Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 21/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2957/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.21
Ședința publică de la 5 IANUARIE 2010
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ciobanu Corina
JUDECĂTOR 2: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 3: Moroșanu Raluca
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 8 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul din oficiu solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului. În susținerea motivelor de recurs, arată că lăsarea în stare de libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică raportat la circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, sens în care precizează că inculpatul nu a avut intenția de a suprima viața victimei, fiind vorba de o infracțiune praeterintenționată, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că lăsarea în stare de libertate a inculpatului prezintă pericol concret deosebit de ridicat, în raport de fapta săvârșită, prin aplicarea mai multor lovituri unei persoane în vârstă de 88 ani, inculpatul neregretând în nici un moment suferințele prin care trecea victima și nici faptele comise, ci a căutat în imobilul aparținând victimei sume de bani pentru a le sustrage, în raport de urmările faptei, datele personale ale inculpatului care a săvârși faptele în stare de recidivă postcondamnatorie. Față de aceste împrejurări, solicită a se dispune respingerea recursului, ca nefondat.
Recurentul inculpat, având cuvântul, solicită să fie cercetat în stare de libertate întrucât are o mamă bolnavă și este singurul întreținător.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din 8.12.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, Secția Penală, în dosarul nr-, s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, instanța apreciind că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143, art. 148 lit. și art. 300 ind.2 Cod pr.pen.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleormana dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183.Cod Penal și tentativă la furt calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 208, 209 lit.g Cp cu aplic. art. 37 lit.a și Cod Penal art. 33 Cp.
In fapt, pentru inculpatul, s-a reținut că în noaptea de 19/20.07.2009 a exercitat acte de violență cu un corp dur în mod repetat asupra victimei în vârstă de 88 de ani, cauzându-i leziuni în urma cărora victima a decedat. După comiterea faptei, inculpatul a încercat să sustragă bani din locuința victimei.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constatat că măsura arestării preventive a inculpatului este temeinică și legală, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, nu au încetat și nu s-au schimbat, justificând, în continuare, menținerea stării de arest preventiv a acestuia.
Astfel, în cauză, există indicii temeinice, în sensul art. 143 Cpp cu referire la art. 681Cpp, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat.
De asemenea, și la acest moment procesual, instanța a apreciat că sunt întrunite cumulativ condițiile prev. de art. 148 lit. f Cpp. Astfel, Tribunalul a reținut că pedeapsa pentru infracțiunile pentru care este trimis în judecată inculpatul este mai mare de 4 ani și că judecarea inculpatului în stare de libertate creează un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice.
Împotriva incheierii de mai sus a declarat recurs inculpatul, arătând că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică, raportat la circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, sens în care se precizează că inculpatul nu a avut intenția de a suprima viața victimei, fiind vorba de o infracțiune praeterintenționată, subliniindu-se totodată circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale.
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate și din oficiu, conform art.3856Cod pr.pen. Curtea constată că recursul este nefondat.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183.Cod Penal și tentativă la furt calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 208, 209 lit.g Cp cu aplic. art. 37 lit.a și Cod Penal art. 33 Cp.
In fapt, pentru inculpatul, s-a reținut că în noaptea de 19/20.07.2009 a exercitat acte de violență cu un corp dur în mod repetat asupra victimei în vârstă de 88 de ani, cauzându-i leziuni în urma cărora victima a decedat. După comiterea faptei, inculpatul a încercat să sustragă bani din locuința victimei.
Analizând actele si lucrările dosarului, Curtea constată că menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului potrivit art. 300 ind.2 Cod procedură penală, a fost dispusă în mod legal și temeinic, cu respectarea dispozițiilor art.136, art.143 și art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală.
În cauză există indicii, în sensul art.143 alin.1 și art. 681Cod procedură penală, cu privire la infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal și aceea de furt calificat prev. de art. 208, 209 lit.g Cod Penal, respectiv declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, declarațiile martorilor, raportul de expertiză medico-legală în care se concluzionează că moartea victimei a fost violentă, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesele verbale încheiate de organele de poliție.
Curtea constată că, la acest moment procesual, în care cercetarea judecătorească nu a fost finalizată, există indicii temeinice în accepțiunea art. 68 ind.1 că C.P.P. inculpatul ar fi comis infracțiunile reținute în sarcina sa, astfel că este îndeplinită cerința prev. de art. 143.
C.P.P.De altfel, inculpatul nu contestă existența acestor indicii ci împrejurarea că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, instanța a reținut în mod corect că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsura arestării preventive, respectiv disp. art. 148 lit. f C.P.P. întrucât inculpatul este cercetat pentru o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, comisă cu violență, și care a avut drept rezultat decesul unei persoane, precum și pentru o infracțiune împotriva patrimoniului.
Gravitatea faptei rezultă din consecințele produse, din împrejurarea că inculpatul a acționat violent împotriva unei femei în vârstă de 88 ani, pe care se reține că a lovit-o în mod repetat, iar ulterior, fără nici un fel de regrete și fără a încerca să acorde ajutor acesteia, a încercat să sustragă bani din casă, fapta rămânând în faza de tentativă numai datorită faptului că inculpatul nu a găsit bani în casa victimei.
Susținerea apărătorului inculpatului în sensul că acesta nu ar avea antecedente penale nu este întemeiată, din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultând că acesta a fost condamnat anterior la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru infracțiunea de viol, comisă asupra bunicii sale.
Curtea apreciază totodată că lăsarea în libertate a inculpatului ar îngreuna cercetările în cauză, deoarece la acest moment procesual cercetarea judecătorească se află în fază incipientă, fiind necesară administrarea probei cu martori, în vederea stabilirii situației de fapt.
Așa fiind, cercetarea judecătorească nu se poate desfășura în bune condiții cu inculpatul în stare de libertate, impunându-se menținerea stării de arest a acestuia.
În consecință, constatând că încheierea primei instanțe este legală și temeinică, conform art.38515pct.1 lit.b Cod pr.pen. va respinge recursul ca nefondat, iar în baza art.192 al.2 Cod pr.pen. va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.1 lit.b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 08.12.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin.2 obligă C.P.P. pe recurentul inculpat la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 05.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
2 ex./ 21.01.2010
Trib. T Secția Penală
jud.
Președinte:Ciobanu CorinaJudecători:Ciobanu Corina, Constantinescu Mariana, Moroșanu Raluca
