Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 98/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 98/
Ședința publică din 05 Februarie 2010
Curtea compusă din:
Președinte: dr.- -, președinte secție
Judecător: dr. - -
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpat(fiul lui și al lui, născut la 03 Aprilie 1987), în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință nr.7 din data de 25 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul în stare de arest, asistat de av din oficiu potrivit delegației nr.595 din 04 februarie 2010 emisă de Baroul Argeș.
În baza disp.art. 304 alin.1 cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, în baza dispozițiilor art.172 alin.7 din Codul d e procedură penală permite apărătorului să ia legătura cu recurentul, deoarece se află în stare de arest. Apărătorul recurentului-inculpat și reprezentanta parchetului, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocatul din oficiu, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 25 ianuarie 2010 pronunțata de Tribunalul Vâlcea și pe fond revocarea măsurii arestului preventiv aplicată inculpatului întrucât nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a acestuia iar cele inițiale nu mai subzistă, cu cheltuieli judiciare.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai ușoară prevăzută de art. 145 sau 1451cod procedură penală.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală si temeinică, întrucât lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, mai ales pentru că există date privind faptul că inculpatul odată aflat în libertate își va relua activitatea infracțională.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp.art. 38513alin.3 pr.penală, solicita admiterea recursului și judecarea lui în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin încheierea nr.7 din 25 ianuarie 2010, pronunțată în dosarul penal nr-, de Tribunalul Vâlcea, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpatului, fiul lui și, născut la 3 aprilie 1987, deținut în Penitenciarul Colibași.
S-a menținut măsura arestării preventive și s-a dispus ca cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că inculpatul a fost condamnat, în primă instanță, la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea a 29 de acte materiale de furt calificat și că, anterior, inculpatul a mai fost condamnat de 3 opri pentru săvârșirea infracțiunii de furt și o dată pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie.
Impotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, criticând-o sub aspectul temeiniciei, susținând că în cauză nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, iar cele vechi nu mai subzistă.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului, se reține că începând cu noaptea de 16/17 iulie 2008 și până în seara zilei de 2 februarie 2009, inculpatul, singur sau împreună cu, a sustras din autoturismele părților vătămate, parcate în municipiul Râmnicu V, diferite bunuri, în total în perioada desfășurării activității infracționale inculpatul a săvârșit 29 de acte materiale de furt calificat.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea a 3 fapte de furt calificat și o faptă de tâlhărie.
Prin sentința penală nr.698 din 11 decembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208, 209 alin.1 lit.a, e, g și i cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal, și la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art.217 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
S-au contopit pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Cu referire la această ultimă infracțiune, s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că, cu intenție, în noaptea de 26/27 noiembrie 2008, provocat distrugeri prin spargerea geamului și zgârierea autoturismului părții vătămate.
Prin aceeași sentință, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată anterior prin sentința penală nr.536/2007 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, și s-a dispus executarea, alăturat, de pedeapsa de 5 ani închisoare.
Potrivit art.160/b alin.3 Cod pr.penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive.
Cum în cauză, din modalitatea în care se presupune că au fost comise faptele, în raport și de persistența infracțională deosebită de care a dat dovadă inculpatul prin săvârșirea presupuselor fapte într-un interval de timp relativ scurt, în termen de încercare dispus ca urmare unei condamnări anterioare, și în stare de recidivă postcondamnatorie, curtea apreciază că în speță se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și se impune în continuare judecarea inculpatului în căile de atac în stare de arest preventiv.
Pericolul concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, rezultă din însăși modalitatea în care se presupune că inculpatul a săvârșit infracțiunile, de numărul mare al acestora și chiar de specializarea acestuia în săvârșirea unui anume tip de infracțiuni, și anume furtul pe timp de noapte, prin efracție, din autoturismele parcate pe străzile municipiului Râmnicu
Este îndeobște cunoscut că la stabilirea pericolului public trebuie să se aibă în vedere atât datele legate de persoana inculpatului, ci și cele referitoare la fapte care, în speță, sunt de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate în cazul lăsării în libertate a inculpatului și chiar credința că justiția nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
De altfel, în conformitate cu art.5 din Convenție și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune și menține atunci când există motive verosimile că acesta a săvârșit infracțiunile sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Or, prin persistența infracțională deosebită de care a dat dovadă inculpatul, prin săvârșirea a numeroase infracțiuni, așa cum se presupune, conduce la concluzia necesității împiedicării inculpatului de săvârșirea unor noi infracțiuni.
Pentru aceste considerente, curtea apreciază ca inoportună în acest stadiu procedural, revocarea măsurii arestării preventive și nici înlocuirea acesteia cu o altă măsură mai blândă.
Pe cale de consecință, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, se va respinge recursul ca nefondat și, în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, să fie obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care 100 lei, onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat (fiul lui și al lui, născut la 03 Aprilie 1987), în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință nr.7 din data de 25 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent să plătească 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05 februarie 2010, la Curtea de
APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
dr. - -
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.2
Jud.fond
10 februarie 2010
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
