Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 525/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PE NALĂ NR. 525/
Ședința publică din data de 21 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu
Judecător: dr.
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de G, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.33 din 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul - inculpat în stare de arest, asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale numărul 3122 din 21.08.2009 emisă de Baroul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului recurentului - inculpat să ia legătura cu acesta.
Recurentul - inculpat G, arată că este de acord cu
apărătorul desemnat din oficiu.
Avocat, pentru recurentul - inculpat și reprezentanta parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat acordării cuvântului asupra recursului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului.
În motivare apreciază că nu se mai impune menținerea stării de arest, deoarece nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpatul G, ca nefondat și de menținere a încheierii nr.33 din 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, ca fiind legală și temeinică.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, respectiv pentru infracțiunea prev.și ped.de art.174, 175 lit.c C.P.P. față de împrejurarea că victima era chiar fiul său.
Recurentul - inculpat G, având ultimul cuvânt, potrivit dispozițiilor art.38513alin.ultim Cod procedură penală, arată că regretă fapta comisă, solicitând judecarea în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față, deliberând, constată:
Prin încheierea nr. 33 din 19 august 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în baza art. 3001alin. 1 și 3 din Codul d e procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului G, fiul lui și al, născut la data de 19.07.1959 în comuna, județul V, cu domiciliul în comuna, sat, județul V, CNP -, aflat în Arestul
Cheltuielile judiciare avansate de stat, inclusiv onorariul pentru apărătorul din oficiu, au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că temeiurile avute în vedere la data arestării se mențin și nu există temeiuri noi, care să determine luarea unei alte măsuri preventive.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, cu consecința punerii sale în libertate, pe motiv că nu se mai justifică arestarea.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticii formulate, a prevederilor art. 141 Cod de procedură penală, cum și sub toate aspectele, astfel cum impun exigențele art. 385/6 alin. ultim din cod, curtea constată următoarele:
Măsura preventivă a cărei menținere este criticată a fost luată prin încheierea nr. 30 din 6 august 2009 Tribunalului Vâlcea, în baza dispozițiilor art. 1491, 148 alin.1 lit. f) Cod de procedură penală.
Ulterior, la data de 18 august 2009, Tribunalul Vâlceaa fost sesizat cu rechizitoriul nr- al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.174 raportat la art. 175 lit. c) Cod penal.
Se impută inculpatului că, în seara zilei de 4 august 2009, după ce în prealabil a consumat alcool, l-a lovit cu un cuțit în zona pieptului pe fiul său, provocându-i decesul.
Așa cum corect a menționat judecătorul fondului, în încheierea atacată, probatoriul în faza de urmărire penală (declarațiile inculpatului, cele ale martorilor -, precum și actele medicale întocmite în cauză), oferă indicii de natura celor prevăzute în art. 143 alin. 1 rap. la art. 68/1 din Codul d e procedură penală, care să conducă la presupunerea rezonabilă că acuzatul a săvârșit fapta.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pusă în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani.
În ceea ce privește cea de-a treia cerință, cumulativ prevăzută în art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală, aceea ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol concret pentru ordinea publică, este știut că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor deosebită, creează o tulburare socială aptă să justifice prevenția, pentru o perioadă de timp.
Acesta este și cazul în speță, iar finalizarea probatoriului de către acuzare și întocmirea actului de sesizare a instanței nu face să dispară acea tulburare din rândul membrilor comunității în cadrul căreia familia inculpatului își are domiciliul.
de către inculpat a propriului fiu, cu un cuțit de bucătărie, chiar și în contextul pe care recurentul îl descrie (victima s-a întors acasă după ora 24 și a pornit un casetofon, pentru a asculta muzică, iar când tatăl său i-a cerut să oprească muzica, aceasta nu l-a ascultat), este în măsură să genereze o puternică tulburare, iar în situația în care la scurt timp după comiterea faptei acuzatul ar fi pus în libertate, s-ar crea un sentiment de neîncredere față de organele judiciare, chemate să protejeze valoarea cea mai de preț, viața omului.
Așa fiind, instanța de recurs conchide, în acord cu judecătorul fondului, că arestarea inculpatului se impunea a fi menținută, încheierea prin care s-a dispus astfel fiind legală și temeinică.
Pe cale de consecință, va fi respins recursul declarat împotriva acesteia, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) din Codul d e procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 din același cod,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G ( fiul lui și, născut la data de 19.07.1959), deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.33 din data de 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul - inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei reprezentând onorariul avocat din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 august 2009, la Curtea de Apel Pitești - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh. dr.
Grefier,
Red.:Gh.
Tehnored.:
ex.3/07.09.2009.
Jud.fond:
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Raluca Elena Șimonescu
