Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 302/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.302/R//2007

Ședința publică din 12 mai 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei Livia

JUDECĂTORI: - -

: -

GREFIER:

Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații, și, împotriva încheierii penale fără nr. din data de 15 aprilie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpații fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev.de art.7alin.1 și 3 din Legea 39/2003; trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev.de art.2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 penal și trafic de droguri de risc în formă continuată, prev.de art.2 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 penal și art.33 lit.a penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpatul personal asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul personal asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor formulate.

Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale din data de 15 aprilie 2008 și rejudecând cauza a se menține măsura arestului preventiv luată față de inculpați. Apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind netemeinică deoarece măsura preventivă se înlocuiește cu o altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, ori, în cauză sunt întrunite condițiile prev.de art.143 pr.pen și art. 148 lit.f pr.pen. În cauză există nu numai indicii temeinice ci și probe de vinovăție respectiv procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire cu ocazia cumpărării de droguri de la inculpați, rapoarte de constatare tehnico științifice, proces verbal de prindere în flagrant a inculpatului în momentul ridicării coletului ce conține droguri, procese verbale de percheziții domiciliare, declarații de martori, note de redare a convorbirilor telefonice și declarațiile inculpaților. Referitor la art.148 lit.f pr.pen. apreciază că sunt întrunite ambele condiții, atât cea privind pedeapsa cât și cea a existenței pericolului social pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpaților, având în vedere modalitatea de săvârșire a infracțiunilor reținute.

Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului ca lipsit de obiect și menținerea ca temeinică și legală a încheierii pronunțate de Tribunalul Cluj. Astfel, la termenul din data de 15 aprilie 2008 s-a făcut verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv iar la două zile a expirat mandatul de arestare și inculpații au fost puși în libertate. Pe fondul cauzei, consideră că în mod corect instanța de fond a observat că rechizitoriul are lipsuri mari putându-se discuta despre schimbarea temeiurilor arestării.

Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului ca lipsit de obiect și menținerea ca temeinică și legală a încheierii pronunțate de Tribunalul Cluj. Arată că în data de 29 aprilie 2008 s-a dat rechizitoriul pentru inculpații, și și din care rezultă că rețeaua a fost a acestor trei inculpați iar inculpatul a fost victimă ocazională. Consideră că inculpații nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică iar cele patru luni de zile de arest au fost suficiente pentru a conștientiza gravitatea faptelor. În privința recursului parchetului, acesta a rămas fără obiect întrucât la data de 16 aprilie 2008 expirat mandatul de arestare iar inculpații cu o zi înainte au fost puși în libertate.

Apărătorul inculpatului își însușește punctul de vedere a antevorbitorilor săi în ceea ce privește faptul că recursul parchetului a rămas fără obiect. Pe fondul cauzei, apreciază că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă. Consideră că procesul de reeducare a inculpatului a început, acesta a dat dovadă de sinceritate astfel că perioada de patru luni de când a fost arestat o consideră a fi suficientă. De asemenea, inculpatul este infractor primar, nu are antecedente penale, provine dintr-o familie organizată iar ceea ce s-a întâmplat a fost un accident astfel că inculpatul merită o șansă.

Reprezentantul Parchetului consideră că nu suntem în situația în care s-a constatat încetarea măsurii arestului. De asemenea, susține că nu este culpa parchetului că dosarul nu a fost înaintat în termenul legal pentru judecarea recursului.

Inculpații, și, având pe rând ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului achiesând concluziilor puse de apărătorii lor.

În instanță se prezintă avocat care solicită acordarea onorariului avocațial parțial pentru studierea dosarului, având în vedere că a fost numită apărător din oficiu pentru toți cei trei inculpați.

CURTEA

Prin încheierea din 15.04.2008 emisă în dosar nr- a Tribunalului Cluj, s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv față de inculpații, și cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru a se pronunța în acest sens instanța de fond a reținut următoarele:

În esență, în actul de sesizare a instanței s-a arătat că inculpații, împreună cu, au constituit în cursul anului 2007 un grup infracțional organizat în vederea comercializării de droguri de risc și de mare risc în mun.C-N; același inculpați au deținut, consumat, oferit spre consum și comercializat, prin acte repetate, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, cannabis, rezină de cannabis, cocaină,comprimate de ecstasy, mai multor tineri din mun.C-

Trebuie menționat faptul că prin încheieri ale Tribunalului Cluj, față de toți inculpații, la data de 22.12.2007, s-a luat măsura arestului preventiv, inițial pentru 29 zile, cu prelungiri repetate până la 6.04.2008. Temeiul luării arestului preventiv este cel indicat de art.143 și 148 lit.f pr.pen. În lumina dispozițiilor art300/1 pr.pen. Ca atare, în speța de față, prevederile art.143 pr.pen.în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, se regăsesc între piesele dosarului, adică sunt indicii și probe temeinice că acești inculpați au comis faptele pentru care sunt trimiși în judecată.

Raportat la prev.art. lit.f pr.pen.este în afara oricărei discuții că legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani pentru faptele reținute în sarcina tuturor inculpaților. Discuții comportă, dacă în cazul dedus judecății, Iăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică. de la împrejurarea că fără "ajutorul" acestor inculpați, organele de urmărire penală nu ar fi putut demara cercetările în cauză, concret sunt declarațiile inculpaților, prin care au recunoscut comiterea faptelor, indicând pe adevărații inițiatori ai grupului organizat și anume, (aici trebuie menționat faptul că, în cadrul încadrării juridice a faptelor, s-au reținut și prev.art.16 din Legea nr.143/2000).

La momentul la care s-a dispus inițial arestarea inculpaților s-a avut în vedere impactul negativ asupra socialului al faptelor respective, precum și modalitățile specifice pe care o cercetare în cazul acestor fapte penale o impune (investigatori sub acoperire,colaboratori).

Din probele dosarului rezultă faptul că cei trei inculpați față de care s-a dispus disjungerea cauzei și anume, și sunt persoanele care au pus baza organizării acestui grup infracțional, concret din Spania să fie trimise drogurile, pentru că în C-N, prin intermediul inculpaților, și, datorită faptului că aceștia erau DJ în discoteci,aveau contact cu tinerii,adică cu o posibilă piață de desfacere pentru astfel de substanțe interzise. Tot printre explicațiile luării măsurii arestului preventiv în decembrie 2007 față de acești inculpați,au stat și cantitățile enorme de droguri,pe care se presupune că le-ar fi deținut,comercializat,consumat acești inculpați. În actul de sesizare a instantei nici măcar nu sunt consemnate exact, indicate aceste cantități de cannabis, rezină de cannabis ori tablete de ecstasy, precum nici sumele de bani obținute din vânzarea acestor substante.

Așa cum s-a precizat mai sus, la momentul luării măsurii arestului preventiv se impunea aceasta. În momentul de față s-a diminuat substanțial acest imperativ,tocmai prin trecerea intervalului de timp precizat,prin faptul că actul de sesizare a fost întocmit și dosarul a intrat într-un alt stadiu procesual (care presupune administrarea de probe pe un interval de timp,cu proceduri specifice care se prelungesc în timp ),prin impactul psihic negativ pe care timpul petrecut în stare de detenție l-a avut asupra inculpaților. În legătură cu aceștia,trebuie menționat faptul că toți sunt la prima confruntare cu legea penală, la limita majoratului,ceea ce explică și faptul că au fost angrenați în această activitate infracțională datorită inconștienței vârstei, a neperceperii și neconștientizării consecințelor grave ale faptelor lor. Toți provin din familii legal organizate,cu o situație materială îndestuIătoare, nepunându-se problema vreunor necesități financiare, mediul social, grupul de prieteni în care s-au încadrat fiind determinant în această manifestare antisocială.

Persoanele cuprinse în actul de sesizare față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale,stabilindu-se că au fost doar consumatori de droguri furnizate de către inculpați,au dobândit calitatea de martori și urmează a fi audiați în instanță în această calitate,ceea ce presupune o derulare mai lungă în timp a procesului,apărând astfel ca nejustificată menținerea, și pe considerentele de mai sus,a inculpaților în stare de arest preventiv. Din nici o probă de la dosar nu a rezultat faptul că prin lăsarea în libertate a acestor inculpați s-ar putea ajunge la vreo influență negativă și care să deturneze scopul procesului penal asupra acestor martori. Chiar și egalitatea de "arme" în desfășurarea ulterioară a procesului impune o necenzurare față de inculpați,în sensul lipsei necesității privării lor de libertate.

Concret, starea potențială de pericol social pe care ar presupune-o lăsarea în libertate a acestor inculpați nu se regăsește în speța de față. Trebuie analizate toate elementele și împrejurările cazului dedus judecății (detaliate mai sus ),concret și nu abstract. Pentru o bună desfășurare în continuare a procesului penal, instanța apreciază că se justifică înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă și anume cea din art.136 lit.b pr.pen.

Pe cale de consecință, în temeiul art.139 al.1 pr.pen.s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, mun.C-N, de către inculpații, și. În temeiul art.145 ind.1/1 pr.pen. pe durata obligării de a nu părăsi localitatea, acești inculpați trebuie să respecte condițiile legale.

Împotriva hotărârii,în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj prin care s-a solicitat casarea încheierii atacate și menținerea măsurii arestului preventiv.

În motivare se arată următoarele:

Hotărârea atacată este netemeinică întrucât se întrunesc condițiile cerute de art.143 rap. și cazul de arestare de la art.148 lit.f pr.pen.

În sprijinul ideii că inculpații prezintă pericol concret pentru ordinea publică sunt de consemnat că aceștia au acționat organizat, constituind o adevărată rețea, au traficat o gamă variată de droguri de risc și de mare risc, activitatea infracțională s-a desfășurat pe o perioadă mare de timp, au fost atrase foarte multe persoane.

În plus, din cuprinsul hotărârii atacate nu se reușește să se indentifice care sunt temeiurile care s-au schimbat de la luarea măsurii arestului preventiv față de inculpat pentru a se dispune în sensul menționat de instanța de fond.

Rămâne cunoscut impactul negativ pe care traficul și consumul de droguri îl produc asupra opiniei publice, prin amploarea fenomenului și a efectului pe care-l produce.

Curtea analizând recursul formulat, motivele invocate în sprijinul acestuia, temeiul art.385/6 pr.pen. reține următoarele:

n actul de sesizare a instanței s-a arătat că inculpații, împreună cu, au constituit în cursul anului 2007 un grup infracțional organizat în vederea comercializării de droguri de risc și de mare risc în mun.C-N; același inculpați au deținut, consumat, oferit spre consum și comercializat, prin acte repetate, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, cannabis, rezină de cannabis, cocaină,comprimate de ecstasy, mai multor tineri din mun.C-

La momentul la care s-a dispus inițial arestarea inculpaților s-au avut în vedere impactul negativ asupra socialului al faptelor respective, precum și modalitățile specifice pe care o cercetare în cazul acestor fapte penale o impune (investigatori sub acoperire,colaboratori).

Din probele dosarului rezultă faptul că cei trei inculpați față de care s-a dispus disjungerea cauzei și anume, și sunt persoanele care au pus baza organizării acestui grup infracțional, concret din Spania să fie trimise drogurile, pentru că în C-N, prin intermediul inculpaților, și, datorită faptului că aceștia erau DJ în discoteci,aveau contact cu tinerii,adică cu o posibilă piață de desfacere pentru astfel de substanțe interzise. Tot printre explicațiile luării măsurii arestului preventiv în decembrie 2007 față de acești inculpați,au stat și cantitățile mari de droguri pe care se presupune că le-ar fi deținut, comercializat, consumat, acești inculpați, însă, în actul de sesizare a instanței nu sunt consemnate exact, indicate aceste cantități de cannabis, rezină de cannabis ori tablete de ecstasy, precum nici sumele de bani obținute din vânzarea acestor substanțe.

Așadar, în momentul de față s-a diminuat substanțial acest imperativ al privării de libertate a inculpaților tocmai prin trecerea unui anumit interval de timp,prin faptul că actul de sesizare a fost întocmit și dosarul a intrat într-un alt stadiu procesual (care presupune administrarea de probe pe un interval de timp,cu proceduri specifice care se prelungesc în timp ),prin impactul psihic negativ pe care timpul petrecut în stare de detenție l-a avut asupra inculpaților.

Concret, starea potențială de pericol social pe care ar presupune-o lăsarea în libertate a acestor inculpați nu se regăsește în speța de față. Pentru o bună desfășurare în continuare a procesului penal, și instanța de recurs apreciază că se justifică înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă și anume cea din art.136 lit.b pr.pen.

În contextul în care nu se contestă incidența art.143 pr.pen. nici chiar de către inculpați, iar dispoziția luată de către instanța de fond de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu o măsură preventivă mai blândă incumbă în continuare subzistența indiciilor cerute de textul respectiv, în speță este de insistat asupra aspectelor legate de "pericolul concret pentru ordinea publică".

Sunt corecte consemnările tribunalului în sensul că pentru momentul de față, ca urmare a trecerii unui interval de timp apreciabil, cu inculpații aflați în stare de privare de libertate, existând și un moment procesual prielnic pentru aceștia, respectiv sesizarea deja a instanței de judecată, cu o probațiune propusă și admisă ce se va derula pe un interval de timp, starea de pericol concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații a fost substanțial diluată.

Toți inculpații de față sunt la prima confruntare cu legea penală, în vârste fragede aflate la limita majoratului. ca la baza derulării acestei activități infracționale să stea într-o măsură covârșitoare și starea de neexperiență socială, manifestări de bravură derulate în perioada adolescentină, o neconștientizare pe deplin a consecințelor grave ce le-ar implica activitatea lor. În plus toți aceștia provin din familii bine organizate, cu o stare materială îndestulătoare.

Așadar în concret, pentru momentul de față, starea potențială de pericol pentru ordinea publică pe care ar presupune-o inculpații în caz de lăsare în libertate nu se mai regăsește.

Altfel spus, temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestului preventiv s-au modificat în timp,tocmai datorită scurgerii unui interval semnificativ, perioadă în care inculpații au contactat mediul în care s-au aflat și au reflectat asupra a ceea ce posibil au comis, aspecte ce se demonstrează și prin atitudinea pozitivă pe care au manifestat-o în fața organelor judiciare, așa încât pentru o bună desfășurare a procesului penal se impunea înlocuirea măsurii arestului cu măsura preventivă mai blândă propusă de instanța de fond.

Aspectele de netemeinicie invocate în recursul parchetului nu pot fi primite, motivarea instanței de fond este una completă și în consonanță cu starea concretă a speței și cu analiza detaliată și justificată a persoanelor inculpaților, astfel că pe considerentele art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. se va respinge recursul formulat.

Se vor acorda parțial onorariile din oficiu solicitate.

Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de DIICOT SERVICIUL TERITORIAL CLUJ împotriva încheierii penale nr. din 15 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj.

Stabilește suma de câte 20 lei, onorar parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpaților, avocat.

În baza art. 192 al.3 Cod proc.penala, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12.05.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - -

RED.SM/MR

23.05.08/3 EX.

Președinte:Ioana Cristina Morar
Judecători:Ioana Cristina Morar, Săndel Macavei Livia

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 302/2008. Curtea de Apel Cluj