Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 370/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 370/
Ședința publică din 29 Mai 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr.- -, președinte secție
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan dr.- -
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 12 iulie 1965, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, în baza delegației nr.2174/2009, emisă de Baroul Argeș.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului recurentului inculpat să ia legătura cu acesta în vederea pregătirii apărării.
Recurentul inculpat, declară că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu și cunoaște limba română.
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului, precizează pe rând că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, precizează că dosarul este disjuns dintr-un alt dosar din anul 2004, care nu s-a soluționat nici până în prezent și apreciază că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Având în vedere complexitatea cauzei precum și pericolul concret în raport de natura faptelor săvârșite de inculpat, apreciază că aceste critici formulate nu sunt întemeiate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței privind modul de soluționare al recursului.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul penal nr-, printre altele, în temeiul art.300/2 rap. la art.160/b Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 12 iulie 1965, deținut în Penitenciarul Colibași.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că, inculpatul a fost arestat la 25 februarie 2008, în baza mandatului nr.4 emis de Curtea de Apel București, constatându-se îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de art.148 lit.f Cod pr.penală.
Anterior, cauza a fost strămutată la Tribunalul Argeș, conform încheierii nr.572 din 18 martie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Tribunalul a mai reținut că, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, fiind acuzat că în perioada 1995 - 2004, inițiat, a creat și a consolidat în zona de centru a țării "o puternică și disciplinată rețea de crimă organizată și corupție", prin care a reușit să prejudicieze statul "cu sute de miliarde de lei".
M parte din prejudiciu s-a datorat producerii și comercializării de băuturi alcoolice și inducerea în eroare a autorităților fiscale din teritoriu, care au aprobat în mod necuvenit rambursarea de la bugetul de stat către societatea comercială a inculpatului, cu titlu de accize și a unor sume de ordinul zecilor de miliarde de lei.
Tribunalul a mai reținut că, în perioada septembrie 1998 - septembrie 2000, firmele coordonate de inculpat, prin folosirea de documente financiar-contabile false care atestau, contra realității, producerea și comercializarea în regim de scutire de accize, a spirtului medicinal, inculpatul a reușit să obțină necuvenit rambursarea de la bugetul de stat, cu titlu de accize și a unei sume de 116 miliarde lei.
In raport de această situație de fapt, tribunalul a apreciat că, chiar dacă s-au scurs 15 luni de la luarea măsurii arestării preventive, nu s-a depășit termenul rezonabil privind menținerea acestei măsuri, în raport de complexitatea cauzei, de numărul M de părți și amploarea activităților infracționale de care sunt acuzați inculpați din cauză, inclusiv.
Impotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, solicitând punerea sa în libertate, susținând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedre la luarea măsurii arestării preventive.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului se reține că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciune, de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și alte infracțiuni, în urma cărora a păgubit finanțele Statului Român cu sute de miliarde de lei, alături de alți trei inculpați.
La luarea măsurii arestării preventive, s-au constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod pr.penală, respectiv existența probelor și a indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit fapte prevăzute de legea penală și a cazului prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală, respectiv pedeapsa mai M de 4 ani prevăzută de lege pentru faptele de care este acuzat inculpatul și existența probelor că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, la verificarea privind arestarea inculpatului în cursul judecății, în mod corect instanța a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
In conformitate cu art.5 din Convenție și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Din probele administrate până în prezent rezultă indicii temeinice și presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este judecat, fiind incidente temeiurile arestării preventive prevăzute de art.148 lit.f Cod pr.penală.
In ceea ce privește condiția că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, este desigur adevărat că, pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii. Însă, în aprecierea pericolului pentru ordinea publică nu trebuie făcută abstracție de la gravitatea faptei, întrucât din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, poate să rezulte existența pericolului concret pentru ordinea publică.
In cazul în speță, avându-se în vedere acuzațiile ce i se aduc inculpatului, care este bănuit că, printre altele, a înșelat statul cu sute de miliarde de lei, prin săvârșirea de fapte infracționale pe parcursul unei lungi perioade de timp, curtea apreciază existența pericolului concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării sale în libertate.
Este adevărat că de la arestarea inculpatului au trecut 15 luni, însă, în raport de complexitatea cauzei, de numărul M de părți și chiar de conduita inculpatului în cadrul procesului penal, nu se poate reține că a fost depășit termenul rezonabil, în ceea ce privește întinderea în timp a măsurii arestării preventive.
Pe cale de consecință, urmează ca în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, să se respingă recursul ca nefundat.
In temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul:, fiul lui și, născut la 12 iulie 1965, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100lei reprezentând onorariu avocat din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.3/3.06.2009
Jud.fond
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Raluca Elena
