Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1198/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(număr în format vechi 2001/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1198

Ședința publică din data de 20 august 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Mariana Constantinescu

JUDECĂTOR 2: Niculae Stan

JUDECĂTOR 3: Mihai Oprescu

GREFIER: - -

* * * * * * * * * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat prin procuror

* * * * * * * * * * * * *

Pe rol se află judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință din data de 23 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II -a Penală în Dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar și de către interpret autorizat de limbă chineză, dl.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul din oficiu al recurentului - inculpat critică pentru netemeinicie și nelegalitate Încheierea de ședință din data de 23 iulie 2009, prin care Tribunalul București - Secția a II -a Penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se constate că nu mai este necesară menținerea stării de arest preventiv a inculpatului având în vedere că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Susține că la momentul procesual curent nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere atitudinea consecventă a inculpatului de nerecunoaștere a faptei, susținerile acestuia că la data săvârșirii faptei nici nu se afla în România și faptul că dubiul profită inculpatului, acesta beneficiind și de dispozițiile art. 52Cod procedură penală.

Reprezentantul Ministerului Public subliniază faptul că instanța de judecată a respectat dispozițiile art. 52Cod procedură penală însă, întrucât nu s-au modificat temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, pune concluzii de respingere a recursului declarat de către inculpat, ca fiind nefondat, și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul este autorul infracțiunii de omor calificat deosebit de grav urmat de secționarea cadavrelor, depesarea, fierberea, mărunțirea și aruncarea acestora în canalul colector al imobilului în care s- consumat fapta. Apreciază că la momentul procesual curent, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal. În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

Recurentul - inculpat, având cuvântul, susține, prin intermediul interpretului de limbă chineză, că este nevinovat, solicită să fie judecat în libertate. Subliniază faptul că le cunoștea pe victime, urmele sale papilare se puteau afla în domiciliul acestora întrucât le făcuse vizite la date anterioare datei la care a fost săvârșită infracțiunea, dată la care solicită să se remarce că el nu s-a aflat în țară.

CURTEA

Asupra cauzei penale de3 față reține următoarele:

Prin încheierea din 23.07.2009 Tribunalul București - Secția a II-a Penală în art. 3002rap. la art. 160 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 174 - 175 lit. a Cod penal - 176 lit. b și d Cod penal cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal constând în aceea că la data de 16.06.1995, inculpatul, împreună cu alte două persoane, respectiv coautorii și Li, acționând cu premeditare și cu scopul de a le deposeda prin violență pe victimele Xu și Cong Bo de sumele de bani avute asupra lor, le-a atras pe cele două victime într-o locuință, unde le-a ucis (prin strangulare - sugrumare, aplicându-le totodată și lovituri cu corpuri tăietoare), după care a depesat cele două cadavre în bucăți de mici dimensiuni, pe care le-a fiert și apoi le-a aruncat în vasul toaletei din B locuinței.

Instanța din examinarea probelor administrate a constatat că în cauză există indicii din care rezultă presupunerea că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este trimis în judecată, inculpatul a fugit imediat după comiterea faptei, în scopul de a se sustrage urmăririi, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele săvârșite este mai mare de 4 ani închisoare și că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere și circumstanțele reale aje faptei.

De asemenea, Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului, reglementate de art. 148 alin. 1 lit. a și f C.P.P. se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului și nu se constată intervenția unor împrejurări noi, care să determine schimbarea acestora.

Cu privire la probele din care rezultă presupunerea, că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată, Tribunalul a avut în vedere în acest sens: procesele - verbale de cercetare la fața locului, procesul - verbal de sesizare, procesul-verbal de constatare și de predare a numitului Li, rapoartele de autopsiere ale celor două victime, raportul de expertiză criminalistică dactiloscopică, raportul de expertiză criminalistică serologică, raportul de expertiză criminalistică fizico - chimică, procesul verbal de recunoaștere de pe planșe fotografice, declarațiile martorului Li, coautor condamnat definitiv, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, toate aflate la dosarul de urmărire penală și care formează un amplu ansamblu probator și din care rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârșita faptele pentru care este trimis în judecată.

Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică, acesta rezultă din gravitatea și modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, circumstanțele personale ale inculpatului, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în Republica Cehia pentru infracțiuni violente, respectiv luare de ostatici și lipsire de libertate și atitudinea oscilantă și nesinceră pe parcursul urmării penale, fiind îndeplinite disp. art. 148 al. 1 lit. f Cod de procedură penală.

Văzând și disp. art.136 Cod procedură penală Tribunalul a constatat că există motive temeinice de a crede în necesitatea menținerii măsurii arestării preventive față de inculpat pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în scopul administrării tuturor probelor, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea aflării adevărului, spre justa ei soluționare.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând - o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu mai subzistă temeiurile care să justifice menținerea arestării preventive și nu sunt probe din care să rezulte că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, mai ales că inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei.

Curtea, examinând potrivit art. 3856alin. 3 Cod procedură penală recursul inculpatului, constată că acesta nu este întemeiat.

Instanța de fond nu doar a făcut o analiză critică a elementelor și împrejurărilor circumscrise disp. art. 160 Cod procedură penală situației de fapt și a persoanei inculpatului, dar a și motivat temeinic măsura dispusă.

Arestarea preventivă a inculpatului se impune a fi menținută nu doar pentru că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, dar se asigură și o bună desfășurare a procesului penal, cerință avută în vedere de art.136 alin. 1 și 8 Cod procedură penală. Totodată se impune a avea în vedere și împrejurările comiterii infracțiunii, dar și pericolul social concret pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpatului, relevat și de natura infracțiunii - fapta de violență cu rezultat letal, cum și de necesitatea prezervării ordinei publice și înlăturarea sentimentului de insecuritate generat în rândul comunității de comiterea unor astfel de fapte prin lăsarea în libertate a inculpatului.

Așa fiind, și din oficiu nu sunt motive de nelegalitate a încheierii urmează ca potrivit disp. art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursul inculpatului să fie respins ca nefondat.

Urmează a face aplic. art. 192 alin. 2 și 6 Cod procedură penală și art.69 din Legea nr.51/1995.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de inculpatul, împotriva Încheierii de ședință din data de 23 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II -a Penală în dosarul nr-,ca nefundat.

Obligă recurentul inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, precum și la contravaloarea a 3 ore reprezentând onorariul translator de limbă chineză, avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 august 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red. -

Dact./26.08.2009

Ex.2

Red / Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Președinte:Mariana Constantinescu
Judecători:Mariana Constantinescu, Niculae Stan, Mihai Oprescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1198/2009. Curtea de Apel Bucuresti