Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 498/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.498/R/2009
Ședința publică din data de 11 august 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Maria Boer Iuliana Moldovan
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpații și, împotriva încheierii penale din data de 6 august 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, trimiși în judecată prin Rechizitoriul Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și trafic de droguri, prev.și ped. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu apl.art.41 alin.2 penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d rap.la art.160/2 alin.2 pr.pen.casarea încheierii penale a Tribunalului Cluj și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului pe considerentul că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri au încetat. În subsidiar, solicită casarea în parte a încheierii penale recurate, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, pe considerentul că temeiurile s-au schimbat. În ceea ce privește revocarea măsurii arestării, arată că raportat la încheierea de luarea măsurii arestării preventive când inculpatul a fost considerat ca fiind traficant de droguri, în momentul de față prin încheierea de menținere a măsurii arestării preventive s-a considerat că a fost implicat în vânzarea de pastile, nemaifiind vorba de o rețea de traficanți. Raportat la această situație de fapt care s-a luat în considerare inițial și până în momentul de față, temeiurile au încetat, fapta și-a pierdut forța, în speță fiind vorba doar de 14 pastile. Raportat la starea de fapt, pericolul concret pentru ordinea publică, gravitatea faptei s-a diminuat. Inculpatul este fără antecedente penale iar din referatul de evaluare psiho socială reiese că acesta are șanse mari de reintegrare. Referitor la cererea subsidiară, susține că temeiurile s-au schimbat întrucât prin rechizitoriu acesta a fost scos de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, prev.și ped.de art.2 alin.1 din Legea 143/2000, ori, în aceste condiții măsura arestării încetează fiind clar un motiv de schimbare a temeiurilor. Pentru toate acestea, consideră că se impune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale a Tribunalului Cluj și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului iarîn subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Astfel, în cauză au fost audiați inculpații și doi martori. Martorul, care e și denunțătorul, pentru că dorea să beneficieze de disp.art.16 din Legea 143/2000, a arătat în fața instanței că la data arestării lui a avut o întâlnire cu inculpatul iar la două zile acesta a fost arestat, fiind vorba despre o răzbunare. Cantitățile de droguri dovedite sunt infime, fiind vorba de doar două - cinci pastile. Singura cantitate mai semnificativă a fost aceea de 60 de pastile găsită la coinculpat. Având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, este arestat de cinci luni de zile, din referatul de evaluare psiho socială reiese că acesta dispune de resurse materiale și familiale, poate fi cercetat în stare d elibertate întrucât nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de Tribunalul Cluj. Instanța, în mod corect a apreciat ca fiind incident în cauză temeiul prev.de art.148 lit.f pr.pen. În mod justificat s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordinea publică, existând temerea reluării activității de acest gen. Singura infracțiune pentru care inculpații sunt trimiși în judecată este suficient de gravă pentru menținerea stării de arest. Din concluziile raportului de evaluare psiho socială reiese că nici unul dintre inculpați nu conștientizează pericolul concumului de droguri.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu este consumator de droguri, solicitând judecarea lui în stare de libertate prin luarea altei măsuri decât cea a arestării.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare de libertate arătând că a recunoscut comiterea faptelor.
CURTEA
Prin încheierea penală din 6 august 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în temeiul art. 300/2 pr.pen rap.la art.160/b pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpaților (fiul lui și, născut la data de 21.11.1982 în C-N,. în C-N,-,.87, jud. C, CNP - și (fiul lui G și, născut la data de 23.02.1983 în C-N,. în C-N,-,.13, jud. C, CNP -, în prezent deținuți în Penitenciarul Gherla, respingând implicit cererile acestora de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin încheierea penală nr.21/C/2009 a Tribunalului Cluj - Secția penală - s-a dispus arestarea inculpaților și, emițându-se mandatele de arestare preventivă nr.12/12.03.2009 și 16/12.03.2009, mandatele fiind prelungite prin încheierile penale nr.31/C/07. 04.2009 și 42/C/07.05.2009 ale Tribunalului Cluj.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj inculpații au fost trimiși in judecată, in stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 al.2 din 143/2000.
Verificând măsura arestului preventiv, conform art. 300/2 pen.Cod Penal tribunalul a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă, ceea ce impune în continuare menținerea inculpaților în stare de arest preventiv. Din probele administrate în faza urmăririi penale, coroborate și cu declarațiile celor doi inculpați din fața instanței de judecată se poate reține că există indicii că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, aceste indicii conducând la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis-o, fiind îndeplinite cerințele art. 143.pen.Cod Penal referitoare la existența de probe ori indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Împrejurarea că inculpații au acceptat să dea o declarație în fața instanței prin care au recunoscut parțial învinuirile aduse, nu schimbă în mod determinant situația acestora sub aspectul menținerii lor în stare de arest preventiv, simplul fapt că aceștia au fost audiați, după ce anterior s-au abținut de la a face declarații neputând constitui un argument suficient pentru a fi lăsați în libertate, mai ales că sunt acuzați de comiterea unei infracțiuni de o gravitate sporită.
În cauză este prezent temeiul arestării prev. de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, respectiv, inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, trebuie subliniat faptul că, raportat la înțelesul atribuit noțiunii de pericol pentru ordinea publică, acela de nesiguranță și neliniște produse la nivelul unei întregi colectivității determinat de împrejurarea că persoane bănuite a fi comis infracțiuni grave sunt lăsate în libertate, apreciem că în acest caz concret, o atare condiție este îndeplinită. Mai mult, față de împrejurarea că activitatea infracțională a inculpaților s- desfășurat o perioadă destul de lungă în timp, cantitățile de droguri traficate nefiind neglijabile, fiind atrase mai multe persoane în acest cerc vicios, unele apropiate infractorilor, socotim că există riscul ca lăsați în libertate aceștia să își continue activitatea infracțională.
În același sens, nu trebuie pierdut din vedere pericolul social al infracțiunii de a cărei comitere sunt bănuiți inculpații, împrejurările referitoare la persoana inculpaților, legate de vârsta acestora și lipsa antecedentelor penale, care au fost invocate în sprijinul cererii formulate în sensul punerii lor în libertate, nu reprezintă argumente suficiente care să motiveze o atare soluție.
Pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, acesta rezultând din gravitatea ridicată a faptei imputate inculpaților, din modul de săvârșire, durata perioadei infracționale și împrejurările în care fapta a fost comisă.
Prin urmare, s-a apreciat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și sens în care în temeiul art.143 al.1-3.C.P.P. și art.148 lit.f p Cod Penal, s-a impus în continuarea privarea de libertate a acestora.
Împotriva acestei încheieri au declart recurs în termen legal inculpații și criticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea motivelor de recurs inculpații au solicitat în principal revocarea măsurii arestării preventive întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri au încetat iar în subsidiar au solicitat înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara ori localitatea.
Inculpatul a precizat că pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat, că nu are antecedente penale iar din referatul de evaluare psiho socială rezultă că acesta are șanse mari de reintegrare.
Inculpatul a menționat că nu are antecedente penale, este arestat de 5 luni de zile, cantitatea de droguri traficată este infimă iar din referatul de evaluare psiho socială rezultă că poate fi cercetat în stare de libertate întrucât numai prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recursurile declarate în cauză de inculpați sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale coroborate cu declarațiile formulate de inculpați în fața instanței rezultă că există indicii că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală precum și presupunerea rezonabilă că inculpații se fac vinovați de comiterea ei în cauză fiind îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art.143
C.P.P.Astfel inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Anterior Cod Penal prin încheierea penală nr.21/C/2009 a Tribunalului Clujs -a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpați pe o durată de 30 de zile reținându-se drept temei al arestării prevederile art.148 lit.f
C.P.P.În cauză în mod corect s-a reținut că acest temei al arestării subzistă și impune cercetartea în continuare a inculpaților în stare de arest preventiv. astfel pericolul concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților pericol ce rezidă atât din natura infracțiunilor comise cât și din modalitatea concretă de concepere a activității infracționale. De asemenea se impune a fi avută în vedere și rezonanța socială a faptei comise în rândul comunității din care fac parte inculpații, sentimentul de insecuritate creat precum și reacția generată în rândul societății civile în ipoteza cercetării și judecării acestora în stare de libertate.
În cauză este evident că pericolul concret pentru ordinea publică subzistă întrucât din probele administrate rezultă că activitatea infracțională a inculpaților s-a desfășurat pe o perioadă lungă de timp, cantitățile de droguri ce au fost traficate nefiind neglijabile iar în activitatea infracțională desfășurată au fost implicate mai multe persoane.
Pentru aceste considerente în mod corect s-a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și impun menținerea stării de arest a acestora iar în cauză nu se impune înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara ori localitatea.
Având în vedere dispozițiile art.38515pct.1 lit.b nefiind C.P.P. incident nici unul din motivele de casare prev. de art.3859recursul C.P.P. declarat de inculpa va fi respins ca nefondat.
În temeiul art.192 alin.2 vor C.P.P. fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpațiișiîmpotriva încheierii penale din 6 august 2009 Tribunalului Cluj.
Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.MB/
4 ex./24.08.2009
Jud.fond.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Maria Boer Iuliana Moldovan
