Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cod penal). Sentința 3/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ Nr. 3
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Anti
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare cauza penală privind pe inculpatul,trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 penal.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpatul, pentru partea civilă SC""SRL O- administrator, pentru partea civilă SC" "SRL- avocat, lipsă fiind partea responsabilă civilmente Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești din România.
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
S-a pus în discuție cererea de amânare depusă la dosar de partea responsabilă civilmente Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești din România, prin care solicită un nou termen pentru pregătirea apărării și comunicarea copiei de pe acțiune.
Administratorul părții civile SC" "SRL depune la dosar precizări și solicită a se constata existența conflictului negativ de competență. Se opune amânării cauzei.
Avocat pentru partea civilă SC" " arată că se opune amânării cauzei, procedura de citare este completă, solicită a se soluționa conflictul negativ de competență.
Procurorul apreciază legală cererea de amânare depusă.
Inculpatul este de acord cu amânarea cauzei.
Instanța, față de cererea de amânare depusă la dosar de partea responsabilă civilmente Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești din România, prin care solicită un nou termen pentru a lua act de acțiune și comunicarea unei copii de pe aceasta, respinge cererea de amânare, având în vedere și împrejurarea că în materie penală nu se comunică copie de pe acțiune.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe excepția invocată cu privire la necompetența materială a Curții de APEL BACĂU și declinarea competenței de soluționare în favoarea Curții de Apel București.
Procurorul solicită admiterea excepției, sesizarea cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență.
Avocat pentru partea civilă SC" " solicită admiterea excepției și declinarea competenței materiale în favoarea Curții de Apel București.
Administrator pentru partea civilă SC"" pune aceleași concluzii de admitere a excepției privind necompetența materială.
Inculpatul, în cuvântul său, arată că este de acord cu declinarea competenței în favoarea Curții de Apel București.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin încheierea din data de 15.10.2008 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr-, s-a dispus scoaterea de pe rol a prezentei cauze și trimiterea ei la Curtea de APEL BACĂU, spre competentă soluționare, unde a fost înregistrată sub nr-.
În motivarea încheierii s-a arătat că:
La data de 15.04.2008 s-a înregistrat la Curtea de APEL BACĂU cauza penală privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor personale, prevăzută de art.246 Cod penal.
Dosarul a fost trimis de Curtea de Apel București, în adresa de înaintare existând precizarea că s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Curții de APEL BACĂU.
La termenul din 29.05.2008, procedând la verificarea actului de sesizare în conformitate cu dispozițiile art.300 Cod procedură penală, Curtea de APEL BACĂUa constatat că nu a fost legal sesizată din următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești din 20.02.2006 (dosar nr.505/P/2005) s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, executor judecătoresc, pentru săvârșirea, în concurs real, a două infracțiuni prevăzute de art.246 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, instanța sesizată fiind Judecătoria Onești.
Prin încheierea din 17.04.2006 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea formulată de inculpat și a dispus strămutarea judecării cauzei la Judecătoria Urziceni care, judecând cauza în primă instanță, a pronunțat sentința penală nr. 197/19.06.2007.
Împotriva acesteia au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni și părțile civile.
Prin decizia penală nr.l86/A/30.11.2007 Tribunalul Ialomițaa admis apelurile, a desființat în totalitate sentința și a trimis cauza spre competenta soluționare la Curtea de Apel București.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs numai inculpatul, recursul a fost admis prin decizia penală nr.40/14.01.2008 a Curții de Apel București, Secția a Ii-a penală,fiind casate, în totalitate, sentința și decizia atacate și dispunându-se declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de APEL BACĂU.
Împotriva deciziei date în recurs, inculpatul a formulat contestație în anulare, cu motivarea că la soluționarea recursului nu a fost legal citat.
Prin încheierea din 22.02.2008 Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, a admis în principiu contestația, iar la termenul din 21.03.2008 s-a luat act că inculpatul și-a retras recursul.
Curtea de APEL BACĂUa apreciat că, deși după admiterea în principiu Curtea de Apel Bucureștia omis să se pronunțe pe fond asupra contestației și să desființeze decizia penală nr.40/2008, luând act de retragerea recursului care fusese declarat împotriva deciziei penale nr.l86/A/30.11.2007 a Tribunalului Ialomița, a rezultat că această din urmă hotărâre a rămas definitivă.
Pentru aceste considerente prin încheierea de ședință din data de 29.05.2008 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, Secția Penală, Cauze Minori și Familie a scos cauza de pe rol și a trimis-o la Curtea de Apel București spre competentă soluționare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, Secția a II-a penală la 11.06.2008 cu nr-.
La termenul din 15.10.2008 Curtea, a pus în discuția părților, scoaterea de pe rol a cauzei în raport cu împrejurarea că din dispozitivul și considerentele deciziei penale nr. 415/21.03.2008 pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a Ii-a penală, nu rezultă că a fost desființată decizia penală nr. 40/14.01.2008 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, prin care s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de APEL BACĂU.
Astfel, din considerentele deciziei penale nr. 415/21.03.2008 pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, nu rezultă dacă motivul de contestație în anulare invocat de contestator este întemeiat și nici dacă se impune desființarea hotărârii a cărei anulare s-a cerut, respectiv a deciziei penale nr. 40/14.01.2008 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală
De asemenea, din dispozitivul hotărârii anterior menționate nu rezultă soluția adoptată cu privire la contestația în anulare formulată de contestator și nici dacă a fost desființată decizia penală nr.40 14.01.2008 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, care declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BACĂU.
Prin urmare,Curtea constată că nefiind desființată hotărârea a cărei anulare s-a cerut, aceasta are autoritate de lucru judecat și își produce efectele, autoritățile fiind obligate să o aducă la îndeplinire.
Desființarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi implicită ci expresă, materializată prin soluția pronunțată de instanță.
De altfel, din practicaua deciziei nr.415/21.03.2008 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală, dar și din încheierile anterioare, rezultă că s-a judecat recursul contestatorului formulat împotriva deciziei nr.40/14.01.2008 a Curții de Apel București. Secția a Ii-a penală. așa încât soluția finală nu este în contradicție cu ceea ce s-a reținut ca fiind obiectul cauzei. în plus, din declarația scrisă a contestatorului dar și din cea verbală rezultă că acesta își retrage recursul în prezenta cauză,ori acea cauză a avut ca obiect, așa cum s-a consemnat, recursul contestatorului.
Prin urmare, Curtea constată că prin decizia nr.40 14.01.2008 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală a fost declinată competența de soluționare a cauzei în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, executor judecătoresc, pentru săvârșirea. în concurs real. a două infracțiuni prevăzute de art.246 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal. în favoarea Curții de APEL BACĂU și că această hotărâre are autoritate de lucru judecat, câtă vreme nu a fost desființată.
La data de 08.01.2009, instanța din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de APEL BACĂU și declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Analizând actele și lucrările dosarului, excepția invocată, instanța reține următoarele:
Curtea de APEL BACĂUa fost sesizată printr-un act procedural neprevăzut de lege, respectiv scoaterea de pe rol și trimiterea cauzei către altă instanță, cu atât mai mult cu cât dosarul a fost plimbat între 2 instanțe de judecată, organe judiciare cu aceleași competențe funcționale.
În ceea ce privește aptitudinea instanței Curții de APEL BACĂU de a soluționa prezenta cauză, se constată că decizia penală nr. 40/14.01.2009 a Curții de Apel București nu produce efecte juridice, recursul inculpatului fiind retras, potrivit deciziei nr. 415/21.03.2008 a Curții de Apel București, decizia ulterioară deciziei nr. 40/14.01.2008, care privește controlul judiciar în recurs a aceleiași deciziei penale nr. 186/A/ 30.11.2007 a Tribunalului Ialomița.
Ca atare, în aceiași cauză, privind același recurs declarat de același recurent, împotriva aceleiași decizii penale pronunțată în apel, nu pot coexista două decizii penale ale Curții de Apel București, una de declinare a competenței, după admiterea recursului și una prin care s-a luat act de retragerea aceluiași recurs.
Prin urmare, eroare comisă de curtea de Apel București la pronunțarea deciziei penale nr.415/2008, aceea de a omite să desființeze decizia anterioară, în calea de atac extraordinară a contestației în anulare, nu poate fi acoperită prin simpla sa ignorare, ci prin acordarea eficienței acestei decizii penale, potrivit obiectului real al cauzei, acela de contestație în anulare împotriva deciziei penale nr.415/21.03.2008 a aceleiași instanțe.
Curtea de APEL BACĂU nu poate să nu aibă în vedere că decizia penală a declinării de competență a fost înlocuită cu decizia penală nr.415/2008, care de altfel era și cea atacată.
În consecință, la acest moment, își produce efectele juridice decizia penală nr. 186/A/2007 a Tribunalului Ialomița.
Pentru aceste motive, în baza art.39 pr.penală, raportat la art.60 pr.Cod Penal privind strămutarea cauzei, se va admite excepția și se va declina cauza Curții de Apel București.
Întrucât Curtea de APEL BACĂU, nu a fost sesizată printr-o sentință de declinare de competență, nu poate constata existența unui conflict negativ de competență, acest lucru urmând să-l facă instanța de primire, în măsura în care se realizează declinarea reciprocă.
Văzând și dispozițiile art.192 al.3 pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.39 pr.penală, raportat la art.60 pr.penală, admite excepția necompetenței materiale a Curții de APEL BACĂU.
În baza art.42 pr.penală, declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
În baza art.192 al.3 pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.01.2009
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Tehnored. / 20.01.2009
2 ex.
Președinte:Silviu AntiJudecători:Silviu Anti
