Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 427/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 427/2009
Ședința publică din 06 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
Judecător - -
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 1.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul recurent G, aflat în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat, solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului, apreciind că nu se impune menținerea stării de arest față de atitudinea inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei, care nu are antecedente penale, Arată că în cauză a fost pronunțată o hotărâre de către instanța de fond, considerând astfel că desfășurarea normală a procesului nu este împiedicată.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului și menținerea încheierii atacate ca temeinică și legală, apreciind că în mod corect instanța a considerat că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive. Arată că instanța de fond a pronunțat față de inculpat o hotărâre de condamnare cu executarea pedepsei în regim de detenție.
Inculpatul recurent G, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și arată că nu este vinovat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea penală din 01.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpaților G și în baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.3
C.P.P.În motivarea hotărârii instanța a reținut că la acest moment procesual se mențin temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri.
Astfel, din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost condamnați, fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Mai mult, față de dispozițiile art. 5 pct. 1 lit. a CEDO, instanța a constatat că măsura lipsirii de libertate este legală atunci când persoana este deținută pe baza unei condamnări pronunțate de o instanță competentă.
Față de soluția de condamnare, chiar nedefinitivă, și avându-se în vedere că, până în prezent nu au fost administrate probe din care să rezulte o altă stare de fapt decât cea reținută de prima instanță, s-a apreciat că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, așa cum impun dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul G, solicitând a se dispune cercetarea în stare de libertate deoarece a recunoscut faptele, nu are antecedente penale și nu există posibilitatea de a influența cercetarea judecătorească având în vedere că s-a pronunțat o hotărâre în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 385/6 alin.3 C.P.P. instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 300/2 rap. la art.160/b alin.3 C.P.P. în sensul că se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, și justifică privarea de libertate în continuare.
Astfel, există probe care justifică presupunerea că inculpatul G, împreună cu inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care au fost trimiși în judecată, prevăzută de art.211 alin.1 lit.b,c, alin.2 lit.a,b și Cod Penal condamnați printr-o sentință nedefinitivă, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina sa este mai mare de 4 ani.
Corect a reținut instanța de apel faptul că detenția este legală și prin prisma dispozițiilor art.5 pct.1 lit.a CEDO, având în vedere existența unei hotărâri de condamnare pronunțată de o instanță competentă.
Aspectele privitoare la atitudinea sinceră a inculpatului și lipsa antecedentelor penale vor fi avute în vedere de instanța de apel la soluționarea pe fond a cauzei, aceste împrejurări nefiind în măsură să justifice punerea în libertate a inculpatului recurent.
În consecință, în baza art.385/15 alin.1 pct.1 lit.b C.P.P. instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 1.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
Va obliga pe numitul recurent să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 1.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe numitul recurent să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6.07.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Red. / Tehnored.
2 ex./07.07.2009
Jud. fond
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Marius Aurel Motolea
