Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 414/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
COMPLRET SPECIALIZAT PENTRU CAUZE CU MINORI
DOSAR NR- DECIZIE NR.414-R/MF
Ședința publică din 31 Iulie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Judecător: - -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror-
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 22 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art.304 alin. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul inculpat, asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a permis apărătorului să ia legătura cu recurentul inculpat.
La cererea instanței, inculpatul personal și apărătorul, precizează că au formulat recurs împotriva încheierii din 22 iulie 2008.
Avocat și procurorul, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită a se constata că nu se mai justifică menținerea măsurii arestării preventive a acestuia. În afară de declarațiile coinculpaților, alte probe nu există în cauză care să fie coroborate cu acestea și să justifice menținerea arestării. Mai mult, nu există nici-o probă și nici-un indiciu că, prin lăsarea în libertate, inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului prin alterarea mijloacelor de probă și nici că ar fi un pericol pentru ordinea publică. Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, nu este o infracțiune cu violență, nu are antecedente penale. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Procurorul având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, menținerea încheierii ca legală și temeinică. Nu rezultă din actele de la dosar că s-au modificat temeiurile avute în vederea la luarea măsurii arestării preventive. În cauză subzistă aceste temeiuri prevăzute de dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv pedeapsa pentru infracțiunea comisă este mai mare de 4 ani, sunt probe și indicii care duc la concluzia că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt potrivit art. 38513al. ultim, solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Constată că prin încheierea din 22 iulie 2008, Tribunalul Argeș în temeiul dispozițiilor art. 3002Cod procedură penală raportat la art.160bCod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui G și, născut la 31.10.1976 în T, jud. G, domiciliat în O,-,.C,.43, județul B, CNP -, deținut în Penitenciarul Colibași
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că prin încheierea pronunțată la data de 17.06.2008, Tribunalul Argeș -Secția Penală a dispus, în temeiul dispozițiilor art.16010lit. b Cod procedură penală, revocarea liberării provizorii a inculpatului dispusă prin încheierea nr.431 din 17.11.2006 a Tribunalului Argeș și în temeiul disp. art.16010alin.3 Cod procedură penală și art.148 lit.1Cod procedură penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data încarcerării, măsură ce a fost menținută de către instanță prin încheierea de ședință din 10 iulie 2008.
În motivarea încheierii s-a reținut că inculpatul a lipsit nejustificat la termenele de judecată din datele de 15.01.2008, 25.03.2008 și 17.06.2008, termene de judecată consecutive și, deși la termenul de judecată din 25.03.2008 i s-a pus în vedere să facă dovada imposibilității de prezentare la instanță, inculpatul nu a făcut această dovadă nici personal, nici prin avocat.
Având în vedere faptul că inculpatul a beneficiat de liberarea provizorie sub control judiciar, precum și faptul că, deși cunoștea despre obligația de a se prezenta în instanță la fiecare termen de judecată, lucru pe care nu l-a făcut și nici nu a făcut dovada imposibilității de prezentare pe parcursul unei perioade de cca.5 luni de zile, tribunalul a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive luată față de acesta fiind îndeplinite dispozițiile art.148 lit.1Cod procedură penală și menținându-se în continuare aceste temeiuri.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul arătând că nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar zădărnici aflarea adevărului și că nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică în condițiile în care infracțiunea reținută în sarcina inculpatului nu a fost săvârșită cu violență, iar inculpatul nu are antecedente penale.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, se constată că acesta este nefondat.
Astfel, inculpatul a beneficiat de liberare provizorie în cauza de față în care a fost arestat inițial, însă în anul 2008 nu s-a prezentat la trei termene de judecată, fără a putea justifica această lipsă.
Conform art.1602alin.3 lit.b Cod procedură penală, inculpatul avea obligația să se prezinte la instanța de judecată la fiecare termen. Prin neprezentarea acestuia, în mod evident mersul procesului penal a fost îngreunat, iar față de complexitatea dosarului acesta a suferit mai multe amânări fără a se reuși terminarea cercetării judecătorești. În consecință, neprezentarea inculpatului la judecată este de natură de a zădărnici aflarea adevărului prin amânarea și întârzierea cercetării judecătorești, iar menținerea arestării preventive se impune în interesul instrucției penale.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că în mod justificat tribunalul a menținut arestarea preventivă și, în condițiile în care din oficiu nu s-au găsit motive ce ar determina casarea încheierii sub aspectul dispozițiilor ce-l privesc pe inculpatul-recurent, recursul va fi respins ca nefondat în baza dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală acesta va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui G și, născut la 31.10.1976 în T, jud. G, domiciliat în O,-,.C,.43, județul B, CNP -, deținut în Penitenciarul Colibași împotriva încheierii de ședință din 22 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31 iulie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
pt. aflat în CO semnează
președintele completului
Grefier,
Red. /8.08.2008
Tehn./GM/2 ex.
Jud.fond.:.
Președinte:Raluca Elena Șimonescu DiaconuJudecători:Raluca Elena Șimonescu Diaconu, Dumitru Diaconu
