Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 775/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 775
Ședința publică de la 28 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Ion Dincă
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații și - împotriva încheierii penale de ședință din 15.07.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publicăm se prezintă inculpații recurenți în stare de arest preventiv, asistați de avocat ales.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul ales al inculpaților a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii Tribunalului Timiș cu consecința punerii în libertate inculpaților, întrucât nu mai subzistă nici un temei care să impună menținerea măsurii arestării preventive, inculpații fiind la prima abatere, neavând antecedente penale.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor, apreciind că Tribunalul Timișa procedat corect menținând măsura arestării preventive a celor doi inculpați, având în vedere gravitatea faptei comisă de aceștia.
Inculpații recurenți, având pe rând ultimul cuvânt, au solicitat admiterea recursurilor.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din data de 15.07.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul prevederilor art. 3002p Cod Penal, raportat la art. 160bp Cod Penal a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților și -, urmând ca temeinicia și legalitatea acesteia să fie reverificată anterior împlinirii duratei legale de 60 zile.
Din considerentele încheierii pronunțată, rezultă că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților se mențin în continuare.
Împotriva acestei încheieri penale au declarat recurs cei doi inculpați, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit măsura arestării preventive a fost menținută.
Ambele recursuri nu sunt fondate.
Prin încheierea de ședință nr. 19/AP/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, î temeiul prev. art. 148 lit.f p Cod Penal s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și -, în fapt reținându-se că " în dimineața zilei de 05.02.2009, în jurul orelor 4,30- 5,00, pe str. - din T, în timp ce coinculpatul - a prins-o pe partea vătămată din spate cu brațele, astupându-i gura și ochii cu palmele, inculpatul i-a smuls poșeta pe care aceasta o avea pe umăr faptă prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit. B și c p, art. 211 alin.2 ind. 1 lit.a p, și pedepsită cu închisoare de la 7 la 20 ani."
Prin rechizitoriul nr. 2242/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, înregistrat la Judecătoria Timișoara sub nr-, inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, cu încadrarea juridică mai sus menționată, iar prin sentința penală nr. 1383/15 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara, fiecare inculpat a fost condamnat la pedeapsa de câte 7 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații și conformându-se dispozițiilor art. 3002p Cod Penal, instanța de apel a constatat că măsura arestării preventive este temeinică și legală și a menținut-o prin încheierea penală recurată.
Așadar, inculpații au fost arestați în temeiul prevederilor art. 148 lit.f p Cod Penal, temei de drept care va fi analizat în continuare.
Potrivit dispozițiilor acestui articol, măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art. 143.Cod Penal-p și dacă inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Infracțiunea de tâlhărie reținută la urmărirea penală și de către prima instanță în seama inculpaților, în încadrarea juridică mai sus menționată, este pedepsită cu închisoarea de la 7 la 20 ani, astfel că prima condiție prev. de art. 148 lit.f p Cod Penal, privind cuantumul pedepsei închisorii este îndeplinită.
Cu privire la cea de a doua condiție prev. de art. 148 lit.f p Cod Penal, care vizează pericolul pentru ordinea publică pe care- prezintă lăsarea în libertate a inculpaților sunt de reținut următoarele: împrejurările săvârșirii infracțiunii - așa cum acestea au fost reținute la urmărirea penală și la prima instanță - constând în deposedarea părții vătămate prin violență de către două persoane împreună, pe timpul nopții și aflându-se pe stradă, în deplasarea sa spre locul de muncă, dovedesc lipsa respectului inculpaților față de valorile fundamentale ale societății și față de drepturile fundamentale ale individului, respectiv, dreptul la păstrarea integrității fizice și psihice, la posibilitatea acestuia de a se deplasa nestingherit în timp și spațiu.
Lăsarea în libertate a inculpaților poate induce în rândul cetățenilor societății un sentiment de teamă că la rândul lor vor fi supuși unor fapte antisociale de aceiași natură, precum și sentimentul că organele statului pot favoriza - prin nesancționarea pe măsura pericolului social - săvârșirea unor asemenea infracțiuni.
Așa cum a decis în mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului, justiția trebuie să vegheze la păstrarea unui permanent echilibru între starea de libertate a individului și interesul public social. În cauză interesul public dictează necesitatea privării de libertate a inculpaților astfel că și cea de a doua condiție prev. de art. 148 lit.f p Cod Penal, privind pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea în libertate a inculpaților fiind îndeplinită, în temeiul prevederilor 38515alin. 1, pct.1 lit.b p Cod Penal recursurile vor fi respinse ca nefondate.
În temeiul prevederilor art. 192 alin.2 C.P.P. fiecare inculpat recurent va fi obligat la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor 38515alin. 1, pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și - împotriva încheierii penale de ședință din 15.07.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin.2 p Cod Penal obligă pe fiecare inculpat recurent la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 28 Iulie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier
- -
Red.ID/28.07.09
Tehnored AJ/28.07.09
Prima instanță: Trib. T-,
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Ion Dincă
