Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 232/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 232
Ședința publică din data de 01 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI
PROCUROR -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 24.03.2009 a Tribunalului Galați - dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat - apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dosarul se află la primul termen, după care:
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat de acesta în cauză, întrucât încheierea pronunțată de instanța de fond la data de 24.03.2009 este nemotivată.
Un alt motiv de recurs îl vizează faptul că infracțiunea ce se presupune a fo comisă este din data de 12.04.2005, mandatul de arestare preventivă a fost emis la data de 14.08.2006 în lipsa inculpatului și acesta a fost arestat preventiv în vederea extrădării la data de 6.07.2007, iar până la acest moment sunt 635 de zile de când inculpatul este arestat preventiv.
Mai arată că împotriva inculpatului nu s-a pronunțat o hotărâre de condamnare definitivă și solicită să se aprecieze asupra duratei rezonabile a arestării preventive.
Se invocă totodată și contradicțiile existente în toate declarațiile de la dosar și solicită ca inculpatul să fie judecat în stare de libertate, întrucât temeiurile nu mai subzistă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză, întrucât în cauză trebuie să se ia în calcul că la verificarea duratei rezonabile se ia în discuție măsura efectiv dispusă și nu momentul la care arestarea s-a dispus în lipsă pentru că s-a sustras de la urmărirea penală.
Solicită respingerea recursului, întrucât temeiurile care au determinarea arestarea preventivă subzistă iar hotărârea instanței este legală și temeinică.
Apărătorul ales solicită să se constată că durata arestării preventive a inculpatului a început să curgă de la momentul la care a fost arestat în Italia în vederea extrădării.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat care se consideră nevinovat și solicită admiterea recursului.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin închedierea de ședință d in data de 24.03.2009 Tribunalul Galația menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța acestă hotărâre, instanța de fond apreciind că nu au intervenit modificări în privindța situației faptice avute în vedere inițial, și nici date noi relative acestei împrejurări, temeiurile legale procedurale care au determinat adoptarea măsurii arestului preventiv în privința inculaptului subzistă.
S-a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculaptului conform art. 160 al. 3 Cod procedură penală rap. la art. 3002Cod procedură penală.
S-a avut în vedere că mpsurile preventive au nu numai menirea de a preîntâmpina situații care ar periclita buna desfășurare a procesului penal, dar și aceea a realizării scopului procesului penal, implicit a prevenirii infracțiunii și educării în spiritul respectării legilor.
S-a apreciat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului prezintă o gravitate ridicată, șinând seama de natira acesteia cât și de modalitatea în care a fost săvârșită așa cum se prefigurează la acest moment al cercetărilor și nu are relevanță din acest punct de vedere perioada stării de arest preventiv, inculpatul aflându-se sub imperiul garanției speciale însvrise în art. 5 al CEDO.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recudrs în termenlegal inculpatul care apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, deoarece s-a depășit termenul rezonabil a măsuri arestării preventive, astfel, inculaptul a fost arestat în vederea extrădării, la data de 6.07.2007, fiind de aproximativ 2 ani arestat preventiv.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următăarele:
În ceea ce privește fondul cauzei, apreciem că în mod corect instanța de fond a dispus menținerea stării de arest apreciind că în cauză subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Astfel, potrivit art. 160 alin.3 Cod procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că sunt temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată menținerea arestării preventive.
Apreciem că în speță se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, și anume, dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, astfel:
- fapta adusă ca învinuire - art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 - 175 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, e prevăzută de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani;
- în cauză există probe din care rezultă că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Această condiție rezultă și din modalitatea de comitere a faptei, natura relațiilor sociale încălcate și persoana inculpatului, care nu e la primul impact cu legea penală.
Astfel, constatăm că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, constatăm că din actele depuse în dosarul Curții de APEL GALAȚI, rezultă că inculpatul la momentul la care a fost arestat provizoriu în scopul extrădării (06.07.2007) se afla în arest preventiv în altă cauză, pentru infracțiunile prev. de art. 416, 600 bis, 629, 605 Cod penal și pentru infracțiunile prev. de art. 605, 609 bis, 609-8, săvârșite în Italia (fila 21 verso dosar apel).
Față de toate acestea, apreciem că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În privința duratei rezonabile a măsurii arestării preventive considerăm că această durată trebuie apreciată prin prisma gravității deosebite a infracțiunii deduse judecății, gravitate ce nu o putem ignora în prezenta cauză.
În condițiile și în contextul în care s-au derulat cercetările până în prezent apreciem că nu s-a împlinit o asemenea durată.
Astfel, la data de 20.01.2009 a fost pus în executare mandatul de arestare preventovă nr- a Tribunalului Galați emis în prezenta cauză.
Deci, în condițiile în care inculaptul s-a sustras de la urmărirea penală și de la jduecată, mandatul de arestare preventivă dinprezenta cauză a fosat pus în executare la data mai sus menționată.
În concret, inculaptul a fost condamnat în lipsă, la opedeapsă de 9 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prin sentința ppenală nr. 231/2.05.2007.
După pronunțarea acestei hotărâri, s-a pus în executare mandatul de arestare, inculpatul fiind predat de autoritățile italiene
Prin decizia penală nr. 54/A/2008 s-a admis apelul peste termen, declarat de inculpat și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece pe timpul judecății inculpatul se afla arestat în altă cauză în Italia.
În consecință, durata arestării preventive a inculaptului înprezenta cauză, este rezonabilă, având în vedere data punerii în executare a mandatului european de arestare, respectiv 20.01.2009.
Față de aceste considerente, în condițiiole în care temeiurile care au determinbat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au schimbat, respectiv gradul ridicat de pericol social reținut în sarcina acestuia și conduita inculpatuluicare a mai săvârșit și alte infracțiuni, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, urmând a fi menținută.
Pe cale de consecință, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 24.03.2009 a Tribunalului Galați.
Văzând și art. 192 al. 2 Cod procedură penală va fi obligat recurentulla plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( nume purtat anterior:, porecla: "nasotea", fiul lui - și -, născut la data de 28.09.1979 în G, CNP: -, posesor al seria - nr. -, domiciliat în G,-, - 12 B,. 7, scara 1) împotriva încheierii de ședință din data de 24.03.2009 a Tribunalului Galați - dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul - recurent la 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. 03 Aprilie 2009
Tehnored. 04 Aprilie 2009
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru, Ion Avram
