Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 686/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 686/2009
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
DIICOT - Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat de
Procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.11.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, aflat în stare de arest și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Inculpatul, în motivarea recursului arată că regretă faptele săvârșite și dorește să fie judecat în stare de libertate pentru a-și găsi un loc de muncă în vederea achitării plăti prejudiciul cauzat.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpatului de îndată în libertate, argumentând că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, a recunoscut faptele comise, iar rezonanța negativă în rândul societății s-a estompat prin trecerea timpului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, apreciind că subzistă și în prezent temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate pentru a putea achita prejudiciul cauzat și pentru a-și crește copilul pe care-l are în întreținere.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Constată că prin încheierea penală din 10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr- s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, și, în baza art. 160 și art. 300/1 Cod pr. pen.
În motivare, instanța a reținut că inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, pentru că sunt indicii temeinice că au postat anunțuri începând cu anul 2005 privind vânzarea de telefoane mobilele pe rețeaua de internet accesând fără drept și modificând conturile de acces pe portalul ale altor utilizatori de internet, fapt pentru care cetățeni străini trimiteau diverse sume de bani prin și pe numele inculpaților. Astfel, în sarcina inculpatei s-a reținut: complicitate la cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane, prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine și pentru altul, prev. de art. 26.Cod Penal rap.la art.49 din Legea 161/2003, cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal, pedepsită cu închisoare de la 2-7 ani, și spălarea de bani, prev.de art.23 din Legea nr.656/2002, cu aplic.art.41 al.2 Cod Penal, pedepsită cu închisoare de la 3-12 ani, constând in aceea că, în perioada 2005- 2008 i-a ajutat cu bună știință pe inculpații și in activitatea infracțională ridicând în mod repetat, de la diferite unități bancare din județele H și V, sume de bani in nume propriu, completând cu datele ei personale și ale învinuiților G și mai multe formulare și; in condițiile in care inculpata cunoștea activitatea infracțională a coinculpaților și care au postat anunțuri privind vânzarea de telefoane mobile pe rețeaua Internet, accesând fără drept și modificând conturile de acces ale altor utilizatori de Internet iar cetățenii străini trimiteau diverse sume de bani prin serviciile și pe numele indicate de inculpată, sumele de bani fiind ridicate fără a fi expediate bunurile a căror contravaloare o achitaseră persoanele din străinătate.
Iar în sarcina inculpaților - și - s-au reținut infracțiunile de acces fără drept la un sistem informatic prev. și ped. de art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal; modificarea de date informatice fără drept prev. și ped. de art. 44 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal; cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. și ped. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 și spălare de bani prev. și ped. de art. 23 din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2.
Cod PenalPrin încheierile nr. 33/2009 și 36/2009 ale Tribunalului Hunedoara, s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpaților, și formulată de DIICOT- Teritorial Hunedoara, considerându-se că sunt suficiente date care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele prevăzute de legea penală.
S-a reținut că în cauză sunt întrunite dispozițiile art. 143. proc. penală, întrucât, din actele și probele dosarului: declarațiile martorilor, procesele verbale ale investigatorilor sub acoperire și colaboratorilor, interceptările telefonice și înregistrările audio-video în mediul ambiental, rezultă indubitabil implicarea inculpaților în comiterea faptelor.
Este de precizat că, în dosar, nu a început cercetarea judecătorească, prim termen de judecată stabilindu-se la data de 17 decembrie 2009, astfel, în cauză nu au intervenit elemente noi care să conducă la o altă concluzie decât cea a menținerii măsurii arestării preventive.
În acest context, arestarea preventivă a inculpaților se circumscrie exigențelor art. 143.pr.pen. respectiv existența indiciilor temeinice și probelor că aceștia au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, criticile formulate sub acest aspect fiind nefondate.
De altfel, pentru faptele pentru care sunt acuzați inculpații pedeapsa prevăzută de lege e mai mare de 4 ani și, având în vedere gravitatea acuzelor ce planează asupra acestora, precum și persoana inculpaților, care nu au manifestat sinceritate pe parcursul urmăririi penale s-a apreciat că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Față de datele ce caracterizează persoana inculpaților și de gravitatea faptelor pentru care sunt trimiși în judecată, menținerea arestării preventive a inculpaților este oportună și pentru desfășurarea procesului penal în bune condiții, inculpații neprezentând garanții suficiente că se vor prezenta la proces și există riscul ca aceștia să comită noi fapte penale.
Susținerile invocate de inculpați că au recunoscut o parte din faptele reținute în sarcina lor și că, doresc să achite prejudiciul creat părților civile nu pot constitui temei pentru judecarea lor în stare de libertate, iar existența vinovăției ori a nevinovăției se stabilește doar odată cu soluționarea definitivă și pe fond a prezentei cauze.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul și a solicitat să fie cercetat în stare de libertate pentru a-și găsi un loc de muncă astfel încât să poată recupera prejudiciul cauzat. Se arată și faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor comise, nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar rezonanța negativă în societate s-a estompat prin trecerea timpului.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 385/6 alin. 3 Cod pr. pen. instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a procedat în conformitate cu disp. art. 300/1 Cod pr. pen. și a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului recurent, constatând că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
Arestarea preventivă a inculpatului s-a dispus prin încheierea penală nr. 33/2009 a Tribunalului Hunedoara în baza disp. art. 143 și art. 148 lit. g Cod pr. pen.
Raportat la ansamblul activității infracționale care a fost reținută în sarcina inculpatului recurent, apreciem că sunt în continuare aplicabile disp. art. 148 lit. f Cod pr. pen. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este acuzat inculpatul fiind mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Dacă prima condiție prevăzută de art. 148 lit. f Cod pr. pen. nu comportă discuții, cu privire la cea de-a doua, referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică, precizăm următoarele.
Chiar în condițiile în care inculpatul a recunoscut, a regretat săvârșirea faptelor, exprimându-și disponibilitatea de a recupera prejudiciul, nu se poate susține că pericolul social pentru ordinea publică a dispărut.
în vedere îndeosebi durata îndelungată de timp în care se reține că au fost săvârșite faptele, caracterul repetat al acestora, referindu-ne aici la o perioadă ce debutează în anul 2005, precum și numărul mare al victimelor, activitatea infracțională fiind stopată doar prin intervenția organelor judiciare.
În consecință, în mod corect a reținut prima instanță că temeiurile care au determinat arestarea subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Față de cele de mai sus, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării sale la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu disp. art. 192 al. 2 Cod pr. pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.11.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.11.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Dact. /2 ex./
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Monica Farcaș, Oana Maria
