Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 433/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 433/
Ședința publică din 14 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului declarat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință din 7 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv și asistat de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului și punerea în stare de libertate a inculpatului, apreciind că termenul rezonabil al arestului preventiv a fost depășit, inculpatul aflându-se în această stare de aproximativ 5 ani; mai mult, inculpatul este un om în vârstă și grav bolnav, arătând că, după susținerile inculpatului, acesta ar fi suferit un atac cerebral.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, apreciind încheierea tribunalului ca legală și temeinică, pentru aceleași considerente avute în vedere de instanța de fond, având în vedere și încadrarea juridică a faptei.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 7 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș, în baza art. 139 Cpp a respins cererea inculpatului -, formulată prin apărător, cu privire la revocarea măsurii arestării preventive.
În baza art. 3002Cpp rap. la art. 160 Cpp, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului -, urmând ca legalitatea și temeinicia acestei măsuri să fie verificată înaintea expirării termenului legal de 60 de zile.
Tribunalul a apreciat că, raportat la probatoriul administrat, în prezent există date care demonstrează existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa.
Detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile-independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile a unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real, care fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate. Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. Infracțiunea de omor are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la dreptul de viață al oricărei persoane, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea ripostă a justiției și protecție a statului. În condițiile speței, interesul public impune luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează libertatea personală.
Este adevărat faptul că, în cazul inculpatului -, durata arestării preventive a atins o durată considerabilă, dar la aprecierea caracterului rezonabil al acesteia, s-au luat în considerare circumstanțele concrete ale cauzei din care se desprinde concluzia indiciilor precise cu privire la interesul public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate. În acest sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar raportat la speța de față este în afara oricărui dubiu că prezența inculpatului în rândul comunității în care se presupune că s-a comis fapta ar aduce grave prejudicii integrității corporale a persoanelor implicate în prezentul proces și ar duce la obstrucționarea actului de justiție.
Totodată, instanța a mai constatat că față de inculpat continuă să își găsească incidența dispozițiile art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că faptele pentru care este judecat sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa in libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor, precum și natura infracțiunii.
Împotriva încheierii de ședință din 7 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a declarat recurs inculpatul -, solicitându-se casarea hotărârii și, în rejudecare, să se dispună punerea în libertate a inculpatului, având în vedere starea de sănătate a inculpatului și faptul că s-a depășit un termen rezonabil de când este arestat preventiv.
Recursul este nefondat.
Analizând încheierea penală recurată în raport cu solicitările făcute în apărare și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că Tribunalul Timiș, în baza art. 139 Cpp a respins cererea inculpatului - cu privire la revocarea măsurii arestării preventive și, în baza art. 3002Cpp rap. la art. 160 Cpp a menținut această măsură, urmând ca legalitatea și temeinicia acestei măsuri să fie verificate în termenul legal de 60 de zile.
S-a reținut în mod corect că, din probatoriul administrat până în prezent, există date care demonstrează existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa.
De asemenea, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 lit.f Cpp, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpatului este sancționată cu o pedeapsă mai mare de 4 ani, iar lăsarea în stare de libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul este cercetat și judecat pentru săvârșirea infracțiunii omor calificat - cu un impact deosebit asupra opiniei publice, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar produce neliniște în rândul colectivității și ar exista și riscul periclitării administrării unor probe.
În consecință, se consideră că în mod corect s-a apreciat că temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive se mențin în continuare, iar durata arestării preventive raportat la complexitatea cauzei, la probele care s-au administrat și care mai trebuiesc administrate, nu a depășit un termen rezonabil.
Așa fiind, în baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp recursul declarat de inculpat urmează a fi respins ca nefondat.
Potrivit art. 192 alin.2 Cpp, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge recursul declarat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință din data de 7.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondat.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 50 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR G - - - - -
GREFIER
- -
Red. /25.04.08
Tehnored. 2 ex./30.04.08
PI. - - Trib
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea, Victor Ionescu