Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 428/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 428/2009
Ședința publică din 06 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
Judecător - -
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 1.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul recurent, aflat în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care inculpatul recurent depune la dosar un memoriu scris prin care solicită punerea sa în libertate.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului. Apreciază că măsura arestării este excesivă, iar încheierea atacată nelegală sub aspectul reținerii împrejurării influențării martorilor, neexistând date concrete în acest sens.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca temeinică și legală, având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu s-au modificat și că nu există temeiuri noi care să justifice punerea în libertate, apreciind astfel că în mod corect s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și arată că este nevinovat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea penală pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală la 01.07.2009 în dosar nr- s-a dispus în baza art. 3002raportat la art. 160 alin. 3, art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut în esență că se mențin temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri. Faptul invocat de inculpat, că declarațiile celorlalți coinculpați nu relevă cine a lovit cu toporul și că declarațiile acestora nu învederează faptul că inculpatul a lovit cu toporul pe partea vătămată, urmează a fi apreciat în raport cu celelalte probe ce vor fi administrate în cauză, la acest moment, această împrejurare neputând fi luată în considerare pentru a justifica încetarea sau schimbarea temeiurilor ce au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestului preventiv.
Din probatoriul administrat până la acest moment rezultă că sunt indicii temeinice ale faptului că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică prin modalitatea în care a fost săvârșită presupusa faptă, prin rezultatul produs, dar și prin ecoul pe care l-a avut aceasta și prin temerea pe care a creat-o în rândul colectivității.
De asemenea, Tribunalul a avut în vedere relațiile conflictuale existente anterior între părți, care ar putea determina un nou conflict între aceștia, atitudinea procesuală a inculpatului, dar și interesul bunei desfășurări a procesului penal în condițiile în care martorii nu au fost însă audiați, existând astfel pericolul influențării lor.
Pe de altă parte, s-a apreciat că în actualul stadiu procesual, măsura arestării nu poate fi privită ca excesivă, dată fiind natura faptelor pentru care este cercetat inculpatul și necesitatea unei bune desfășurări a procesului penal, măsura fiind în concordanță cu dispozițiile art. 5 CEDO.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen inculpatul, solicitând casarea acesteia și revocarea măsurii arestării preventive.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că măsura arestării preventive este excesivă, iar inculpatul este nevinovat.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii atacate, conform dispozițiilor art. 3899alin. 3 și art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
Arestarea inculpatului s-a dispus prin încheierea penală nr. 54/23.12.2008 a Tribunalului Sibiu, reținându-se faptul că există indicii temeinice că a săvârșit infracțiunile prev. de art. 20 raportat la art. 174 alin. 1, 2 combinat cu art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și art. 321 alin. 1 Cod penal, fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind astfel îndeplinite condițiile art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală.
După trimiterea inculpatului în judecată măsura arestării preventive a fost verificată și menținută la 18.02.2009, 25.03.2009, 13.05.2009 și 01.07.2009,
În mod corect Tribunalul a constatat prin încheierea atacată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă se mențin și în continuare, fiind întrunite cumulativ cele două condiții prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, odată ce de la ultima verificare a măsurii arestării aceste temeiuri nu s-au schimbat.
Astfel, prin raportare la probatoriul administrat, există presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere dinamica producerii incidentului, gravitatea faptei pretins săvârșite și ecoul pe care l-a avut în rândul colectivității.
Susținerile inculpatului privitoare la legitima apărare, încadrarea juridică a faptei și gradul de vinovăție, urmează a fi avute în vedere cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 38515alin.1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 1.07.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe numitul recurent să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6.07.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
CONCEDIU.-
semnează președintele completului
Judecător - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./10.07.2009
jud. fond -
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Marius Aurel Motolea
