Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 731/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 731
Ședința publică de la 13 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al inculpatului solicită, admiterea recursului așa cum a fost el formulat în scris, casarea încheierii atacate și pe fond punerea în libertate a inculpatului, prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Susține că, încheierea recurată este neîntemeiată întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, nu mai subzistă, deoarece măsura arestării preventive s-a luat față de inculpat, pentru infracțiunea prev.de art.215 alin.1,3,5 Cod Penal, iar în prezent este judecat pentru infracțiunea pev.de art.215 alin.1,3 De Cod Penal asemenea, arată că, coinculpata se află în stare de libertate, iar măsura arestării preventive luată față de inculpat, tinde să devină excesivă, acesta a recunoscut fapta, se află la prima abatere și nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, susținând că de la data trimiterii inculpatului în judecată, respectiv data de 10.02.2009, se menține cele arătate la luarea măsurii arestării preventive.
Inculpatul, având cuvântul, arată că regretă fapta și că este deacord cu concluzii apărătorului său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 3002Cpp raportat la art. 160 Cpp, s-a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 08.11.1985, arestat preventiv în lipsă, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 87/CC/4.07.2007, în dosar nr- al Tribunalului Timiș și arestat la data de 23.10.2008, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.
S-a fixat termen pentru discutarea stării de arest a inculpatului potrivit art. 300 ind. 2 Cod de procedura penala la data de 05.08.2009, sala 162 pentru când va fi citat inculpatul din Penitenciarul Timișoara.
A fost menținut termenul de judecată acordat la data de 07.09.2009, ora 09,00, sala 162, precum și dispozițiile încheierii din data de 05.06.2009.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, deliberând asupra stării de arest preventiv inculpatului, a apreciat că temeiurile care au justificat luare măsurii arestării preventive față de inculpat nu s-au modificat, impunând în continuarea privarea de libertate a acestuia, respectiv faptele reținute în sarcina inculpatului sunt prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate reprezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, avându-se în vedere natura faptelor reținute în sarcina inculpatului prin actul de inculpare, împrejurările în care au fost săvârșite activitățile infracționale, mijloacele utilizate pentru aducerea la îndeplinire a rezoluțiilor infracționale, precum și faptul că inculpatul a desfășurat același gen de activități în mai multe locuri din țară pe o perioadă relativ lungă de timp, prima instanță a considerat că lăsarea în libertate a inculpatului, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste considerente, în baza art. 3002Cpp raportat la art. 160 Cpp, tribunalul a constatat legală și temeinică luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul și a menținut starea de arest preventiv a acestuia, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.
Împotriva încheierii de ședință din data de 8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii iar în rejudecare să se dispună punerea în libertate a inculpatului.
Recursul este nefondat.
Analizând încheierea recurată în raport cu solicitările formulate în apărare și din oficiu, în condițiile art.3859alșin.3 C.P.P. se constată că, instanța în baza art.3002C.P.P. raportat la art.160 C.P.P. a apreciat ca fiind temeinică și legală măsura arestării preventive, menținând în continuare această măsură.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu s-au schimbat, astfel că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Curtea, constată că instanța a avut în vedere dispozițiile art.160 C.P.P. iar infracțiunile săvârșite de inculpat, consecințele produse, modul de acțiune, numărul inculpaților, justifică menținerea măsurii arestării preventive.
Față de complexitatea și natura cauzei, se poate aprecia că măsura arestării preventive nu a depășit un termen rezonabil.
Așa fiind, se constată că nu există temeiuri de fapt sau de drept care să determine modificarea hotărârii, urmând ca în baza art.38515pct.1, lit.b C.P.P. recursul declarat de inculpat, să fie respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.P.P. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondat.
În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 50 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 13 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
RED: VI/16.07.09
Dact: 2 exempl/16 Iulie 2009
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Victor Ionescu, Constantin Costea