Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 533/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.533/R-MF
Ședința publică din 28 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecător: - G-
Grefier:
Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție - T - BIROUL TERITORIAL ARGEȘ este reprezentat de procuror.
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații(fiul lui G și al lui, născut la 16 August 1986)CNP -,(fiul lui și al lui, născut la 24 Octombrie 1988),CNP -,O(fiul lui și al lui, născut la 30 Aprilie 1987), CNP - și(fiul lui și al lui, născut la 04 1986),CNP -,în prezent deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția penală, în dosarul nr-.
În baza disp. art.304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții -inculpații, O, A asistați de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul inculpaților și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această situație, constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra acestora.
Apărătorul inculpaților, avocat, pentru inculpații, și - și A, solicită admiterea recursurilor casarea încheierii recurate, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Totodată, arată că inculpații sunt arestați de 6 luni, sunt niște copii și este pentru prima dată când avem un grup infracțional format din patru persoane, vecini de scară, iar doi dintre inculpați sunt frați, comparativ cu alte grupuri, formate din 20-30 de persoane și nu înțelege cum în cazul de față s-a ajuns la această titulatură de grup organizat.
De asemenea, arată că este important faptul că prejudiciul este mic, de 30.000 euro, iar pericolul social concret pentru societatea românească nu există, părțile vătămate fiind cetățeni străini și niciodată nu a existat vreo atingere adusă societății românești.
Apărătorul inculpaților arată că regula este ca inculpații să fie judecați în stare de libertate, iar excepția este cea a încarcerării. Consideră că în 6 luni de arest inculpații au învățat lecția, sunt niște copii care au fost arestați pentru prima dată, nu au experiență de viață și consideră că judecarea lor în libertate nu ar împiedica aflarea adevărului sau denaturarea probelor.
De asemenea, din punctul său de vedere, consideră că încheierea tribunalului nu este motivată, aceasta nefiind argumentată obiectiv, ci doar la modul general, fără a se menționa în mod expres gradul de participare, sau de presupusă vinovăție pentru fiecare inculpat.
Totodată solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate, solicitând menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, întrucât aceștia au inițiat sau au aderat la un grup infracțional și în această modalitate au săvârșit mai multe infracțiuni, iar temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri se mențin. În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, această stare de pericol rezultă din multitudinea actelor materiale, întinse pe parcursul a peste trei ani, numărul mare al părților vătămate prejudiciate, a urmărilor produse constând pe de o parte în valoarea prejudiciului total cauzat părților vătămate ce se ridică la peste 50.000 euro, iar pe de altă parte chiar din starea de pericol ce rezultă din constituirea unui astfel de grup.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică și solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu reprezintă pericol public și solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu prezintă un pericol pentru societate și solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul A, având ultimul cuvânt, arată că nu prezintă pericol public și solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea din 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-au espins cererile formulate de inculpații, A, și, prin apărător, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
In baza art. 160/b și art. 300/2 Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpații, fiul lui și, născut la data de 16.08.1986, în municipiul Pitești, CNP -, fiul lui și, născut la data de 24.10.1988, în municipiul Pitești, CNP -, O-, fiul lui și, născut la data de 30.04.1987, în municipiul Pitești, CNP -, A, fiul lui și, născut la data de 04.09.1986, în B, CNP -, în prezent aflați în Penitenciarul Colibași.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr.27D/P/2009 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești la data de 07.07.2009, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, și A, pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă informatică, prin intermediul internetului, în formă continuată, prevăzute de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
S-a dispus, de asemenea, punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților: pentru săvârșirea infracțiunilor de fals informatic și inițierea și coordonarea unui grup infracțional organizat, prevăzute de art.48 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și de art.7 din Legea nr. 39/2003, în condițiile art. 33 lit.a) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals informatic și aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat, prevăzute de art.48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal, și de art.7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, în condițiile art.33 lit.a ) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals informatic și aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în condițiile art. 33 lit.a) Cod penal, precum și a inculpatului A, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals informatic și inițierea și coordonarea unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în condițiile art. 33 lit.a) Cod penal.
De asemenea au fost trimiși în judecată, în stare de libertate și inculpații:, și pentru complicitate la aceste infracțiuni.
În fapt, prin actul de inculpare și de sesizare a instanței, s-a reținut că inculpații și A au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și pe care l-au coordonat și inculpații, respectiv, precum și inculpata, în scopul de a înșela prin intermediul internetului pe alte persoane, reușind astfel să înșele un număr de 67 de persoane vătămate, cărora le-a fost cauzat un prejudiciu total în valoare de 51.388 dolari și 11.183 coroane suedeze, faptele fiind desfășurate în mod continuat în perioada cuprinsă între anii 2006 - 2008, în care inculpații au introdus date nereale în sistemele informatice, respectiv au trimis mesaje părților vătămate, în numele companiei, prin care se confirma siguranța tranzacției și calitatea de garant al acestei companii.
Inculpații postau astfel, în mod fraudulos, diferite produse pe mai multe site-uri de vânzare - cumpărare și convingeau părțile vătămate să le trimită sumele de bani reprezentând contravaloarea bunurilor pe care ei credeau că le-au achiziționat, în România, pe numele inculpaților, și.
Conform disp.art. 300/2 Cod pr.penală, rap. la art. 160/b Cod pr.penală, în cauzele în care inculpații sunt arestați, instanța legal sesizată trebuie să verifice, în cursul judecății, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților sunt pedepsite de textele legale incriminatoare cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, fiind incident cazul de arestare prevăzut de art 148 alin.1 lit.f) Cod pr.penală.
In ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, această stare de pericol rezultă din multitudinea actelor materiale, întinse pe parcursul a peste trei ani, numărul mare al părților vătămate prejudiciate, a urmărilor produse constând, pe de o parte, în valoarea prejudiciului total cauzat părților vătămate ce se ridică la peste 50.000 euro, iar pe de altă parte chiar din starea de pericol ce rezultă din constituirea unui astfel de grup. De asemenea, din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate, rezultă că inculpații, în ciuda primirii unor informații ce atestau pornirea unor activități specifice ale organelor de cercetare penală având drept scop identificarea și prinderea persoanelor ce se ocupau cu operațiuni frauduloase pe suport informatic, și-au continuat activitatea delictuoasă.
Mai mult, cu prilejul efectuării uneia dintre perchezițiile domiciliare, respectiv cea efectuată la locuința inculpatului (f 89-92 vl. I dosar urmărire penală), organele poliției judiciare au surprins chiar derularea unei tranzacții pe internet, pe ecranul calculatorului fiind afișat în acel moment un email conținând mesaje privind transferuri de bani.
S-a apreciat că aceste motive de fapt și de drept avute în vedere la luarea și prelungirea repetată a măsurii arestării preventive a celor patru inculpați subzistă și în prezent și sunt de natură să estompeze apărările formulate de inculpați în sensul că urmărirea penală s-a finalizat, iar ei nu sunt și nu au fost niciodată un pericol pentru ordinea publică din localitatea Pitești, dat fiind faptul că părțile vătămate sunt cetățeni străini. Aceste argumente nu atrag o diminuare a gravității faptei și periculozității inculpaților, ci, dimpotrivă, subliniază periculozitatea inculpaților care, în comiterea acestor fapte, au depășit limitele teritoriale ale țării de origine, au înfrânt toate inconvenientele ce decurg de aici și chiar au ignorat unele informații în sensul urmăririi lor.
Cu privire la cererea inculpaților de luare a unei măsuri preventive mai blândă, precum cea prev. de art. 145 Cod pr.penală, s-a considerat de către instanța de fond, că eficiența acesteia este redusă și inaptă atingerii scopului măsurilor preventive, atâta timp cât faptele de natura celor pendinte se pot comite cu cea mai mare ușurință din propria locuință. S-a apreciat ca relevant acest argument mai ales în speța de față, unde inculpații sunt persoane foarte tinere, care de circa trei ani de zile s-au obișnuit cu un mod de viață și de a-și asigura cele necesare prin modalități facile, dar nelegale, persoane expuse astfel cu ușurință tentației de a continua în același mod odată aflați în libertate, reprezentând și un puternic model negativ pentru ceilalți tineri.
Pentru motivele invocate, instanța a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
În consecință, instanța de fond, în temeiul art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod pr.penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și
au solicitat casarea încheierii și punerea lor în libertate, eventual prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, deoarece nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării după circa 6 luni, în condițiile în care inculpații sunt foarte tineri, practic niște copii, vecini de scară, doi dintre ei fiind frați, astfel încât este impropriu să se creadă că ar fi vorba despre un grup infracțional organizat.
S-a invocat faptul că prejudiciul este relativ mic, nu există pericol concret pentru societatea românească, părțile vătămate fiind cetățeni străini, iar inculpații nu ar putea împiedica în vreun fel aflarea adevărului.
S-a mai invocat și împrejurarea că încheierea nu este motivată, deoarece nu s-a argumentat decât la modul general, fără a se menționa în mod expres gradul de participare și vinovăția fiecărui inculpat.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acestea sunt nefondate.
In ce privește cazul de casare prevăzut de art.385/9 pct.9 Cod pr.penală, curtea constată că nu se poate reține nemotivarea hotărârii, prin aceea că nu s-a arătat în mod detaliat gradul de participare și vinovăția fiecărui inculpat, dat fiind că obiectul judecății era verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive în limitele impuse de art.300/2 și art.160/b Cod pr.penală, nefăcându-se o judecată de fond, care, aceasta, presupune stabilirea vinovăției fiecărui participant și a întinderii contribuției la săvârșirea faptei, în vederea condamnării și dozării pedepsei.
Față de obiectul cauzei, tribunalul avea obligația să motiveze arestarea numai din perspectiva analizei de legalitate și a verificării menținerii temeiurilor care au determinat arestarea sau a apariției unor temeiuri noi, analiză pe care tribunalul a și făcut-
Prima instanță a făcut referire în concret la probe din care rezultă bănuiala legitimă, în sensul că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile pentru care au fost arestați, inclusiv la o tranzacție ce se derula în momentul în care organele de poliție au pătruns în locuința inculpatului, respectiv la convorbirile telefonice interceptate.
De asemenea, instanța de fond a făcut trimitere la probele din care rezultă pericolul pentru ordinea publică, indicând convorbiri telefonice în care inculpații discutau despre pornirea unor activități specifice organelor de urmărire penală pentru identificarea și prinderea lor și, cu toate acestea, și-au continuat activitatea infracțională.
Prima instanță a invocat în mod corect și alte argumente în sensul că lăsarea în libertate a inculpaților ar amenința ordinea publică, argumente pe care curtea și le însușește, respectiv amploarea activității infracționale, prejudiciul important (aproximativ 2 miliarde lei vechi), durata mare a persistenței inculpaților în activități ilegale (trei ani) și rezonanța acestor fapte.
In consecință, motivarea încheierii, care cuprinde aproximativ 4 pagini, nu poate fi apreciată ca insuficientă nici ca întindere, nici ca și conținut al considerentelor expuse de judecător pentru menținerea arestării preventive.
In ce privește apărarea referitoare la trecerea unui termen rezonabil, curtea constată că inculpații au fost reținuți la data de 31 martie 2009 și, în consecință, se află în arest de mai puțin de 5 luni de zile, durată care nu poate fi apreciată ca fiind exagerată față de multitudinea actelor materiale reținute în sarcina inculpaților și de complexitatea cauzei, în care sunt cercetate mai multe persoane și sunt prejudiciate zeci de părți vătămate din străinătate.
In privința circumstanțelor personale ale inculpaților, care sunt foarte tineri și fără antecedente penale, curtea menționează că aceste caracteristici sunt specifice persoanelor care săvârșesc infracțiuni informatice și nu pot constitui argumente suficiente pentru punerea în libertate a inculpaților.
In consecință, temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, astfel încât să conducă la înlocuirea acestei măsuri cu una mai blândă, iar punerea în libertate a inculpaților, după o perioadă relativ scurtă de timp de la momentul arestării, ar fi de natură să producă o reactivare a temerii opiniei publice, în sensul că pentru astfel de infracțiuni a căror frecvență și complexitate au crescut în ultima vreme, nu se iau măsuri preventive eficiente.
Pentru toate aceste considerente, recursul inculpaților va fi respins ca nefondat, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, fiul lui G și, născut la 16 august 1986 CNP -, fiul lui și, născut la 24 octombrie 1988, CNP -, O, fiul lui și, născut la 30 aprilie 1987, CNP - și A, fiul lui și, născut la 04 1986, CNP -, în prezent deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții-inculpați să plătească câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 august 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.3
Jud.fond
11 2009
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
