Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 722/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 722/R/2009
Ședința publică din 18 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar JUDECĂTOR 2: Valentin Chitidean Maria
JUDECĂTORI: - -
: -
GREFIER:
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 9 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr-, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv față de inculpatul.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului M, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătoarea din oficiu a inculpatului, avocat solicită acordarea onorariului avocațial parțial pentru studiu de dosar și prezența la acest termen de judecată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d proc.pen. rap. la art. 3001alin. 4 proc.pen. admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii penale a Tribunalului Maramureș din data de 9 noiembrie 2009 și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii nu mai subzistă și nici nu există temeiuri noi care să justifice menținerea măsurii.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Încheierea atacată cu prezentul recurs este neîntemeiată. Tribunalul Maramureș, în motivarea încheierii a avut în vedere aspectele invocate de Curtea de APEL CLUJ atunci când a admis recursul parchetului și a dispus arestarea preventivă a inculpatului. Tribunalul Maramureș preia toate aspectele pe care Curtea de APEL CLUJ le-a expus în hotărâre, atunci când a dispus arestarea preventivă a inculpatului. S-a arătat că se impune menținerea măsurii pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la judecată. Instanța de fond nu fundamentează însă acest considerent pe probe. Nu există indicii că procesul penal nu s-ar putea desfășura în bune condiții sau că inculpatul ar încerca să se sustragă de la judecată. Inculpatul a fost în libertate de la momentul săvârșirii faptei aproape o lună de zile. Nu a prezentat pericol pentru ordinea publică în această perioadă de timp. S-a prezentat la organele de poliție ori de câte ori a fost chemat, a despăgubit familia victimei și a dovedit că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Pericolul social pentru ordinea publică nu trebuie confundat cu pericolul social al infracțiunii. Temeiul arestării l-a constituit cazul prev. de art. 148 lit. f proc.pen. respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Apreciază că în speță cea de-a doua condiție nu este îndeplinită, lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Nu există probe în acest sens, nu se face trimitere la nicio declarație de martor sau declarație de parte vătămată din care să rezulte că lăsat în libertate inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Instanța de fond s-a mărginit să preia motivarea Curții de APEL CLUJ și o serie de decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. S-a motivat prin aceea că CEDO justifică luarea unei măsuri preventive pentru a împiedica inculpatul să obstrucționeze actul de justiție. Această decizie a CEDO nu se pliază pe starea de fapt din acest dosar și nici pe circumstanțele personale ale inculpatului. Inculpatul s-a prezentat la fiecare chemare a organului judiciar și nu există probe sau indicii temeinice că lăsat în libertate ar încerca să obstrucționeze actul de justiție. Pericolul pentru ordinea publică nu este perpetuu și trebuie analizat la diferite intervale de timp.
În prezentarea stării de fapt, susține că inculpatul a arătat că nu a lovit victima, ci doar a împins- Intenția inculpatului nu a fost de a lovi victima, nu a dorit să-i provoace suferințe fizice. Nu fapta în sine este lipsită de greutate, ci acțiunea inculpatului. Mai există o infracțiune gravă, respectiv uciderea din culpă. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii că în cazul uciderii din culpă, ca urmare a conducerii unui autoturism pe drumurile publice, în stare de ebrietate, constituie o infracțiune unică, complexă, săvârșită cu praterintenție și nu două infracțiuni distincte. Scopul măsurilor preventive este de a nu deveni o măsură de detenție efectivă.
Apreciază că recursul declarat de inculpat este fondat și solicită admiterea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, cu obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare în favoarea statului. Hotărârea instanței de fond este temeinică și legală și solicită menținerea acesteia.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta și nu a crezut că se va întâmpla așa ceva.
CURTEA
Prin încheierea penală din 9 noiembrie 2009 a Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 3001Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului (CNP -, fiul lui și, născut la data de 03 iunie 1963, în localitatea, județul M, domiciliat în, nr.291, județul M, arestat preventiv, aflat în Arestul M) trimis în judecată pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prev. de art.183 Cod penal și în consecință s-a menținut arestarea preventivă a acestuia.
S-a respins cererile de revocare ori înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea formulate de inculpat prin avocat ales.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul din data de 05 noiembrie 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș dat în dosarul nr.487/P/2009 a fost trimis în judecată inculpatul (CNP -, fiul lui și, născut la data de 03 iunie 1963, în localitatea, județul M, domiciliat în, nr.291, județul M, arestat preventiv, aflat în Arestul M) pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prev. de art.183 Cod penal.
Inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv.
Prin încheierea penală nr.525 din 9 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- a fost respinsă propunerea de arestare preventivă formulată de parchet și s-a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile. Prin încheierea penală nr.135/R/2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr- s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș împotriva încheierii penale nr.525 din data de 9 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș pe care a casat-o în întregime și rejudecând, a fost admisă propunerea de arestare preventivă și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 21 octombrie 2009 până la 18 noiembrie 2009, inclusiv, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.17/2009 din 21 octombrie 2009.
În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 27 septembrie 2009 îmbrâncit puternic pe victima, context în care aceasta din urmă s-a dezechilibrat și în cădere s-a lovit cu capul de asfalt, suferind un traumatism cranio-cerebral urmare căruia a decedat ulterior la data de 06.2009.
După înregistrarea dosarului la instanță, procedând în conformitate cu prev. art.160 raportat la art.3001pr.penală, respectiv verificând din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța a constatat că măsura preventivă a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale și a tuturor garanțiilor procesuale.
De asemenea, temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă și în prezent și impune în continuare privarea acestuia de libertate. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru presupusa infracțiune este închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică (art.148 lit.f Cod procedură penală).
În acest sens s-au avut în vedere natura infracțiunii, gravitatea acesteia, pedeapsa prevăzută de lege pentru aceasta, modalitatea în care se presupune că fapta a fost comisă, impactul social negativ și că asemenea fapte ar întreține climatul infracțional fără o ripostă fermă a societății.
În ce privește pericolul pentru ordinea publică, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a statuat că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea acestora, pot să succite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin pentru o perioadă de timp, iar în cauza de față, măsura arestării preventive a inculpatului este conformă scopului instituit prin dispozițiile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se identifică cu pericolul social ca trăsătură a infracțiunii, în aprecierea acestuia nu se poate face abstracție de gravitatea faptei și circumstanțele concrete ale fiecărui caz.
În plus, din actele dosarului rezultă că inculpatul a fost sancționat anterior tot pentru fapte penale comise cu violență, împrejurare ce circumstanțiază pericolul social concret și potențial al lăsării inculpatului în libertate, prin raportare și la natura infracțiunii ce se presupune că a comis-o și care face obiectul prezentei cauze.
Împotriva încheierii menționate a declarat recurs în termen inculpatul.
În susținerea recursului a criticat încheierea arătând că se impunea revocarea arestării preventive deoarece temeiurile care au stat la baza arestării nu mai subzistă și nu există temeiuri noi care să justifice menținerea măsurii preventive, a mai precizat că arestarea preventivă putea fi înlocuită cu o măsură neprivativă de libertate.
S-a specificat că motivarea încheierii atacate reia aspectele din încheierea de arestare în recurs a inculpatului, inclusiv acela referitor la necesitatea menținerii arestării pentru a-l împiedica pe inculpat de la sustragerea de la judecată fără însă a se fundamenta acest argument pe probe.
De asemenea, s-au invederat că inculpatul a fost în libertate aproape o lună de zile de la comiterea faptei și nu a prezentat pericol pentru ordinea publică, s-a prezentat la organele de poliție când a fost chemat și a despăgubit familia victimei.
Din aceste împrejurări nu se poate concluziona că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu conform art.385/6 al.3 pr.pen. - sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive cu ocazia sesizării instanței cu rechizitoriu, aceasta a constatat că inculpatul recurent a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, prev.de art.183 pen. constând în aceea că în data de 27.09.2009 în loc. a îmbrâncit puternic victima, aceasta s-a dezechilibrat iar în cădere s-a lovit cu capul de asfalt, suferind astfel un traumatism cranio cerebral datorită căruia a decedat la data de 6.10.2009.
Justificat s-a constatat că temeiurile care au stat la baza restării inculpatului se mențin respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta de care este acuzat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Într-adevăr, fapta inculpatului care a dus la decesul victimei, nu poate fi considerată că nu prezintă un grad de pericol social suficient de mare pentru a nu se răsfrânge asupra aprecierii privind periculozitatea inculpatului, în contextul în care în trecut a mai fost condamnat pentru o infracțiune de violență.
Sub acest aspect, împrejurarea că până în momentul în care a survenit moartea victimei a fost în stare de libertate deoarece nu s-a solicitat arestarea sa și a contribuit la înmormântarea victimei, nu poate duce la aprecierea retroactivă a lipsei de pericol a faptei ce a avut drept urmare moartea victimei.
Contrar celor susținute în recurs, în cauză a intervenit o împrejurare nouă ce justifică menținerea arestării inculpatului, constând în aceea că a fost trimis în judecată pentru fapta de care este acuzat; așadar, menținerea arestării preventive este necesară în scopul bunei derulări a procesului penal sub toate aspectele sale.
De aceea, în cauză nu se poate dispune deocamdată înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, avansate în recurs, inclusiv onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu, pentru studierea dosarului și prezentarea în fața instanței de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul născut la 03.06.1963, arestat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 9 noiembrie 2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial partial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
RED.VC/ MB
20.11.09/4 EX.
Președinte:Ioana Cristina MorarJudecători:Ioana Cristina Morar, Valentin Chitidean Maria
