Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 303/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.303/R/2008
Ședința publică din 12 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei Livia
JUDECĂTORI: - -
: -
GREFIER:
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentat prin PROCUROR -
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul G, împotriva încheierii penale fără nr. din data de 29 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev.de art.174 alin.1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul G învederează instanței că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu și să dea declarație.
Se procedează la ascultarea inculpatului cu privire la măsura arestului preventiv, cele declarate fiind consemnate conform procesului verbal de la dosar.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen. admiterea recursului, casarea deciziei penale recurate și rejudecând cauza,în principal, în temeiul art.300/2 pr.pen. a se dispune revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, apreciind că temeiurile prev.de art.148 lit.f pr.pen. nu mai subzistă. Din probatoriul administrat în cauză, raportat la declarațiile inculpatului, ale martorilor și raportul de expertiză medico legală nu rezultă cu certitudine că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei. Majoritatea martorilor au revenit cu privire la declarații astfel că în acest moment, raportat la poziția martorilor, nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive. Astfel, din declarația martorei de la fila 116 rezultă că inculpatul se afla acasă la ea în momentul săvârșirii infracțiunii iar alți martori au dat declarații favorabile inculpatului. Consideră că din probele dosarului rezultă serioase dubii cu privire la vinovăția inculpatului care se bucură de prezumția de nevinovăție până la dovedirea ei printr-o hotărâre definitivă.În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea conform art.145 pr.pen. apreciind că raportat la atitudinea și persoana inculpatului, acesta nu prezintă pericol pentru ordinea publică și pentru împiedicarea desfășurării procesului penal. În măsura în care inculpatul nu va respecta măsurile impuse de instanță dacă se va dispune înlocuirea măsurii arestării preventive, se poate dispune rearestarea acestuia. Cu onorar din.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției pronunțate de instanța de fond apreciind că în mod corect instanța a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării subzistă și în prezent iar cercetarea judecătorească nu a confirmat schimbarea acestor temeiuri.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, arată că-și menține recursul declarat solicită admiterea lui cu consecința cercetării în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Deliberând reține că prin încheierea penală din 29 aprilie 2008 Tribunalului Maramureșs -a dispus în temeiul art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 3002Cod procedură penală constatarea din oficiu a legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului G, CNP -, fiul lui G și, născut la data de 22 octombrie 1988 în B-M, județul M, domiciliat în B-Sprie,- județul M, arestat preventiv și aflat în Penitenciarul Baia -M, trimis în judecată pentru infracțiunea de omor prev de art. 174 alin 1 Cod penal și în consecință a menținut arestarea preventivă a acestuia.
În considerentele încheierii s-a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de 25 octombrie 2007 în dosarul nr. 205/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G pentru comiterea infracțunii de omor prev de art. 174 alin 1 Cod penal.
La Tribunalul Maramureșs -a format dosarul nr- fiind fixat primul termen de judecată pentru data de 27 noiembrie 2007.
La data de 29 octobmrie 2007 instanța procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului până la primul termen de judecată fixat în cauză, a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de acesta și în consecință a dispus menținerea stării de arest a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs, recurs care a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 657/6 noiembrie 2007 pronunțată în dosar nr- a Curții de APEL CLUJ.
La termenul de judecată din data de 27 noiembrie 2007 instanța constatând lipsa de apărare a inculpatului a dispus amânarea cauzei pentru termenul din 8 ianuarie 2008 și s-a procedat la fixarea unui termen intermediar pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpat.
La termenul din 6 decembrie 2007 fixat de instanță pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului G, instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a arestării preventive a inculpatului și a dispus menținerea stării de arest a acestuia.
Împotriva acestei încheieri inculpatul Gad eclarat recurs, recurs care a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr.756/17 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ.
La termenul din 8 ianuarie 2008, procedând din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului G, în temeiul art. 160 raportat la art. 3002Cod procedură penală, tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și a dispus menținerea stării de arest a acestuia.
La termenul de judecată fixat de instanță pentru data de 29 aprilie 2008, procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului G, instanța a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 294 din 7 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe timp de 29 de zile, respectiv de la data de 7 iunie 2007 până la 5 iulie 2007, inclusiv.
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că, în speță, din ansamblul probator existent până în acel moment, rezultă presupunerea că inculpatul la data de 26/27 mai 2007 aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele victimei, cauzându-i acesteia traumatisme toracice urmare cărora a decedat.
Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală instanța a reținut că în ciuda poziției de nerecunoaștere a inculpatului există probe și indicii temeinice că acesta în seara zilei de 26mai 2007, se afla în zona CFR B-M împreună cu prietenii săi-martorii audiați în cauză. La un moment dat observând-o pe victimă, care dormea lângă o centrală dezafectată s-a apropiat de ea, cu intenția să-i ia banii pe care bănuia că aceasta îi are. Când inculpatul s-a apropiat, victima s-a trezit încercând să se apere și să strige după ajutor.
Enervat de reacția acesteia, inculpatului i-a aplicat o lovitură după care a dus-o în centrala dezafectată unde, a lovit-o în repetate rânduri cu pumnii și picioarele și chiar cu o. Constatările preliminare efectuate de medicul legist relevă faptul că moartea victimei s-a datorat hemoragiei interne consecutive, rupturii traumatice de ficat.
Leziunile tanatogeneratoare, mai precizează actul medico-legal, s-au putut produce prin comprimare între două planuri dure (posibil genunchi-sol).
S-a reținut că inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptei pentru care față de el s-a început urmărirea penală contestând, în ciuda depozițiilor martorilor, chiar prezența lui în zona acelei centrale dezafectate, unde fapta a fost comisă.
În raport de dispozițiile art. 148 alin 1 Cod procedură penală care reglementează cazurile în care se poate dispune arestarea preventivă, instanța a constatat incidența în speță a dispozițiilor art. 148 lit d Cod procedură penală pentru că inculpatul este acuzat de săvârșirea cu intenție a unei noi infracțiuni.
Pe de altă parte, pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani, iar în raport de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptei, modalitatea de comitere a acesteia, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, raportat în primul rând la numărul foarte M de infracțiuni comise în prezent din care unele cu violență.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, recurs ce a fost respins ca nefondat prin încheierea penală nr. 51/R/2007 din 13 iunie 2007 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-.
Arestarea preventivă a inculpatului a fost prelungită prin încheierile nr. 337/28 iunie 2007 (6 iulie-4 august), nr. 367/31 iulie 2007 (5 august 2007-3 septembrie 2007), nr. 387/22 august 2007 (4 septembrie 2007-3 octombrie 2007 inclusiv) și respectiv nr. 446/25 septembrie 2007 (4 octombrie 2007-2 noiembrie 2007 inclusiv).
Tribunalul a constatat cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, că temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și în prezent și s-a impus în continuare privarea de libertate a acestuia, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care a fost arestat preventiv este închisoare mai M de 4 ani, iar raportat la natura și la gravitatea faptei pentru care acesta a fost trimis în judecată prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică.
În consecință, potrivit art. 160 raportat la art. 3002Cod procedură penală tribunalul a apreciat că se justifică menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal inculpatul G solicitând admiterea recursului casarea încheierii atacate și în urma rejudecării cauzei să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv și punerea în libertate a inculpatului cu motivarea că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv nu mai subzistă, astfel că din probele administrate nu rezultă cu certitudine vinovăția sa.
În subsidiar, se solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea conform art. 145 Cod procedură penală astfel că raprotat la atitudinea și persoana inculpatului acesta nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.
Din examinarea dosarului de fond aflat pe rolul Tribunalului Maramureș rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev și ped de art. 174 alin 1 Cod penal, luându-se încă din faza de urmărire penală măsura arestului preventiv în baza art. 148 lit d și f Cod procedură penală.
Și în prezent subzistă condițiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedură penală, astfel că fapta inculpatului pentru care a fost trimis în judecată prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura și gravitatea infracțiunii comise- cea de omor- urmările acesteia și rezonanța socială negativă produsă în comunitate, astfel că sunt superflue susținerile inculpatului, că nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea cu intenție a unei noi infracțiuni sunt incidente și dispozițiile art. 148 lit d Cod procedură penală.
În contextul în care probațiunea nu a fost finalizată pentru elucidarea stării de fapt, în momentul procesual actual instanța de fond, conform art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 3002Cod procedură penală, a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv a inculpatului și deoarece nu a intervenit nici o schimbare care ar putea să justifice revocarea măsurii arestului preventiv și punerea în libertate a acestuia, în mod corect a fost menținută măsura arestării acestuia în concordanță cu dispozițiile legale.
Nu este oportună nici solicitarea înlocuirii măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Potrivit art. 139 alin 1 Cod procedură penală măsura preventivă poate fi înlocuită cu o altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării.
Înlocuirea trebuie să fie consecința unei schimbări relevante a situație inculpatului sau a faptei penale săvârșite de către acesta, ceea ce în speță nu s-a constatat până în prezent.
În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii a Tribunalului Maramureș.
În baza art. 189 Cod procedură penală va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu ce se va avansa de la.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 140 lei, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G (fiul lui G și născut la 22 octombrie 1988) in prezent aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale nr. din 29 aprilie 2008 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red./
4 ex./2.06.2008
Președinte:Ioana Cristina MorarJudecători:Ioana Cristina Morar, Săndel Macavei Livia