Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1062/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 6658/2/2009
1717/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 1062
Ședința publică din 22 iulie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Cîrstoiu Veronica
JUDECĂTOR 2: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 3: Dolache Damian
GREFIER - - --
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI a fost reprezentat de PROCUROR.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva încheierii din data de 10.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/17.07.2009, depusă la dosarul cauzei - fila 6.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul-inculpat, întrebat fiind de instanța de judecată, arată că este de acord să fie asistat juridic de apărător din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicarea disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond revocarea măsurii arestării preventive, conf. art. 160 alin. 2.pr.pen. ș i continuarea procesului penal cu ace sta în stare de libertate.
Consideră că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri de excep ie au încetat să mai existe și nu există altele noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului, mai mult acesta a manifestat o atitudine sinceră și de regret vis-a-vis de comiterea faptei.
Astfel, apreciind a nu fi îndeplinite cele două condiții cumulative prev. de art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că inculpatul nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi lăsat în stare de libertate, apărarea solicită admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe și punerea acestuia de îndată în stare de libertate.
Solicită, de asemenea, a se re ține ș i circumstan țele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale și are doi copii minori de întreținut.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, ca fiind temeinică și legală, apreciind că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive fa ț ă de inculpa.
Sus ț ine că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modalitatea concretă de săvâr șire a infracțiunii deduse judecății și din sentimentul de insecuritate și de teamă, precum și urmările pe care le produc acest gen de fapte în rândul societății civile, aspecte care conduc la concluzia că se impune menținerea inculpatului în stare de arest, subzistând în continuare disp. art. 148 lit. f pr.pen.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.pr.pen. susține că este victima unui flagrant, el a fost numai consumator, însă în prezent nu mai recurge la astfel de vicii. Solicită a fi judecat în stare de libertate învederând că are doi copii minori de întreținut.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 10 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în temeiul dispozițiilor art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Prin aceeași încheiere, a fost respinsă - ca nefondată - cererea de: revocare a măsurii arestării preventive, formulată de același inculpat.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și continuarea procesului penal cu persoana sa în stare de libertate.
În motivarea recursului arată că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea sa de libertate, în plus a manifestat o atitudine sinceră și de regret în raport de comiterea faptei. Invocă în favoarea sa circumstanțele personale-lipsa antecedentelor penale și 2 copii minori în întreținere, aspecte care arată că nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică odată pus în libertate.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 proc. pen. Curtea constată că recursul este nefondat.
Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că aceasta a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată (trafic de droguri de mare risc, în modalitatea vânzării unei doze de heroină) - declarațiile martorilor, raportul de constatare tehnico-științifică ce atestă natura drogului, procesele-verbale întocmite de organele de poliție și depozițiile inculpatului, din care rezultă împrejurarea că la data de 27.01.2009 a vândut martorului-denunțător o doză de heroină tip bilă pentru suma de 200 lei.
De asemenea este întrunit cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de gravitatea deosebită a faptei, de modalitatea concretă și împrejurările în care a fost comisă, aspecte care trezesc un sentiment de insecuritate în rândul societății prin eventuala lăsare în libertate a acestuia.
Cât privește împrejurarea că are 2 copii minori în întreținere și lipsa antecedentelor penale, invocată în motivarea recursului, Curtea apreciază că reprezintă circumstanțe favorabile acestuia, însă urmează a fi valorificate la momentul unei eventuale condamnări și dozării sancțiunii ce îi va fi aplicată.
Drept urmare, apreciind că se impune menținerea în continuare a stării de arest a recurentului-inculpat, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b proc. pen. va respinge - ca nefundat - recursul formulat, iar potrivit dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 10 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală (dosar nr-).
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
-
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Cîrstoiu VeronicaJudecători:Cîrstoiu Veronica, Constantinescu Mariana, Dolache Damian
