Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 532/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE PENALĂ NR. 532/R-MF
Ședința publică din 28 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecător: - G-
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin procuror dr..
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de
inculpatul G - fiul lui și, născut la data de 11 februarie 1983, împotriva încheierii din 18 august 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul - inculpat G în stare de arest la Penitenciar Colibași asistat de avocat din oficiu în baza delegației de la dosar cu nr.3229/2009 emisă de Baroul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, potrivit art.172 al.7 Cod procedură penală, apărătorul s-a consultat cu inculpatul.
Avocat, pentru recurentul-inculpat arată că nu mai are cereri prealabile de formulat în cauză.
Reprezentantul parchetului, de asemenea precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, asupra acestuia
Avocat, pentru inculpatul G, solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea măsurii arestării preventive ce măsura de a nu părăsi țara sau localitatea. Apărătorul inculpatului consideră că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării, întrucât, urmărirea penală și cercetarea judecătorească au fost finalizate, astfel inculpatul nu mai poate influența în vreun mod aflarea adevărului.
Reprezentanta parchetului, pune concluzii, de respingere a recursului formulat de inculpat ca nefundat și menținerea stării de arest preventiv a inculpatului G, apreciind că temeiurile care au fost avute în vedere continuă să subziste și solicită menținerea stării de arest preventiv. Astfel, în cauză, există indicii temeinice din care rezultă că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar din împrejurările în care au fost comise, precum și din faptul că de săvârșirea acestora au luat la cunoștință un număr mare de persoane. Apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, reliefat de gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor presupus a fi săvârșite de cei doi inculpați, modalitatea de organizare și comitere a faptelor, vârstele părților vătămate implicate, vulnerabilitatea acestora, inculpații profitând de starea lor de minoritate.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din 18 august 2009, Tribunalul Argeșar espins cererile formulate de inculpații și G prin apărători, de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara.
In baza art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod pr. pen. menținut starea de arest preventiv a inculpaților fiul lui și, născut la data de 11.02.1983 în mun. Câmpulung, jud. A, domiciliat în Mun. Câmpulung, str. - C. -, nr. 5,.8,.A,. 28, jud. A, -, în prezent aflat în stare de arest la Penitenciarul Colibași și, fiul lui G și, născut la data de 06.09.1972 în mun. Câmpulung, jud. A, domiciliat în Mun. Câmpulung, str. - nr. 8,. 4,.B,. 19, jud. A, -, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpații lăsați în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, reliefat de gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor presupus a fi săvârșite de cei doi inculpați, modalitatea de organizare și comitere a faptelor, vârstele părților vătămate implicate, vulnerabilitatea acestora, inculpații profitând de starea lor de minoritate și de împrejurarea că provin din familii dezorganizate.
Tribunalul a concluzionat că nu s-au schimbat temeiurile care au determinat arestarea preventivă, motiv pentru care apar ca nefondate și cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulată de cei doi inculpați prin apărători.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul G care a arătat, că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii detenției preventive, fiind în curs de finalizare cercetarea judecătorească.
În concluzie, inculpatul solicită revocarea iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea constată caracterul nefondat al recursului inculpatului.
Astfel, din perspectiva dispozițiilor art.300/2 Cod procedură penală rap.la art.160/b Cod procedură penală, curtea relevă existența temeiurilor care au justificat luarea, față de inculpat, a măsurii arestării preventive.
În legătură cu acesta, se observă că arestarea inculpatului bănuit că a recrutat pe minora în scopul exploatării sexuale a acesteia, prin violență, s-a dispus în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală.
Reținând și faptul că infracțiunea pentru care inculpatul este acuzat este o infracțiune gravă îndreptată împotriva unui minor, curtea apreciază că pericolul potențial este conturat de rezonanța faptei pretins a fi fost săvârșită, reacția opiniei publice și comportamentul inculpatului.
O eventuală punere în libertate ar crea o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate, precum și convingerea că justiția nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Un argument în plus este și renumele inculpatului care este cunoscut în oraș ca fiind o persoană ce își asigură cele necesare traiului prin expediente provenind din exploatarea sexuală a minorelor.
În altă ordine de idei, la stabilirea pericolului public nu vor fi avute în vedere doar datele legate de persoana inculpatului, ci și datele referitoare la fapta imputată.
În raport de acestea, este irelevantă realizarea, aproape în întregime a cercetării judecătorești, știut fiind faptul că procesul penal este guvernat de principiul aflării adevărului.
Numai prin menținerea detenției inculpatului, scopul procesului penal amintit anterior poate fi atins, fiind în acord cu dispozițiile art.136 Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, soluția adoptată de judecătorul fondului este legală și temeinică, neexistând motive de revocare sau de înlocuire a arestului preventiv cu o altă măsură preventivă dar restrictivă de libertate.
Așadar, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, acesta fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat care vor include și onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul-recurent G - fiul lui și, născut la data de 11 februarie 1983, împotriva încheierii din 18 august 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Obligă inculpatul-recurent la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care, 100 lei onorariu avocatului din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 august 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
3 ex./15.09.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
