Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 206/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.206
Ședința publică din data de 26 februarie 2010
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Daniel Dinu Ștefan Fieraru
- - -
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata, fiica - și -, născută la 28.03.1991, deținută în Penitenciarul Spital S. împotriva încheierii de ședință din data de 24 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, prin care în baza disp. art.300/2 rap. la art.160/b Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei și în temeiul art.160/b alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de aceasta.
La apelul nominal făcut în ședința publica, a lipsit apelanta inculpată -, aflată în stare de arest, pentru care a răspuns avocat, apărător desemnat din oficiu din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care învederează că prin intermediul serviciului registratură s-a depus la dosar referat medical privind pe inculpata -, emis de Penitenciarul Spital S. cu adresa nr. J/17644/25.02.2010, prin care se comunică instanței că aceasta nu poate fi prezentată la acest termen de judecată, fiind internată în acest penitenciar - spital din data de 22.02.2010 cu diagnosticul " fiziologică".
Avocat pentru recurenta - inculpată și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, au arătat că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de invocat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea, având în vedere caracterul de urgență al prezentei cauze și față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta - inculpată - -, a arătat că aceasta a înțeles să formuleze recurs împotriva încheierii pronunțată de instanța de fond, susținând că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și poate fi judecată în stare de libertate având în vedere referatul medical depus la dosar și starea de sănătate a acesteia, pentru a efectua tratament medical corespunzător și nu se va sustrage de la finalizarea apelului și ulterior a recursului.
Pentru aceste motive a solicitat instanței admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea de domiciliu, întrucât inculpata va respecta măsurile stabilite de lege.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât instanța de fond în mod corect a apreciat că în cauză subzistă temeiurile inițiale care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv cele prevăzute de art. 143 și 148 lit. Cod procedură penală, existând indicii temeinice și probe verosimile că inculpata a comis infracțiunea de furt calificat și reprezintă pericol pentru ordinea publică ce rezultă din gravitatea și împrejurările săvârșirii faptei.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 24 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, în baza disp. art.300/2 rap. la art.160/b Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și în temeiul art.160/b alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpata, fiica - și -, născută la 28 martie 1991, în prezent deținută în Penitenciarul Spital S.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul nr. 2817/P/2009 din data de 05.08.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei - - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1 - art.209 alin.1 lit. a,e Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se că în perioada 12.03.2009 - 18.05.2009, în diverse forme de participație penală, inculpata singură sau împreună cu alte persoane, pe timp de zi, din loc public, a sustras în baza aceleiași rezoluții infracționale, patru telefoane mobile aparținând unor minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani, cauzând un prejudiciu de 1.348 lei, parțial recuperat.
S-a mai reținut că prin încheierea pronunțată la data de 20 mai 2009 de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr-, a fost respinsă ca neîntemeiată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești de luare a măsurii arestării preventive și s-a luat față de inculpata - măsura obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.
Prin aceeași încheiere a Judecătoriei Ploiești, s-a dispus ca pe durata măsurii de a nu părăsi țara inculpata, conform art. 145 alin. 1/1 Cod procedură penală, să respecte următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemată; să se prezinte la organul de politie din localitățile de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit de acesta, sau ori de câte ori sunt chemați de acesta; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
De asemenea, în baza art.145 alin. 1/2 Cod procedură penală, inculpata a fost obligată să respecte următoarele obligații: să nu se apropie de părțile vătămate, membrii familiei acestora, persoana împreună cu care a comis fapta respectiv învinuitul -, de martori, de numitul, și să nu comunice cu persoanele sus-menționate direct sau indirect.
S-a atras atenția inculpatei asupra disp.art.145 alin. 2/2 Cod procedură penală, privind luarea măsurii arestării preventive în cazul încălcării cu rea - credință a măsurilor sau obligațiilor sus - menționate.
Inculpatei i-au fost puse în vedere obligațiile pe care trebuia să le respecte, cât și consecințele nesocotirii acestora, în ședință în camera de consiliu, inculpata fiind prezentă și asistată de apărător din oficiu. Totodată, instanța a reținut și că inculpata a arătat că nu declară recurs împotriva încheierii instanței, fapt consemnat prin proces verbal.
S-a constatat că ulterior luării măsurii preventive sus-menționate, inculpata a încălcat obligațiile care îi reveneau.
Astfel, inculpata a încălcat obligațiile prevăzute de art.145 al.1/1 lit.a,b,c Cod procedură penală, respectiv obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemată, obligația de a se prezenta la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemată, precum și de a nu-și schimba locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura.
Conform actelor de urmărire penală efectuate după momentul luării măsurii obligării de a nu părăsi țara, respectiv declarații ale tatălui inculpatei, - -, ale martorei, ale învinuitului -, procese verbale de căutare întocmite de organele de poliție, adrese de la Spitalul Județean de Urgență, de la Administrația Națională a Penitenciarelor, de la Grupul Școlar "Industrial petrol " P (unde inculpata a fost elevă), de la Primăria și P, inculpata a părăsit locuința de domiciliu, nu s-a prezentat la Secția 4 Poliție, organ desemnat de către instanță să supravegheze măsura preventivă, nu s-a prezentat la chemările organelor de poliție și, în același timp, nu a figurat ca fiind internată în spital, decedată, deținută în rețeaua de penitenciare ori că și-ar fi schimbat domiciliul.
Mai mult decât atât, instanța a reținut că în cauză au existat date din care a rezultat că inculpata a încălcat însăși măsura de a nu părăsi țara și că se sustrage urmăririi penale, având în vedere declarațiile tatălui acesteia, - -, conform cărora fiica sa a părăsit țara imediat după ce a fost luată măsura preventivă sus-menționată, fără însă a putea preciza țara unde se află inculpata în acest moment.
În același sens, s-a reținut că inculpata nu a putut fi ascultată de judecător cu ocazia soluționării propunerii de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi țara cu măsura arestării preventive, întrucât deși a fost citată cu mandat de aducere, precum și prin afișare la Consiliul Local și la Consiliul Local P, acesta nu a fost găsită și nici nu s-a prezentat la chemarea instanței.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 18.06.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă, în lipsă a inculpatei -, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, reținându-se temeiul prev. de art.148 lit.a ind.1 Cod procedură penală, respectiv faptul că inculpata a încălcat cu rea-credință obligațiile care îi reveneau pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara.
Ulterior, prin încheierea din Camera de consiliu din data de 25.09.2009, instanța a procedat la ascultarea inculpatei și a dispus punerea în executare a Mandatului de arestare preventivă nr.72/U/2009 din data de 18.06.2009 al Judecătoriei Ploiești cu privire la inculpata - -.
Prin încheierea de ședință din 24.11.2009, Judecătoria Ploiești, față de aspectele arătate mai sus, în temeiul art. 3002rap. la art. 160 pr.pen. a constatat că măsura arestării preventive a inculpatei a fost legal și temeinic dispusă de instanța de judecată iar temeiul care a determinat luarea măsurii arestării preventive impune în continuare privarea de libertate a inculpatei - -, această măsură fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în cauză neintervenind alte temeiuri care să impună revocarea măsurii arestării preventive așa cum a solicitat inculpata prin apărător.
Totodată, tribunalul a mai reținut că prin sentința penală nr.33/14.01.2010 Judecătoria Ploiești, a dispus baza art. 208 al.1 - 209 al.1 lit.a, e Cod Penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod Penal condamnarea inculpatei - -, la4 (patru) ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art.71 Cod penal, s- interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit a, teza a-II-a, și b Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură enală p., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatei.
S-a respins ca neîntemeiată cererea inculpatei de revocare a măsurii arestării preventive.
În baza art. 88 Cod penal și a art.357 alin. 2 Cod procedură penală, s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive pentru data de 20.05.2009 și de la 25.09.2009 la zi.
În temeiul art. 14 și art.346 al.1 Cod rocedură p. penală, raportat la art. 998- 999 Cod civil, s-a admis în totalitate acțiunea civilă a părții vătămate și a fost obligată inculpata la plata sumei de 450 lei către partea vătămată, reprezentând daune materiale.
Conform art.14 și art.346 alin. 1 Cod rocedură p. penală, raportat la art. 998 - 999 Cod civil, s-a admis în totalitate acțiunea civilă a părții vătămate și obligă inculpata la plata sumei de 150 Euro, la cursul din momentul platii, și 45 lei către partea vătămată, reprezentând daune materiale.
S-a luat act că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în procesul penal, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.
În temeiul, art.118 alin.1 lit.e confiscă Cod Penal suma de 70 lei reprezentând beneficiul dobândit de către inculpată prin săvârșirea infracțiunii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata - -
Față de considerente expuse, tribunalul în temeiul art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei și s-a menținut arestarea preventivă a inculpatei, apreciindu-se că au fost respectate dispozițiile legale și că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpatei, această măsură fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, temeiurile neschimbându-se până la această dată și nici nu au intervenit altele noi care să impună revocarea măsurii arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând casarea ei și judecarea sa în stare de libertate.
Din motive medicale inculpate nu a putut fi prezentă la judecarea recursului,la dosarul cauzei fiind depus referatul medical din partea Penitenciarului-Spital B-rahova. Conform acestui act medical, inculpata se află internată în spital cu diagnosticul,lehuzie fiziologică". Alăturat acestui act, a fost atașat un alt referat medical din care rezultă că inculpata a născut la data de 22.02.2010, iar nou născutul se află în prezent internat în Spitalul, Curie", fiind operat în urgență (malformație digestivă) în noaptea de 22.02.2010. În același referat se menționează că nou născutul necesită imperios prezența mamei lângă el pentru supraveghere strictă.
În motivarea orală a recursului, apărătorul inculpatei a susținut că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și poate fi judecată în stare de libertate având în vedere referatul medical depus la dosar și starea de sănătate a acesteia, pentru a efectua tratament medical corespunzător și nu se va sustrage de la finalizarea apelului și ulterior a recursului.
Pentru aceste motive a solicitat instanței admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea de domiciliu, întrucât inculpata va respecta măsurile stabilite de lege.
Examinând încheierea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate dar și din oficiu, Curtea apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
cu soluționarea cauzei, în baza art. 3002Cod procedură penală, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia arestării preventive în termen de 60 de zile de la ultima verificare efectuată în cauză de către instanța de fond.
Conform art. art.160 alin.(2) Cod procedură penală, dacă instanța constată că arestarea este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventivă și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa privind interpretarea art.5 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, a expus patru motive fundamentale aceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracțiune: 1) pericolul ca acuzatul să fugă; 2) riscul ca acuzatul, odată repus în libertate, să împiedice aplicarea justiției; 3) să comită noi infracțiuni; 4) să ordinea publică ( împotriva României, Hotărârea din 01.10.2008, paragraful 93). În aceeași cauză, instanța de contencios european a subliniat că art. 5 alin. 3 din Convenție nu poate fi interpretat ca permițând necondiționat arestarea preventivă atâta vreme cât nu depășește o anumită durată. Orice menținere în stare de arest preventiv a unui acuzat, chiar și pentru o durată scurtă, trebuie justificată de autorități (paragraful 91).
În speță, prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 18.06.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă, în lipsă a inculpatei -, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, reținându-se temeiul prev. de art.148 lit.a ind.1 Cod procedură penală, respectiv faptul că inculpata a încălcat cu rea-credință obligațiile care îi reveneau pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara.
Ulterior, prin încheierea din Camera de consiliu din data de 25.09.2009, instanța a procedat la ascultarea inculpatei și a dispus punerea în executare a Mandatului de arestare preventivă nr.72/U/2009 din data de 18.06.2009 al Judecătoriei Ploiești cu privire la inculpata - -.
Prin încheierea de ședință din 24.11.2009, Judecătoria Ploiești, față de aspectele arătate mai sus, în temeiul art. 3002rap. la art. 160 pr.pen. a constatat că măsura arestării preventive a inculpatei a fost legal și temeinic dispusă de instanța de judecată iar temeiul care a determinat luarea măsurii arestării preventive impune în continuare privarea de libertate a inculpatei - -, această măsură fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în cauză neintervenind alte temeiuri care să impună revocarea măsurii arestării preventive așa cum a solicitat inculpata prin apărător.
După finalizarea cercetării judecătorești, prin sentința penală nr.33/14.01.2010 Judecătoria Ploiești, s-a dispus baza art. 208 al.1 - 209 al.1 lit.a, e Cod Penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod Penal condamnarea inculpatei - -, la4 (patru) ani închisoare cu executare,pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, reținându-se că în perioada 12.03.2009 - 18.05.2009, în diverse forme de participație penală, inculpata singură sau împreună cu alte persoane, pe timp de zi, din loc public, a sustras în baza aceleiași rezoluții infracționale, patru telefoane mobile aparținând unor minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani, cauzând un prejudiciu de 1.348 lei, parțial recuperat.
Prin urmare, curtea observă că până la momentul judecării recursului, atât prima instanță cât și instanța de apel au reținut corect starea de fapt iar dispozițiile procedurale privind menținerea arestării preventive a inculpatei la judecata cauzei în fond, au fost corect interpretate și în deplin acord cu jurisprudența internă și europeană adoptată de instanța de contencios în materia apărării drepturilor omului și libertăților fundamentale, arestarea preventivă fiind justificată de unul din cele patru motive acceptate de art. 5 din Convenție, respectiv pericolul ca acuzata să se sustragă de la urmărirea penală și judecată.
În prezent, curtea constată că acest motiv nu mai subzistă având în vedere că cercetarea judecătorească s-a încheiat, iar inculpata a fost condamnată în primă instanță, procesul penal continuând numai cu privire la judecarea apelului declarat de inculpată. Totodată, curtea observă că nu pot fi oferite alte motive relevante și suficiente pentru a justifica necesitatea menținerii în stare de arest preventiv a inculpatei până la judecarea apelului declarat de aceasta.
Dimpotrivă, datele comunicate Curții de Penitenciarului-Spital B-, privind situația medicală a inculpatei și a copilului născut de aceasta, respectiv că nou născutul a fost operat în urgență (malformație digestivă) în noaptea de 22.02.2010 și necesită imperios prezența mamei lângă el pentru supraveghere strictă, impun lăsarea în libertate a inculpatei, pentru a putea a fi asigurate toate condițiile necesare garantării dreptului la sănătate și viață pentru copil și mamă. Aceste date sunt în același timp și un argument că nu se poate materializa riscul sustragerii inculpatei.
Față de aceste considerente, Curtea în baza art. 38515pct.2 lit.d) Cod procedură penală, va admite recursul inculpatei, va casa încheierea atacată și, în baza art. art.160 alin.(2) Cod procedură penală, va dispune revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatei, daca nu este arestata sau retinuta in alata cauza, de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.72/U/2009 din 18 iunie 2009 emis de JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Daniel Dinu Ștefan Fieraru
În baza art. 189 cod procedură penală, va dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpata fiica lui - si -, nascuta la 28 martie 1991 in municipiul P, CNP -, cu ultimul domiciliu in comuna, sat, nr.362, judetul P, in prezent detinuta in Spitalul Penitenciar, impotriva incheierii din 24 februarie 2010 pronuntata de Tribunalul - Sectia penala in dosarul nr- pe care o caseaza, si in consecinta,
Dispune revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatei daca nu este arestata sau retinuta in alata cauza de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.72/U/2009 din 18 iunie 2009 emis de JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Daniel Dinu Ștefan Fieraru
În baza art. 189 cod procedură penală, dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Daniel Dinu Ștefan Fieraru
- - - - - -
Fiind plecat în concediu de
odihnă se va semna de
Președintele completului
Grefier
- -
Red.DD
4 ex./01.03.2010
dos.f- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Daniel Dinu Ștefan Fieraru
