Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 24/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2994/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.24
Ședința publică de la 5 IANUARIE 2010
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ciobanu Corina
JUDECĂTOR 2: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 3: Moroșanu Raluca
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 9 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat,personal, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosarul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul din oficiu solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului. În susținerea recursului, solicită a se avea în vedere să inculpatul a recunoscut și regretat faptele, astfel că nu va impieta buna desfășurare a procesului penal și nici nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public arată că lăsarea în stare de libertate a inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ce rezidă din modul în care a fost săvârșită fapta, împrejurarea că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, că pe parcursul procesului penal inculpatul a avut un comportament nesincer, apărarea sa fiind aceea că datorită stării de ebrietate s-a aflat în eroare cu privire la imobilul în care a pătruns, astfel încât, în raport de aceste considerente, solicită a se dispune respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat.
Recurentul inculpat, având cuvântul, solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 09.12.2009, Tribunalul București - Secția I Penală a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, reținând în esență că există probe în sensul art.143 Cod procedură penală din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, fiind incident cazul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive subzistând în continuare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în continuare în stare de libertate.
Analizând actele dosarului și încheierea recurată, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de drept și de fapt în conformitate cu disp. art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul inculpatului nu este fondat.
Curtea reține astfel că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, prev. de art.20 rap. la art.208 alin. 1 -209 alin. 1 lit. g și i din Codul penal, cu aplic. art.37 lit. b din Codul penal reținându-se în fapt că la data de 19.07.2009, la orele 21,3o, inculpatul a pătruns prin efracție, spărgând geamul termopan de la bucătărie, în locuința părții vătămate, situată în B, Calea, nr. 552 de unde a încercat să sustragă bunuri, fiind prins în flagrant de partea vătămată.
Curtea constată că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 689/28.10.2009 a Judecătoriei sector 6 B la o pedeapsă de 4 ani închisoare, împotriva acestei sentințe exercitând apel, în cursul judecății apelului instanța menținând măsura arestării preventive, măsură contestată prin prezentul recurs.
Curtea apreciază că în mod întemeiat a reținut Tribunalul existența și săvârșirea faptei, constatând că există indicii temeinice în sensul prev. de art.68 indice 1 și art.143 Cod procedură penală că acesta a săvârșit infracțiunea de care este acuzat. Astfel, Curtea are in vedere declarațiile părții vătămate, care a arătat că l-a găsit pe inculpat dormind în șifonierul locuinței sale, declarațiile date de inculpat atât la momentul emiterii mandatului de arestare preventivă în fața judecătorului cât și ulterior în cursul urmăririi penale și al judecății, în care acesta a recunoscut săvârșirea faptei, deși explicațiile sale în sensul că intenționa să meargă la fratele său și a confundat casele sunt puerile, neputând fi reținute de C, declarațiile martorilor, procesele verbale de constatare.
Reținând că la momentul luării măsurii arestării preventive s-a apreciat că erau îndeplinite condițiile prev. de art. 143 din Codul d e procedură penală, fără a se examina vinovăția inculpatului față de faptele reținute în sarcina acestuia, Curtea constată că subzistă aceste indicii până la acest moment procesual, cercetarea judecătorească efectuată în continuare în judecata apelului urmând să confirme sau nu aceste indicii.
Curtea constată de asemenea, că în cauză sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută fiind închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea gradului de pericol social, Curtea are în vedere natura infracțiunii săvârșite, modalitatea în care inculpatul a acționat dovedind un grad ridicat de periculozitate a inculpatului, acesta pătrunzând în locuință în timpul serii, când exista posibilitatea ca proprietarii să fie în casă și asumând acest risc, cu consecința probabil a ripostei în măsura în care ar fi fost prins,(împrejurarea că nu s-a întâmplat acest fapt a fost datorată în principal împrejurării în sine în care a fost descoperit inculpatul, dormind), inculpatul nu are un venit constant, neavând un loc de muncă stabil.
Reținând toate aceste împrejurări, Curtea apreciază că măsura arestării preventive luată față de inculpat este temeinică, impunându-se ca cel puțin în acest moment să fie cercetat în stare de arest preventiv.
Față de considerentele arătate, Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat, conform art. 38515lit. b Cod procedură penală și îl va obliga pe la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 09.12.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. -
Dact./13.01.2010
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția I Penală
Președinte:Ciobanu CorinaJudecători:Ciobanu Corina, Constantinescu Mariana, Moroșanu Raluca
