Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 735/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 735
Ședința publică de la 13 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii nr.411/PI/2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Timiș și în rejucare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și punerea de îndată în libertate a inculpatului, având în vedere conduita inculpatului și faptul că acesta nu prezintă pericol social concret pentru societate.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, cu privire la cererea formulată.
Inculpatul, având cuvântul, solicită a fi cercetat în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr.411/PI/2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul prevederilor art. 1608aaliniat 6 din Codul d e Procedură Penală a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, aflat în prezent în arestul
În baza art. 192 aliniat 2 din Codul d e Procedură Penală a fost obligat inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 06.07.2009 sub dosar nr-, inculpatul a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, motivat de faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
In motivarea cererii s-a arătat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de disp. art. 160 indice 1 - 160 indice 3.p Cod Penal, lăsarea inculpatului în stare de liberate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, faptele sunt comise în 2008, iar arestarea inculpatului a intervenit abia în anul 2009.
S-a mai arătat că scopul masurilor preventive poate fi atins in cursul procesului penal si prin liberarea provizorie sub control judiciar.Această măsură este prevăzută atât de Constituție, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precizând că menținerea inculpatului în arest reprezintă o atingere adusă prezumției de nevinovăție, astfel încât, în condițiile în care starea de libertate reprezintă starea normală a unei persoane, se impune înlocuirea detenției preventive cu un control stabilit de către instanță, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu mai poate influența în vreun fel mersul cercetărilor. Mai solicita a se avea in vedere si practica CEDO, cazul ( Letellier c Franței ) și ( Wemhoff c Germaniei ), Curtea stabilind ca mentinerea unei persoane in stare de arest, doar pe baza gravitatii faptei de care este acuzata, nu este compatibila cu prevederile art. 5 paragraful 3 din Conventie, care impune ca autoritatile sa justifice masura prelungirii arestarii preventive si pe alte ratiuni concrete si de asemenea sa se ia in calcul si alte masuri preventive alternative arestarii.
În probațiune, prima instanță a dispus din oficiu atașarea dosarului nr. 38/D/P/2009 al Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timiș.
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reține că, prin ordonanța nr. 38/D/P/2009 din data de 22.05.2009, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de droguri de risc în formă continuată și complicitate la trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2.pen. și art. 26.pen. rap. la art. 2 al. 1 di nLegea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a pen. reținându-se în sarcina acestuia că începând din data de 22.02.2008 a pus în vânzare în mod repetat droguri de risc către colaboratorul acoperit și investigatorului acoperit, în greutate totală de circa 18 gr. rezină de cannabis contra sumei de 700 lei pentru ca începând din 16.04.2009 să se implice efectiv alături de inculpații și, la punerea în vânzare de droguri de risc, în mod repetat colaboratorului acoperit, asigurând de fiecare dată paza locului unde se desfășura activitatea infracțională.
Prin încheierea penală nr. 68/CC/22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul art. 1491alin. 9 Cpp raportat la art. 148 al. 1 lit. f C.P.P. cu aplicarea art. 143 Cpp, a fost admisă propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat și s-a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 22.05.2009 până la data de 19.06.2009, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 47/22.05.2009.
Tribunalul a constatat că, deși, din punct de vedere formal, sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 160 indice 2 alin. 1.C.P.P. în sensul că legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, prin raportare la întregul material de urmărire penală, dosarul de urmărire penală nr. 38/D/P/2009, la natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, tribunalul apreciază cererea ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:
Pedeapsa prevăzută pentru infracțiuni este mai mare de 4 ani închisoare și, chiar dacă aceștia nu au antecedente penale, nu au săvârșit infracțiuni cu violență și au avut o poziție procesuală sinceră, aceasta nu înseamnă că pericolul concret pentru ordinea publică nu există prin cercetarea acestora în stare de libertate.
Așa cum și Curtea de la Strasbourg a arătat (Letellier contra Franței), în prezervarea ordinii publice, față de acuzat se poate lua măsura arestării preventive atunci când fapta săvârșită, ajungând la cunoștința opiniei publice, creează un puternic sentiment de insecuritate, de temere, cel puțin pe o perioadă determinată, raportat la săvârșirea unor infracțiuni grave.
Ori, prima instanță a considerat că în prezenta cauză, scopul măsurii arestării preventive, prin raportare la natura și modul concret de comitere a faptelor pentru care inculpatul este în continuare cercetat, precum și față de motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, nu poate fi realizat, în acest moment, prin punerea acestuia în libertatea provizorie sub control judiciar. B desfășurare a procesului penal - unul din scopurile luării măsurilor preventive ( așa cum reiese din conținutul aliniatului 1 al art. 136 din Codul d e Procedură Penală), nu poate fi realizată prin lăsarea inculpatului în libertate și aceasta datorită modalităților concrete în care s-a desfășurat pretinsa activitate infracțională, poziției procesuale a inculpatului precum și a pericolului concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpatul, pericol avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive și care subzistă și în prezent, lipsind probe care să-l înlăture.
În acest context, tribunalul a apreciat că ordinea publică ar fi afectată prin sentimentul de insecuritate ce s-ar crea în societate raportat la faptele grave care aduc atingere sănătății publice.
Pentru aceste considerente prezenta cerere a fost respinsă ca neîntemeiată iar în baza art. 192 aliniat 2 din Codul d e Procedură Penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs inculpatul care nu a fost motivat în scris dar a fosat susținut oral de către inculpat și apărătorul său ales ambii solicitând liberarea provizorie sub control judiciar întrucât sunt întrunite condițiile prev. de lege și având în vedere și poziția procesuală a inculpatului care a recunoscut cele 4 acte materiale ale infracțiunii de trafic de droguri.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele conform prev. art.385 ind.6 al.3 cpp se constată că încheierea recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.
Curtea apreciază că în mod întemeiat instanța de fond a apreciat că cererea inculpatului de liberare provizorie sub control judiciar nu este admisibilă, în această fază a procesului penal, ținându-se seama de natura infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul, una de pericol social ridicat având în vedere circumstanțele și împrejurările în care se susține că a fost comisă de către inculpat.
Din actele de urmărire penală se reține că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 al.1 din Legea nr. 143/2000 și complicitate la trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 26 rap. la art. 2 al.1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 al.2 cp, reținându-se că în cursul anului 2008 pus în vânzare în mod repetat droguri de risc și a participat alături de alte persoane la vânzarea de droguri de risc asigurând paza locului unde se desfășura activitatea infracțională.
Având în vedere amploarea activității infracționale, modalitatea și condițiile concrete în care au fost comise faptele, chiar dacă condițiile de formă sunt îndeplinite, cererea inculpatului nu poate fi admisă astfel că în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b cpp va fi respins recursul inculpatului ca nefondat.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii nr.411/PI/2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 13 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
RED: CC/16.07.2009
Dact: 2 exempl/16 Iulie 2009
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Victor Ionescu, Constantin Costea
