Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 197/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 197
Ședința publică din data de 26.02.2010
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ioana Nonea
- - -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul G, fiul lui G și, ns.la data de 28.12.1978, domiciliat în,-, județul P, împotriva deciziei penale nr. 187 din data de 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, s-a desființat în parte în latură penală sentința și s-a înlăturat aplicarea disp. art. 359 pr.penală, art. 71 al.5, art. 81 și art. 82c.p. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 al.2
S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de la 2 ani și 6 luni închisoare la 4 ani închisoare, ce va fi executată în regim privativ de libertate.
Prin sentința penală nr. 187 din data de 19 mai 2009, pronunțată de Judecătoria Câmpina, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă, faptă prev. și ped. de art. 182 al.2 cu suspendarea condiționată a executării acesteia, potrivit art. 81
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 19.02.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului și pentru a da posibilitatea inculpatului să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 26.02.2010, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față;
Verificând lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.195/26.05.2009 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în baza art.182 alin.2 cod penal, a fost condamnat inculpatul G, fiul lui G și, născut la 28.12.1978 în, jud.P, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, divorțat, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în or.-, jud.P, CNP -, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
S-a făcut aplic.art.71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b cod penal.
Conform art.81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare prev. de art.82 cod penal ( 4 ani și 6 luni ).
S-a făcut aplicarea art.71 alin.5 cod penal.
În baza art.359 cod proc.penală s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 cod penal.
Conform art.359 alin.3 lit.b cod proc.penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu se află sub puterea unui mandat de arestare a pedepsei închisorii.
În baza art.88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la 4 decembrie 2008 la zi.
În baza art.118 alin.4 cod penal s-a confiscat inculpatului suma de 20 lei.
S-a luat act de declarația părții vătămate că nu se constituie parte civilă în procesul penal.
În temeiul art.346 alin.1 cod proc.penală rap.la art.313 din Legea nr.95/2006 a fost obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Clinic de Urgență "S " B suma de 2.400,34 lei despăgubiri civile cu dobânda legală aferentă, calculată până la data achitării.
În baza art.191 cod proc.penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare, din care 150 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției pentru partea vătămată arestat în altă cauză.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, la data de 1 decembrie 2008, în jurul orelor 14.00, inculpatul G se afla în parcarea Restaurantului 45, când a primit un telefon prin care a fost anunțat că o fată pe numele, despre care a susținut că este sora unui băiat care îl ajută permanent în gospodărie, care se afla pe DN 1, în zona, are probleme cu doi tineri din - "" și "", primul lovind-o și obligând-o să întrețină relații sexuale.
În acest context, inculpatul Gac umpărat de la un șofer de, cu suma de 20 lei, o de baseball și a sunat un taxi pentru a se deplasa în zona unde se afla, dar și pentru a-i urmări pe agresori, întrucât avea cunoștință că aceștia sunt persoane periculoase, cu antecedente penale multiple.
Inculpatul a plecat cu taxi-ul împreună cu numitul, s-au dus la, unde s-au urcat în mașină și cele trei fete -, și, după care au plecat în urmărirea celor doi care se deplasaseră cu căruța spre com..
Ajungând în com. au observat căruța care se deplasa pe o stradă laterală iar inculpatul a cerut șoferului să oprească în fața lor.
Din mașină au coborât inculpatul dar și numitul, timp în care căruța și-a continuat mersul, ajungând în fața mașinii.
Din declarațiile martorilor și, date pe parcursul urmăririi penale rezultă că în momentul când inculpatul a ajuns în dreptul căruței a aplicat părți vătămate o lovitură în cap cu bâta de baseball pe care o avea asupra sa, situație în care care conducea atelajul a luat un băț din căruță și a început să-l agite și în același timp a strunit caii pentru a putea pleca mai repede din zonă.
După consumarea faptei, inculpatul s-a urcat în taxi împreună cu prietenul său și au plecat spre, însă s-au oprit la un bar din com. unde inculpatul conștientizând gravitatea faptei săvârșite l-a rugat pe numitul să meargă acasă la partea vătămată pentru a vedea care este starea acestuia.
Partea vătămată a fost transportată cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgență P, de unde a fost transferată la Spitalul Clinic de Urgență S din B - Secția Neurochirurgie, unde a fost internată în perioada 1 - 11 decembrie 2008 cu diagnosticul " cranio cerebral minor grad 0 prin agresiune. craniană frontal drept. Plagă contuză frontal drept".
În cauză a fost efectuat un raport de expertiză medico-legală de către P cu nr.897/4.12.2008, din care rezultă că partea vătămată a suferit fracturi etaj anterior endobază și viscerocaniu; pneumatocele frontale drepte, edem cerebral, care au putut fi produse prin lovire cu corp dur, pot data din 1 decembrie 2008 și necesită 45-50 zile îngrijiri medicale și a pus în primejdie viața victimei.
Din probele testimoniale administrate în cauză nu s-au confirmat susținerile inculpatului potrivit cărora a agresat-o pe partea vătămată cu scopul de a recupera cerceii numitei G și nici că ar fi fost lovit anterior cu căruța sau cu biciul peste față de numitul, fiind înlăturate ca nesincere declarațiile date în instanță de martorii, G, și, referitor la aceste aspecte.
și nesinceritatea acestora a rezultat din chiar declarația numitei G, care a susținut prin declarația dată în instanță (fila 125) că i-a comunicat inculpatului că i-au fost sustrași cerceii abia când acesta a ajuns cu taxi-ul în zona rampei ecologice din com. declarație în raport de care s-a putut constata cu ușurință că inculpatul achiziționase bâta de baseball în scopul aplicării unei corecții numitului și nicidecum pentru recuperarea unor bunuri așa cum a susținut pe parcursul cercetării judecătorești.
Pe de altă parte, din declarațiile părții vătămate și a numitului rezultă că inculpatul l-a lovit pe numitul fără ca înainte să-i solicite restituirea vreunui bun, sau să fie lovit de către numitul.
Situația de fapt așa cum a fost expusă este dovedită prin mijloacele de probă administrate atât în faza de urmărire penală cât și pe parcursul cercetării judecătorești, respectiv proces verbal de cercetare a locului faptei cu planșe fotografice, raport de expertiză medico-legală, declarația părții vătămate, declarațiile martorilor, G, și, coroborate cu declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei, invocând însă nesincer circumstanțe care să justifice agresiunea exercitată asupra părții vătămate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina criticând-o pentru netemeinicie întrucât, instanța de fond a aplicat o pedeapsă nejustificat de blândă atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare. Se susține că, instanța de fond a acordat atenție deosebită numai aspectului că inculpatul nu are antecedente penale, însă gravitatea deosebită a infracțiunii este relevată și de regimul sancționator sever instituit de legiuitor pentru această infracțiune. Pentru aceste motive solicită admiterea apelului, desființarea în latură penală a sentinței Judecătoriei Câmpina și aplicarea unei pedepse mai mari cu înlăturarea art.81
În termen legal formulează apel și inculpatul. susținând fără să motiveze că soluția pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică.
În faza procesuală a apelului, inculpatul deși, personal a semnat de primirea citației nu s-a prezentat în fața instanței pentru susținerea apelului declarat.
Prin decizia penală nr. 187 din 28.10.2009, Tribunalul Prahovaaa dmis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, împotriva sentinței penale nr.187/19 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Câmpina.
S-a desființat, în parte, în latură penală, sențința apelată și în consecință:
S-a înlăturat aplicarea disp. art. 359 pr.pen. art.71 alin.5 cod penal, art.81 cod penal și art. 82 cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni aplicată inculpatului G-, fiul lui G si, născut la data de 28 dec.1978, domiciliat în,-, jud. P, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.2 cod penal.
Prin aceeași hotărâre s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului G-, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.2 cod penal, de la 2 ani și 6 luni închisoare la 4 ( patru ) ani închisoare, ce va fi executată în regim privativ de libertate.
S-au menținut, în rest, dispozițiile sentinței apelate.
S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G-.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 280 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Tribunalul Prahova și-a motivat hotărârea reținând că, situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, care a realizat o justă interpretare și apreciere a probelor administrate în cauză, în toate fazele procesului penal, din acestea rezultând atât existența infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 al.2. p, cât și comiterea acesteia de către inculpat cu forma de vinovăție cerută de lege.
Au fost avute astfel în vedere declarațiile martorilor:, G, și, declarațiile părții vătămate, precum și procesul-verbal de cercetare a locului faptei cu planșe fotografice și raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză.
În baza probatoriilor administrate, s-a reținut în mod corect că, la data de 1 decembrie 2008, în jurul orelor 14.00, inculpatul G se afla în parcarea Restaurantului 45, când a primit un telefon prin care a fost anunțat că o fată pe numele, despre care a susținut că este sora unui băiat care îl ajută permanent în gospodărie, care se afla pe DN 1, în zona, are probleme cu doi tineri din - "" și "", primul lovind-o și obligând-o să întrețină relații sexuale.
În acest context, inculpatul G a cumpărat de la un șofer de, cu suma de 20 lei, o de baseball și a sunat un taxi pentru a se deplasa în zona unde se afla, dar și pentru a-i urmări pe agresori. Inculpatul a plecat cu taxi-ul împreună cu numitul, s-au dus la, unde s-au urcat în mașină și cele trei fete -, și, după care au plecat în urmărirea celor doi care se deplasaseră cu căruța spre comuna.
Ajungând în comuna au observat căruța care se deplasa pe o stradă laterală, iar inculpatul a cerut șoferului să oprească în fața lor. În momentul când inculpatul a ajuns în dreptul căruței a aplicat părți vătămate o lovitură în cap cu bâta de baseball, pe care o avea asupra sa, situație în care care conducea atelajul a luat un băț din căruță și a început să-l agite și în același timp a strunit caii pentru a putea pleca mai repede din zonă. Ca urmare a loviturii primite, partea vătămată a fost transportată cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgență P, de unde a fost transferată la Spitalul Clinic de Urgență S din B - Secția neurochirurgie, unde a fost internată în perioada 01 - 11 decembrie 2008 cu diagnosticul " cranio cerebral minor grad 0 prin agresiune. craniană frontal drept. Plagă contuză frontal drept". În cauză a fost efectuat un raport de expertiză medico-legală de către P cu nr.897/4.12.2008, din care rezultă că partea vătămată a suferit fracturi etaj anterior endobază și viscerocaniu; pneumatocele frontale drepte, edem cerebral, care au putut fi produse prin lovire cu corp dur, pot data din 1 dec.2008 și necesită 45-50 zile îngrijiri medicale și a pus în primejdie viața victimei.
Deși, inculpatul a susținut că a agresat-o pe partea vătămată cu scopul de a recupera cerceii numitei G și că ar fi fost lovit cu biciul peste față de numitul, aceste susțineri au fost combătute chiar declarația numitei G, care a susținut prin declarația dată în instanță (125) că i-a comunicat inculpatului că i-au fost sustrași cerceii abia când acesta a ajuns cu taxi-ul în zona rampei ecologice din comuna.
Ca atare, situația de fapt reținută de instanța de fond este corectă și întemeiată pe probele administrate în cauză.
Dacă în ceea ce privește situația de fapt și încadrarea juridică dată faptei, soluția instanței de fond este legală și temeinică, în ceea ce privește individualizarea pedepsei, tribunalul a apreciat că instanța de fond nu a făcut o justă aplicarea a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72, apreciind că, o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum orientat spre minimul special fără privare de libertate, este suficientă pentru reeducarea inculpatului.
În condițiile în care, prin fapta sa inculpatul a cauzat părții vătămate o leziune foarte gravă, care a necesitat 45-50 zile îngrijiri medicale și i-a pus în primejdie viața, tribunalul a apreciat că, în cauză se impune o majorare a pedepsei aplicată acestuia, ținandu-se seama și de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.
Și, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, tribunalul a apreciat că scopul preventiv educativ și sancționator al pedepsei nu poate fi atins prin suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81
Pentru considerentele expuse mai sus, tribunalul a apreciat că instanța de fond a dat dovadă de o prea mare clemență în raport de gravitatea faptei, de împrejurările comiterii acesteia, de modalitatea comiterii, astfel că se impune admiterea apelului desființarea în parte, în latură penală, a sentinței atacate și procedând la pronunțarea unei noi hotarâri, să dispună majorarea pedepsei aplicată inculpatului de la de la 2 ani și 6 luni închisoare la 4 (patru) ani închisoare, ce va fi executată în regim privativ de libertate.
În acest context, s-a înlăturat aplicarea disp. art. 359 pr.pen. art.71 alin.5 cod penal, art. 81 cod penal și art.82 cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni aplicată inculpatului.
S-au menținut, în rest, dispozițiile sentinței apelate.
S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G-.
Împotriva deciziei penale nr. 187/2009 a Tribunalului Prahova, a declarat recurs inculpatul G, care a susținut în esență că hotărârea instanței de apel este netemeinică și nelegală din următoarele considerente:
- instanța de apel a soluționat cauza în această fază a procesului penal fără a asigura dreptul la apărare în lipsa apărătorului ales;
- instanța de control judiciar nu a făcut o analiză profundă a probelor existente la dosar privind împrejurările săvârșirii faptei, nu a ținut seama de prevederile art. 73 - art. 76 și de circumstanțele atenuante.
Se susține că instanța de apel a ținut seama numai de susținerile parchetului și a dispus condamnarea inculpatului, majorând pedeapsa aplicată de prima instanță de la 2 ani și 6 luni închisoare la 4 ani închisoare, în regim de detenție.
Inculpatul învederează instanței că soluția instanței de apel este greșită întrucât fapta nu a fost săvârșită cu intenție, că a fost doar o altercație și că s-a împăcat cu partea vătămată.
Se solicită, admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei pentru a se judeca cu apărător ales.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea sentinței primei instanțe.
Curtea, verificând decizia penală atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de criticile formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd dispozițiile art. 385/6 alin.3 pr.penală, constată următoarele:
Situația de fapt a fost corect reținută de instanță, astfel că, din probele existente la dosar și menționate mai sus, rezultă că la data de 1.12.2008, inculpatul G, aflat pe un drum public din comuna, județul P, a aplicat o puternică lovitură cu o de basebool în zona capului părții vătămate, căruia i-a produs un traumatism cranio-cerebral minor grad 0, fracturi etaj anterior endobază și viscerocranian pneumatocile frontale drepte, edem cerebral, necesitând 40-45 zile îngrijiri medicale și care i-a pus viața în primejdie.
Deasemenea, încadrare ajuridică dată faptei săvârșite este legală.
Cu privire la critica făcută prin neasigurarea dreptului la apărare, Curtea, constată că inculpatul legal citat nu s-a prezentat în instanță. Cu toate acestea, instanța de control judiciar, ținând seama de art. 6 al și art. 24 al Constituției României a asigurat inculpatului asistența juridică prin apărător din oficiu care a reprezentat recurentul în procesul penal, dând posibilitatea să apere drepturile și interesele legitime ale acestuia, astfel că această critică este neîntemeiată.
Cu privire la celelalte critici, Curtea, constată că sunt întemeiate, așa cum se va arăta în continuare.
După cum se știe, criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt principii referitoare la unele date sau elemente care caracterizează faptele penale și a inculpaților, de aceea sunt prevăzute de lege ca mijloace de care trebuie să se folosească instanța de judecată la individualizarea pedepsei. Aceste criterii sunt enumerate în dispozițiile art. 72
Din formularea dată de lege acestor criterii rezultă că ele sunt obligatorii, instanța fiind ținută să se călăuzească după aceste criterii în operațiunea de individualizare, iar stabilirea și aplicarea pedepsei cu nesocotirea vreuneia dintre aceste criterii face ca hotărârea de condamnare să fie netemeinică și nelegală.
O altă caracteristică a acestor criterii este pluralitatea lor, în sensul că ele nu pot fi utilizate decât împreună, individualizarea pedepsei neputându-se realiza prin folosirea numai a uneia ori a unora dintre criterii.
Considerăm că instanța de apel la majorarea pedepsei, aplicând inculpatului pedeapsa de 4 ani închisoare, nu a respectat cele expuse mai sus și a avut în vedere numai că inculpatul a cauzat părții vătămate o leziune foarte gravă, care a necesitat 45-50 zile îngrijiri medicale și i-a pus în primejdie viața fără a analiza și interpreta corect criteriile prevăzute de art. 72 în totalitatea lor.
Instanța de control judiciar trebuia să țină seama la aplicarea pedepsei și de împrejurările concrete în care a avut loc săvârșirea faptei și de persoana inculpatului. Analizând, aceste criterii, instanța era obligată să constate că și partea vătămată prin faptele sale de a agresa pe martora G, prietenă a inculpatului, a determinat ca inculpatul să-l urmărească și să-l lovească.
Instanța de apel trebuia să țină seama și de persoana inculpatului, criteriu important în determinarea concretă a pedepsei în raport cu trasăturile specifice ale acestuia, de această concordanță depinzând eficiența funcțională a pedepsei. Astfel, din verificarea probelor de la dosar rezultă că inculpatul are o familie organizată, are un copil în întreținere, este angajat în muncă, în afara familiei are o comportare bună, fiind apreciat și respectat de concetățenii săi, nu este cunoscut cu antecedente penale, având o bună conduită înainte de săvârșirea infracțiunii, iar după săvârșirea faptei a avut o atitudine corectă cu persoana vătămată, împăcându-se cu aceasta și a recunoscut și regretat fapta comisă.
Față de aceste considerente, Curtea, constată că pedeapsa aplicată de către instanța de apel este prea mare, apreciind că pedeapsa aplicată de instanța de fond este corectă.
Ținând seama de pericolul social ridicat al faptei, că aceasta a fost săvârșită cu intenție directă, de rezultatul infracțiunii, vătămarea persoanei, leziunile produse având nevoie de 45-50 zile îngrijiri medicale, Curtea, apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei se poate realiza numai prin privare de libertate.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea, în temeiul art. 385/15 pct.2 lit.a pr.penală, urmează să admită recursul declarat de inculpat, urmând să mențină pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 187 din 19 mai 2009 a Judecătoriei Câmpina.
În temeiul art. 71, se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute în art. 64 alin.1 lit.a teza a-II- și lit.b, menținând în rest dispozițiile hotărârilor recurate.
Întrucât, inculpatul a fost arestat preventiv pe parcursul procesului penal, în temeiul art. 88 cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 4 decembrie 2008 la 19 mai 2009.
Conform art. 192 pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul G-.
Casează în parte, în latură penală, ambele hotărâri, în sensul că menține pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului G- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.182 alin.2 Cod penal prin sentința penală nr.187 din 19 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în regim de detenție.
Aplică disp.art.71 rap. la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b din Codul penal.
Menține în rest dispozițiile hotărârilor recurate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G- durata reținerii și arestării preventive de la 4 decembrie 2008 la 19 mai 2009.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestora.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ioana Nonea
Grefier,
Red.
Tehnored.
5 ex./16.03.2010
nr- Judecătoria Câmpina
nr- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ioana Nonea
