiv al asociației (între adunările generale) și acestea sunt organele de conducere cu atribuții decizionale. de salarii și acordarea de premii s-au efectuat în baza aprobării Comitetului Executiv, decizia fiind luată de acest organ, administratorul întocmind doar statele de plată, conform atribuțiilor derivate din nr.HG400/2003. În această situație, răspunderea juridică pentru aprobarea respectivelor sume, revine membrilor Comitetului Executiv și nu administratorului, care a executat ceea ce a dispus organul de conducere al asociației.
Prejudiciul stabilit de instanța de fond ca fiind cauzat de ambii inculpați, prin acordarea de stimulente salariale, este de 26.132,57 RON și nu a fost defalcat pe natura infracțiunilor comise. Raportul de expertiză întocmit de expertul, este bazat pe generalități și aprecieri personale și nu pe documente contabile. Expertul a menționat că, vina pentru utilizarea necorespunzătoare a banilor asociației, revine Comitetului Executiv, cenzorului și administratorului. Totalizând sumele defalcate de expert, rezultă un prejudiciu de 17.986,56 RON, care nu concordă cu prejudiciul reținut de instanța de fond, de 16.132,57 RON.
Expertul a constatat că acest prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea mai multor persoane - membrii Comitetului Executiv, cenzori și președinte, însă răspunderea penală și civilă a fost atribuită în principal administratorului, care ocupa o funcție de execuție și nu de decizie.
Inculpata a arătat că suma de 65.066.649 ROL, reținută ca fiind prejudiciul cauzat prin nerepartizarea debitorilor de căldură, nu constituie pagubă și nu poate fi pusă în sarcina ei. de plată pentru acești debitori au fost întocmite de ea, sumele datorate fiind precizate pe fiecare proprietar de apartament, iar faptul că aceștia au refuzat plata, nu constituie infracțiune, iar suma nu-i poate fi imputată.
Cu privire la infracțiunile reținute în sarcina sa, inculpata a făcut precizarea că infracțiunea de gestiune frauduloasă este o infracțiune contra patrimoniului, iar infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, face parte din categoria infracțiunilor care adus atingere unor activități de interes public sau altor activități reglementate de lege. Cele două infracțiuni au subiecți pasivi diferiți, pentru infracțiunea prev. de art.214 Cod penal, parte civilă fiind Asociația de Proprietari nr.6 R, iar pentru infracțiunea prev.de art.246 Cod penal, persoanele fizice ale căror interese au fost vătămate prin activitățile inculpaților. Nici în cursul urmăririi penale și nici al judecății, nu au fost identificate persoanele fizice, subiecți pasivi ai infracțiunii prevăzute de art.246 Cod penal, nu au fost stabilite prejudiciile cauzate fiecărei părți vătămate în parte și nu s-a dispus obligarea inculpaților apelanți la plata acestor prejudicii.
Și sub acest aspect, instanța de fond nu a rezolvat fondul cauzei, sentința pronunțată fiind lovită de nulitate.
Pentru motivele invocate, inculpata a solicitat admiterea apelului, în temeiul art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, desființarea sentinței atacate și achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit. d Cod procedură penală. În subsidiar, inculpata a solicitat admiterea apelului în temeiul art.379 pct.2 lit. b Cod procedură penală, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleeași instanțe.
Inculpatul a solicitat ca în raport de probatoriul administrat în cauză, să se facă o reapreciere a declarațiilor existente la dosar, a expertizelor efectuate, iar pe baza acestei reaprecieri, să se admită apelul declarat, în sensul achitării sale, fie în baza art.10 lit. d Cod procedură penală, respectiv că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și anume intenția, fie în baza art.10 lit. a Cod procedură penală - fapta nu există. Inculpatul a susținut că din cele două expertize efectuate în cauză, nu rezultă că banii Asociației de Proprietari au fost folosiți în alte scopuri decât cele pentru activitățile prestate de asociație și, nici nu s-au găsit nereguli în gestiune, iar el a avut funcția de președinte al asociației și nu de administrator.
În subsidiar, având în vedere că pe latura civilă nu s-a stabilit exact cuantumul prejudiciului, și prin urmare, instanța de fond nu a rezolvat fondul cauzei, inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Tribunalul, verificând, în temeiul art.378 alin.1 Cod procedură penală, hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, a constatat că apelurile declarate de inculpați sunt întemeiate, numai sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei și prin decizia penală nr.366/AP/22.12.2008 în temeiul art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, a admis apelurile declarate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr.315 din 22.05.2008, pronunțată de Judecătoria Roman, pe care a desființat-o în parte numai cu privire la latura penală și rejudecând cauza în temeiul art.11 pct.2 lit. b raportat la art.10 lit. d Cod procedură penală, a achitat pe inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.42 Cod penal și de complicitate la gestiune frauduloasă, prev.de art.26 Cod penal, raportat la art.214 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.42 Cod penal.
În temeiul art.11 pct.2 lit. b raportat la art.10 lit. d Cod procedură penală, a achitat pe inculpata, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.42 Cod penal și de gestiune frauduloasă, prevăzută de art.214 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.42 Cod penal.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
S-a luat act că inculpata a fost asistată de apărător ales.
În temeiul art.189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul, în sumă de 300 lei, s-a avansat către N, din fondul Ministerului Justiției.
S-a admis în parte cererea părții civile - Asociația de Proprietari nr.6 R, privind plata cheltuielilor judiciare în apel și în temeiul art.193 alin.6 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații să-i plătească părții civile, câte 137,5 lei, cheltuieli judiciare în apel.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Instanța de apel la motivarea soluției a avut în vedere faptul că infracțiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută de art.214 alin.1 Cod penal, constă în pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credință, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării bunurilor. Obiectul juridic principal al acestei infracțiuni îl constituie relațiile sociale cu caracter patrimonial, iar obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale referitoare la buna credință și încrederea necesară între cei care intră în relații cu caracter patrimonial.
Calitatea de subiect activ o poate avea orice persoană care are ori trebuie să aibă grijă de administrarea sau conservarea bunurilor altuia, iar participația penală este posibilă sub toate formele ei. Elementul material al laturii obiective se realizează prin acțiuni sau inacțiuni păgubitoare pentru proprietarul bunurilor administrate sau conservate.
În privința laturii subiective, vinovăția există doar sub forma intenției.
În cauza dedusă judecății, nici inculpata și nici inculpatul, prima în calitate de administrator, iar al doilea în calitate de președinte al Asociației de Proprietari nr.6 R, nu și-au însușit cu rea-credință, bani din fondurile asociației.
Administratorul asociației de locatari, îndeplinește o funcție de execuție, și asigură în principal activitatea de administrare a clădirii, iar președintele reprezintă asociația în derularea contractelor și își asumă obligații în numele acesteia.
Inculpata nu a avut atribuții decizionale în cadrul Asociației de Proprietari nr.6 R și nu a dispus majorările salariale și acordarea de premii în perioada 2002 - 2003, ci a întocmit doar listele de plată pentru beneficiari, conform atribuțiilor de serviciu și nu a dispus aprovizionarea cu materiale de construcții pentru efectuarea lucrărilor de reparații, iar neplata cheltuielilor de încălzire și apă caldă din partea persoanelor fizice debranșate de la R, nu s-a datorat inculpatei, ci refuzului acestora de a achita sumele datorate, pentru care inculpata a întocmit listele de plată.
Plățile efectuate pe documente care nu întruneau condițiile stabilite de 2329/2001, decontarea unei sume de bani pentru materiale de reparații și alte cheltuieli efectuate în perioada de referință de inculpată, nu au fost făcute cu rea-credință de aceasta, cu scopul pricinuirii unei pagube. În aceste condiții, s-a constatat că lipsește latura subiectivă pentru existența infracțiunii de gestiune frauduloasă, respectiv intenția inculpatei de a prejudicia asociația de locatari.
De asemenea, nu se poate vorbi de o complicitate la infracțiunea de gestiune frauduloasă din partea inculpatului, întrucât nu a rezultat intenția acestuia de a înlesni sau ajuta în vreun mod pe inculpata, la săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă. În consecință, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii continuate de gestiune frauduloasă, respectiv complicitate la această infracțiune.
Referitor la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 alin.1 Cod penal, subiectul activ al infracțiunii este funcționarul public sau un alt funcționar, iar subiectul pasiv este persoana fizică ale cărei interese au fost vătămate prin activitatea făptuitorului. Elementul material al infracțiunii constă într-o acțiune ori o inacțiune, iar pentru existența infracțiunii se cere ca fapta să fi fost săvârșită de făptuitor în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu. Urmarea infracțiunii constă în apariția unei vătămări aduse intereselor unei persoane fizice.
Raportul de cauzalitate presupune nu numai dovedirea caracterului incorect al efectuării atribuțiilor de serviciu de către autor, dar și faptul că rezultatul acestei conduite necorespunzătoare a fost, nemijlocit, o vătămare a intereselor unei persoane fizice. Instanța de apel a reținut că nu există nici o persoană fizică care să fi fost vătămată de inculpați, cu prilejul efectuării unui act de serviciu la care aceștia erau îndreptățiți să procedeze.
Prin urmare, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 alin.1 Cod penal, lipsește latura obiectivă, astfel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Instanța de fond a descris faptele reținute în sarcina inculpaților, însă nu a precizat actele materiale care au intrat în conținutul fiecărei infracțiuni deoarece a constatat că prin aceeași situație de fapt, inculpații au comis câte două infracțiuni.
După cum s-a menționat mai sus, neregulile semnalate în activitatea inculpaților, prin care s-a cauzat Asociației de Proprietari nr.6 R, o pagubă în valoare de 185.555.616 lei vechi, prin administrarea necorespunzătoare a bunurilor acesteia, nu constituie infracțiunea de gestiune frauduloasă, respectiv complicitate la gestiune frauduloasă, întrucât nu rezultă reaua-credință a inculpaților în cauzarea prejudiciului, mai ales că aceștia nu au beneficiat personal de nici o sumă de bani.
Prin îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor care au revenit celor doi inculpați în cadrul Asociației de Proprietari nr.6 R, nu s-a cauzat o vătămare a intereselor legale ale vreunei persoane fizice, ci o vătămare a intereselor persoanei juridice, iar în aceste condiții, lipsește latura obiectivă pentru existența infracțiunii prevăzută de art.246 alin.1 Cod penal.
Având în vedere că instanța de fond a reținut aceeași situație de fapt, la stabilirea încadrării juridice a ambelor infracțiuni, nu a considerat necesar să puncteze acest aspect, motivarea acestei împrejurări fiind suplinită prin prezenta decizie.
Pe de altă parte, lipsa motivării și nerezolvarea fondului cauzei, nu mai reprezintă în actuala reglementare a codului d e procedură penală, motive pentru a se dispune rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată și, nici nu se înscriu pentru cazurile de nulitate prevăzute de art.197 alin.2 Cod penal.
Chiar dacă faptele deduse judecății nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, totuși, prin activitatea defectuoasă desfășurată de inculpați în cadrul Asociației de Proprietari nr.6 R, s-a cauzat acestei părți civile un prejudiciu total, în valoare de 18.555,57 RON, format din 587 RON achiziții nelegale, 3.399 RON bani acordați cu titlu de împrumut și nerecuperați, 5.988 RON majorări salariale și premii, 34 RON lipsa din casieria asociației, 2.040 RON efectuarea de plăți nelegale și 6.506 RON cheltuieli nerepartizate agent termic.
În fapt, ambii inculpați sunt răspunzători în solidar de cauzarea prejudiciului părții civile - Asociația de Proprietari nr.6 R, aceștia nesocotind în activitatea lor, prevederile statutului asociației, neputându-se face în concret o separare a sumelor pe fiecare dintre ei, aspect care rezultă și din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul. Inculpații au recunoscut că au lucrat defectuos, iar inculpata a și achitat parte din prejudiciul cauzat părții civile.
Reținerea aceleași situații de fapt pentru ambele infracțiuni, a făcut imposibilă stabilirea a două prejudicii, pentru că în realitate nu au existat două prejudicii, ci unul singur, astfel încât critica adusă hotărârii atacate de inculpați, sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, nu este întemeiată.
Potrivit art.346 Cod procedură penală, când achitarea s-a pronunțat pentru cazul prevăzut de art.10 alin.1 lit. d Cod procedură penală, instanța poate obliga la repararea pagubei materiale potrivit laturii civile.
În aceste condiții, în mod corect instanța de fond a dispus obligarea în solidar a inculpaților la plata sumei de 16.132,57 RON, cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel au declara recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, partea civilă Asociația de proprietari nr.6 R și inculpata.
Parchetul a criticat soluția pronunțată în apel sub aspectul greșitei achitări a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor deduse judecății. Așa cum s-a reținut de instanța de fond, în perioada 2001-2003 inculpații au acordat măriri salariale și premii fără a avea acordul adunării generale iar banii încasați de la proprietari au fost folositi în scop personal, prejudiciul cauzat fiind de 185.555.616 lei. Ambii inculpați au acționat cu rea credință, au desfășurat activitate în mod abuziv. Față de soluția pronunțată, TRIBUNALUL NEAMȚa apreciat superficial probele administrate.
Asociația de proprietari nr.6 Ras olcitat menținerea sentinței pronunțate de prima instanță și obligarea inculpaților la plata sumelor de 16.132,57 lei despăgubiri civile și 5.300 lei cheltuieli judiciare.
Recurenta inculpată a apreciat că decizia instanței de apel este nelegală în ceea ce privește soluționarea laturii penale și civile a cauzei, deși hotărârea s-a motivat pe elemente care exclud vinovăția inculpatei. Aceasta avea calitatea de administrator și era executant nu putea lua singură decizii. Adunarea generală a asociației de proprietari se întrunește o dată pe an și în situații excepționale se mai întrunește o dată. Inculpata și-a îndeplinit în mod corect sarcinile ce i-au fost repartizate fără a încălca legea și fără a-și însuși vreun din banii asociației de proprietari. Singura acuză reținută pentru aceasta este că a decontat o sumă de bani fără a preciza ce lucrare a fost efectuată. Restul faptelor sunt reținute pe baza unor afirmații generale. În cauză sunt reținute două infracțiuni distincte, nu este concretizată nici o persoană vătămată prin activitatea desfășurată de inculpată. Nu poate fi confundată persoana fizică cu persoana juridică. A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond achitarea inculpatei în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală și înlăturarea obligării acesteia la plata despăgubirilor civile.
Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ și de partea civilă Asociația de proprietari nr.6 sunt întemeiate, iar recursul declarat de inculpata este nefondat.
Curtea analizând întregul probatoriul administrat în cauză, în faza de urmărire penală și de judecată a concluzionat ca fiind întemeiată, legală și temeinică soluția pronunțată de prima instanță. Instanța de apel a apreciat în mod necorespunzător probele administrate și în mod greșit a stabilit că inculpații nu au acționat cu rea credință și că în cauză nu sunt persoane prejudiciate.
Inculpatul a efectuat aprovizionarea în nume propriu cu materiale de construcții fără ca aceste bunuri să fie recepționate și să fie eliberate bonuri de consum, fără a se evidenția prin vreun act modul și locul unde au fost folosite (prejudiciul în acest caz este de 409,999 lei RON).
Inculpata a decontat în luna august 2003 suma de 177,00 lei RON, pe baza unui referat pentru materiale de reparații, fără precizarea lucrării și a materialelor necesare, justificarea fiind făcută cu bonuri.
S-au utilizat banii de la locatari în alte scopuri decât activitatea stabilită prin statut, justificarea fiind făcută cu documente care nu privesc activitatea asociației și s-au cheltuit bani fără aprobarea Adunării Generale( prejudiciul fiind de 3.399,029 lei RON).
S-au efectuat plăți pe documente care nu întrunesc condițiile stabilite de nr.2329/2001 decontându-se copii de pe facturi și de pe chitanțe în sumă de 2.040,00 lei RON.
Inculpata nu a repartizat integral cheltuielile cu căldura, înregistrându-se debite în sumă de 6.506,664 lei RON.
Lipsa din casieria asociației a sumei de 34,385 lei RON, de care este răspunzătoare, conform raportului de expertiză contabilă inculpata.
Astfel, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.214 alin1 Cod penal, respectiv, art.26 Cod penal, raportat la art.214 alin.1 Cod penal, reaua-credință cerută de lege implică știința inculpatului, că pricinuiește, prin acțiunile sau inacțiunile sale abuzive, pagube persoanei ale cărei bunuri a primit însărcinarea de a le administra sau conserva și nuc erința de a " beneficia personal de vreo sumă de bani", cum s-a motivat de instanța de apel.
Scopul dobândirii unui folos material de către inculpat califică fapta de gestiune frauduloasă în formă agravată, încriminată la alineatul 2 al art.214 Cod penal.
Existența relei-credințe cu care au acționat cei doi inculpați în administrarea bunurilor Asociației de Proprietari nr.6 R rezultă din însăși recunoașterea acestora doi, că au lucrat defectuos, pricinuindu-i părții civile o pagubă de 16.132,57 lei RON, precum și din concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză și anexat acestuia, din raportul de verificare financiar - contabilă a Asociației de Proprietari nr.6 R și din declarațiile martorilor audiați în cauză.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art.246 Cod penal, aceasta are un caracter subsidiar, în sensul că abuzul săvârșit de un funcționar public sau de un alt funcționar se încadrează în dispozițiile art.246 Cod penal numai dacă acest abuz nu are o încriminare distinctă în Codul penal.
Legiuitorul nu a exclus de la posibilitatea de a fi subiect pasiv al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor persoana juridică. Art.246 Cod penal nu limitează sfera persoanelor care pot constitui subiect pasiv al infracțiunii, la persoanele fizice, cum în mod eronat a apreciat TRIBUNALUL NEAMȚ.
Faptele săvârșite de cei doi inculpați nu pot fi încadrate la art.248 Cod penal, întrucât Asociația de Proprietari nr.6 R nu este un organ sau o instituție de stat ori o unitate din cele la care se referă art.145 Cod penal, în schimb poate fi considerată o "persoană" în sensul dorit de legiuitor la art.246 Cod penal.
Recursul declarat de partea civilă Asociația de proprietari nr.6 R este întemeiat în parte, din actele dosarului rezultând că în apel i se cuvin cheltuieli judicare în sumă de 1.600 lei. Pentru celelalte cheltuieli judiciare pretins efectuate nu au fost depuse acte doveditoare.
Având în vedere aspectele de mai sus, Curtea în baza art.38515pct.2 lit.a pr.pen. va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ și de partea civilă Asociația de proprietari nr.6 R împotriva deciziei penale nr.366/AP/22.12.2008 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul de mai sus pe care o va casa și va menține sentința penală nr.315/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria Roman.
În baza art.193 al.1 pr.pen se vor obligă inculpații să achite părții civile suma de 1.600 lei cheltuieli judiciare în apel, reprezentând onorariu de avocat.
În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata, și în temeiul art. art.192 al.2 pr.pen. se va obliga aceasta la plata cheltuielilor judiciare în recurs.
Se va lua act că inculpata a avut apărător ales în apel și recurs.
În baza art.189 pr.pen. onorariul de apărător din oficiu pentru inculpatul, în sumă de 300 de lei pt. avocat din Baroul Neamț, pentru faza de apel și de 300 de lei pentru avocat din Baroul Bacău, pentru faza de recurs se vor suporta din fondul și vor fi incluse în cheltuielile judiciare.
Se va admite cererea apărătorului din oficiu pentru inculpata, avocat din Baroul Bacău pentru plata onorarului în sumă de 200 de lei, care se va suporta din fondul și va fi inclus în cheltuielile judiciare.
În baza art.192 al.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
În baza art.192 al.2 pr.pen. se va obliga fiecare inculpat la câte 150 de lei cheltuieli judiciare în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.2 lit.a pr.pen. admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ și de partea civilă Asociația de proprietari nr.6 R împotriva deciziei penale nr.366/AP/22.12.2008 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul de mai sus pe care o casează și menține sentința penală nr.315/22.05.2008 pronunțată de Judecătoria Roman.
În baza art.193 al.1 pr.pen obligă inculpații să achite părții civile suma de 1.600 lei cheltuieli judiciare în apel, reprezentând onorariu de avocat.
- act că inculpata a avut apărător ales în apel și recurs.
În baza art.189 pr.pen. onorariul de apărător din oficiu pentru inculpatul, în sumă de 300 de lei pt. avocat din Baroul Neamț, pentru faza de apel și de 300 de lei pentru avocat din Baroul Bacău, pentru faza de recurs se vor suporta din fondul și vor fi incluse în cheltuielile judiciare.
Admite cererea apărătorului din oficiu pentru inculpata, avocat din Baroul Bacău pentru plata onorarului în sumă de 200 de lei, care se va suporta din fondul și va fi inclus în cheltuielile judiciare.
În baza art.192 al.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
În baza art.192 al.2 pr.pen. obligă fiecare inculpat la câte 150 de lei cheltuieli judiciare în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Crîșmaru Gabriel, Grosu Valerica Niculina Anti
- - - - -
-
Grefier,
- -
Red.sent.
Red.dec. apel MV/CN
Red.dec. recurs
Tehnored.
4 ex.; 03.04.2009
Președinte:Crîșmaru GabrielJudecători:Crîșmaru Gabriel, Grosu Valerica Niculina Anti
