Constituire grup infractional organizat Aderare. Sentința 66/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚA PENALĂ NR. 66
Ședința publică din data de 13.04.2009
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror escu, din cadrul - Biroul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea acțiunii penale pusă în mișcare prin Rechizitoriul nr.26/D/P/2008 din 23 ianuarie 2009 al PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL PLOIEȘTI, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, fiul lui și, născut la data de 18 octombrie 1963 în B, județul B, domiciliat în P,-, județul P, CNP -;, fiul lui și, născut la data de 24 septembrie 1963 în P, județul P, domiciliat în P,- B,.15 A,.A, apart.27, județul P, CNP -;, fiul lui - și, născut la data de 13 iunie 1971 în B,-,.2, apart.11, sector 1, CNP -;, fiica lui G și, născută la data de 14 septembrie 1984 în P, județul P, domiciliată în P,-, bloc 4 D 2,.4, apart.62, județul P, CNP - și, fiica lui și C, născută la data de 01 septembrie 1965 în P, domiciliată în P,-, bloc 4,.A,.3, apart.14, CNP -, pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003; tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev.de art.20 Cod penal, rap.la art.215 alin.1,3 și 5 Cod penal; delapidare prev.de art.215/1 alin.1,2 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; bancrută frauduloasă, prev.de art.143 alin.2 lit.b din Legea nr.85/2006; complicitate la înșelăciune, prev.de art.26 Cod penal, rap.la art.215 alin.1,2,3,5 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; spălare de bani, prev. de
-2-
art.23 lit.b din Legea nr.656/2002 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpații, personal și asistat de avocat, apărător ales din Baroul Prahova, personal și asistat de avocat, apărător ales din Baroul Buzău, personal și asistat de avocat, apărător ales
din Baroul București, personal și asistată de avocat, apărător ales din Baroul Prahova, personal și asistată de avocat, apărător ales din Baroul Buzău, părțile vătămate prin avocat, apărător ales din Baroul București, SC SRL, prin consilier juridic, partea responsabilă civilmente SC CONS SRL, prin avocat, apărător ales din Baroul Prahova și martorii, a, G, personal, lipsă fiind părțile vătămate SC SA P, SC SRL, și martorii, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se învederează instantei că s-au depus la dosar două cereri din partea părții vătămate, prin care se solicită amânarea judecării cauzei, întrucât la această dată este plecat din țară, fiind în concediu de odihnă, dovada în acest sens urmând aof ace la termenul următor și din partea reprezentantului legal al părții vătămate SC COM SRL, numitul, prin care se solicită amânarea judecării cauzei din motive medicale, cerere pe care o va dovedi la termenul următor și care nu are viză de primire, nefiind depusă prin Serviciul Registratură al instanței, ci lăsată la dosarul cauzei de către soția acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații și, arată că cererea formulată de numitul, nu este motivată, ea este formulată în nume propriu și nu în calitate de reprezentant al părții vătămate, nu are viză de primire, iar la termenul anterior s-a mai formulat o astfel de cerere.
Cu privire la cererea formulată de partea vătămată, arată că și acesta și soția sa sunt părți vătămate, a mai solicitat un termen pentru lipsă de apărare, cererea sa nu este motivată și apreciază că prin aceste cereri nu se dorește altceva decât tergiversarea cauzei de către părțile vătămate.
Solicită instanței respingerea celor două cereri, întrucât sunt nemotivate.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații, și partea responsabilă civilmente SC Cons SRL solicită instanței respingerea celor două cereri, formulate în sensul de mai sus întrucât sunt nedovedite.
-3-
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, solicită deasemeni respingerea celor două cereri, formulate în sensul de mai sus întrucât sunt nedovedite și audierea inculpaților din prezenta cauză.
Avocat, având cuvântul pentru partea vătămată, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța cu privire la cele două cereri formulate de părțile vătămate.
Precizează totodată că, partea vătămată și-a schimbat domiciliul, sens în care depune la dosar o copie de pe cartea de identitate a acestuia, pentru a face dovada în acest sens, apreciind că la acest termen de judecată cu acesta este lipsă de procedură și urmează a fi citat la noua adresă indicată.
Avocat, având cuvântul precizează că instanța nu trebuie să primească această copie de pe cartea de identitate a părții vătămate, întrucât d-na avocat, nu are mandat din partea fiului părții vătămate, ba mai mult acest act nu este depus prin Serviciul registratură al instanței.
Solicită instanței a se observa că nu inculpații sunt cei care doresc tergiversarea cauzei.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că cererile celor două părți vătămate sunt legale, sens în care urmează a se acorda un nou termen de judecată, urmând a se face dovada imposibilității prezentării acestora în instanță la termenul următor.
În ceea ce-l privește pe partea vătămată, solicită instanței citarea acestuia la noua adresă indicată.
Totodată, arată că în prezenta cauză este lipsă de procedură cu părțile vătămate SC SA P, în sensul că la termenul din 9.03.2009, se consemnează în încheiere că a fost prezent reprezentantul legal al acesteia dar nu se indică cine anume și s-a citat pentru termenul din 23.03.2009.
La termenul din 23.03.2009 a fost depusă delegație din partea doamnei avocat și s-a prezentat în substituire pentru aceasta avocat, însă nu s-a mai dispus citarea societății pentru termenul din 13.04.2009.
Mai arată că potrivit art. 21 al.2 era C.P.P. necesară introducerea în cauză a administratorului judiciar desemnat.
În acest sens precizează că, în dosarul nr- a fost numit administrator judiciar practician în insolvență, și Asociații B, la data de 24.09.2008 s-a formulat cerere de înlocuire a acestui administrator judiciar fiind înlocuit cu un altul și anume SC, care de asemeni a formulat cerere de înlocuire întrucât are această calitate și pentru partea responsabilă civilmente SC Cons SRL.
-4-
Această ultimă cerere a fost admisă de Tribunalul Prahova la data de 31.10.2008 și a fost desemnat administratorul judiciar Insolvency Specialists, care nu a fost citat la nicun termen de judecată.
Referitor la partea responsabilă civilmente arată că în vol.VI al dosarului de urmărire penală, a fost formulată o cerere de reorganizare judiciară la Tribunalul Prahova, cerere care a fost admisă și a fost desemnat administrator judiciar SC, care nu a fost citat în cauză.
De asemeni apreciază că procedură cu SC SRL,este viciată, nefiind respectate disp.art. 178 al.4
C.P.P.Astfel, arată că procedura s-a efectuat prin afișare, nu s-a aplicat ștampila societății și nici nu a fost primită de persoana însărcinată cu primirea corespondenței.
Curtea, respinge cererile formulate de cele două părți vătămate și, întrucât acesta din urmă mai formulat astfel de cerere anterior, iar în ceea ce privește cererea formulată de, aceasta urmează a fi respinsă întrucât nu a urmat cursul normal de a ajunge la completul de judecată.
Totodată, respinge cererea formulată de d-na avocat, privind citarea părții vătămate, la adresa indicată la acest termen de judecată, întrucât nu are împuternicire pentru așa ceva, având delegație avocațială doar pentru.
Cu privire la punctele de vedere ale reprezentantului parchetului, privind lipsa de procedură cu părțile vătămate indicate mai sus, acordă cuvântul părților, în acest sens.
Avocat, având cuvântul precizează că în cauza de față nu există părți civile dar există parte responsabilă civilmente, pentru aceasta din urmă există desemnat un administrator judiciar iar societatea este reprezentată în instanță.
Avocat, având cuvântul arată că are împuternicire legală, aceasta este semnată, are contract încheiat cu lichidatorul judiciar și-l poate prezenta în instanță.
Avocat, având cuvântul solicită instanței respingerea cererii formulate de reprezentantul parchetului, privind amânarea judecării cauzei, față de lipsa de procedură cu părțile vătămate indicate mai sus.
Curtea respinge cererile formulate de reprezentantul parchetului, cu privire la acordarea unui nou termen de judecată pentru lipsă de procedură cu părțile vătămate și partea responsabilă civilmente.
Totodată, dispune suspendarea judecării cauzei, față de împrejurarea că reprezentantului parchetului, procuror i s-a făcut rău în ședință publică și a părăsit sala de judecată, urmând ca dezbaterile să fie reluate după ce aceasta va fi înlocuită de un alt procuror din cadrul - Biroul Teritorial Ploiești.
Curtea, dispune reluarea ședinței de judecată, Ministerul public fiind reprezentat de Procuror Secție escu și față de actele și lucrările dosarului pune în discuția părților, conform art. 300 pr.penală, regularitatea actului de sesizare a instanței și acordă cuvântul în acest sens.
-5-
Avocat, având cuvântul arată că instanța de judecată nu a fost sesizată în mod legal.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că nu se poate discuta regularitatea actului de sesizare a instanței întrucât este lipsă de procedură cu SC SA P, nu au fost citați administratorii judiciari ai părților vătămate, în cauză nefiind respectate dispoz.art. 291
C.P.P.Curtea, precizează că instanța s-a pronunțat asupra lipsei de procedură cu administratorii judiciari ai părților vătămate, anterior suspendării cauzei, cererea privind citarea lor pentru termenul următor fiind respinsă.
Avocat, având cuvântul, pentru inculpatul, arată că instanța nu a fost sesizată legal conform art. 300 pr.penală.
În cursul urmăririi penale s-a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală efectuarea de verificări la SC SA și SC Cons SRL P, stabilindu-se și obiectivele ce trebuiesc urmărite, răspunsurile la acestea având o importanță deosebită pentru stabilirea corectă a situației de fapt și pentru încadrarea juridică.
În mod inexplicabil procurorul a dispus trimiterea în judecată fără a avea rezultatul verificării și la SC SA.
Precizează că potrivit art. 262 procurorul C.P.P. verifică dacă există probele necesare și legal administrate și numai după aceea dispune trimiterea în judecată, text care face parte din Titlul I, cap.V al Părții Speciale, capitol intitulat Trimiterea în judecată, așadar sesizarea instanței se face după epuizarea probatoriului dispus de procuror, ori, în cauza de față nu s-a procedat în acest mod, încălcându-se totodată și dreptul la apărare al inculpatului.
Mai arată că rechizitoriul este verificat de procurorul șef al, cu motivarea că procurorul șef de secție a fost detașat. Apreciază că în acest mod au fost încălcate disp.art. 264 al.3 întrucât C.P.P. într-o asemenea situație adjunctul șefului de secție girează și funcția titularului.
De asemeni arată că în cuprinsul actului de sesizare nu se face vorbire despre mijloacele materiale de probă - suporturile magnetice/optice ale înregistrărilor, documentele contabile ridicate și măsurile referitoare la ele precum și locul unde se află.
Rechizitoriul nu face vorbire nici la cheltuielile judiciare, cuantumul acestora și în sarcina cui cad.
Menținerea măsurilor asiguratorii luate în temeiul art. 267 din C.P.P. dispozitivul rechizitoriului este nelegală câtă vreme textul amintit se referă la alte soluții ce pot fi adoptate de procuror și nu trimiterea în judecată.
Procurorul trebuia să se conformeze disp.art. 263 rap.la art. 260 și C.P.P. să menționeze măsurile asiguratorii privind reparațiile civile sau cu confiscarea averii luate în cursul urmăririi penale.
-6-
De asemeni arată că procurorul a introdus din oficiu ca parte responsabilă civilmente SC Cons SRL P, deși nu există nicio persoană constituită ca parte civilă în cauză.
Totodată arată că în citativul rechizitoriului sunt menționate mai multe persoane fizice și juridice ca având calitatea de părți vătămate, fără ca în cursul urmăririi penale să se constate în ce constă vătămarea și dacă aceasta poate fi o pagubă produsă patrimoniului acestora.
Potrivit art. 300 C.P.P. instanța este datoare să verifice, din oficiu, la prima zi de înfățișare, regularitatea actului de sesizare și dacă neregularitățile acestuia nu pot fi înlăturate de îndată sau prin acordarea unui termen, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare în vederea refacerii.
Deosebit de cele arătate, menționează că în tot cursul urmăririi penale s-au manifestat o serie de nereguli, de încălcări ale dispozițiilor legale ce pot fi încadrate în categoria nulităților relative, dar care au produs inculpatului vătămări ( reținerea, cercetarea și trimiterea în judecată ) și care, alături de cele enumerate pot constitui temeiuri de restituire pentru efectuarea de cercetări cu respectarea garanțiilor procesuale și a regulilor ce guvernează urmărirea penală și din care enumeră o parte:
- potrivit art. 70 al.3 din Legea nr. 51/1995 instanțele judecătorești și parchetele Ministerului Public, "sunt obligate să înainteze Consiliului baroului orice plângere făcută împotirva unui avocat și să înștiințeze despre orice acțiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat".
Permanent în cursul urmăririi penale procurorul a făcut abstracție de calitatea de avocat a inculpatului, ba chiar mai mult a negat permanent ( aspecte transmise și structurii centrale ) că are cunoștință de această calitate.
Această ignoranță a fost determinată de dorința și voința de a nu respecta dispozițiile mai sus amintite și de a obține autorizații ( de percheziție, de interceptare ) de la alte instanțe decât cele competente, cărora evident că nu le-a indicat calitatea de avocat a inculpatului.
Lăsând la o parte notorietatea pe plan local ( de care în cererea de strămutrare a cauzei procurorul s-a prevalat ) a calității inculpatului, procurorul din momentul sesizării a cunoscut calitatea de avocat, așa cum rezultă și din plângerile formulate de și, în care se specifică avocatul și societatea din care face parte. Relevante sunt și înregistrările convorbirilor telefonice anterioare începerii urmăririi penale în cauză.
Ba mai mult în luna iunie 2008, procurorul solicita Baroului P relații despre forma de organizare în care este cuprins avocatul, iar autorizația de percheziție o solicită tot de la Tribunalul Prahova în luna august 2008, ceea ce demonstrează o cercetare penală făcută discreționar, părtinitor și cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie.
Chiar și după recunoașterea luării la cunoștință a calității de avocat procurorul nu s-a conform dispoz.art. 70 al.3 din Legea nr. 51/1995, republicată.
- autorizările de percheziție și interceptare convorbiri s-au solicitat și obținut de la instanța necompetentă în împrejurpările descrise mai sus.
-7-
- permanent apărătorii au fost tracasați și uneori chemați la efectuarea unor acte de urmărire penală la care s-a renunțat, ori care s-au amânat.
Elocvente sunt procesele verbale încheiate de procuror în care se consemnează comportamentul avocaților într-un limbaj cel puțin neacademic și fără ca vreo dispoziție legală să-i permită a face acest lucru.
Dacă afirmațiile din acele procese verbale ar fi fost adevărate, procurorul avea posibilitatea să sesizeze conducerea baroului de avocați potrivit art. 172 alin.ultim
C.P.P.- experții au fost numiți fără a se respecta lista înaintată de Biroul de Expertize iar cererile de recuzare a acestora au fost respinse.
- propunerea de arestare s-a făcut și s-a judecat după miezul nopții, la circa șase luni de la începerea urmăririi penale, modalitate ce se înscrie în conduita generală de timorare a inculpatului.
- în cursul urmăririi penale s-au formulat diverse plângeri structurii centrale, sesizându-se că urmărirea penală se efectuează cu încălcarea normelor procedurale de competență a instanțelor, la care se solicită autorizarea unor activități. Aceste plângeri au fost respinse cu motivarea că procurorul nu a avut la data solicitărilor cunoștință de calitatea de avocat a inculpatului.
Așa cum a arătat mai sus, încă de la sesizare se relevă calitatea acestuia, ba mai mult la data de 16.06.2008 Serviciul Teritorial Ploiești solicită Baroului P să comunice dacă domnul avocat este asociat într-o societate civilă și care sunt asociații.
Și totuși, după această dată, deși primise și răspunsul, procurorul a solicitat autorizarea percheziției tot Tribunalului Prahova. competenței este unul din mijloacele prin care s-a efectuat o urmărire penală direcționată unui singur scop: inculparea, cu orice preț a numiților și.
Este de remarcat că ulterior datei de 28.05.2008 când a început urmărirea penală și împotriva numiților și, avem de a face cu două, așa zise grupuri infracționale a căror alcătuire este diferită:
- formula in rem, și,
- formula " in personam ", și.
Astfel, în toate cererile adresate de procuror Tribunalului Prahova ( chiar și cele ulterioare datei de 28.05.2008 ) pentru emiterea autorizațiilor de interceptare, grupul este constituit din, și ( care a și decedat în 29.05.2008 ).
Indiferent de formula grupului s-a solicitat emiterea autorizației de interceptare numai pentru și.
Procurorul aducând la cunoștință inculpatului cu mare întârziere învinuirea, nu s-a conform decât la cerere art. 228 al.6 C.P.P. în sensul de a comunica rezoluția de începere urmăririi penale.
Atrage atenția și ar merita o explicație identitatea dintre sesizarea din oficiu și plângerile formulate, atât în ceea ce privește conținutul cât și calificarea juridică a faptelor, calificare cuprinzând și infracțiunea prev.de disp.art. 7 din Legea nr. 39/2003. ceea ce alături de aspectele semnalate îndreptățesc inculpatul să creadă că scopul anchetei nu a fost stabilirea adevărului în cauză, ci interese care, cel puțin în acest
-8-
moment, nu le cunoaște, dar care pot fi deduse din întreg probatoriul și mai ales din modalitățile prin care a fost administrat.
Potrivit art. 91/1 interceptarea C.P.P. convorbirilor telefonice se face de către procuror sau organul de cercetare penală ori în cauză interceptarea a fost efectuată, la cererea procurorului de alte organe decât cele abilitate prin lege.
Față de toate acestea solicită intanței restituirea cauzei la parchet.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații, și partea responsabilă civilmente, arată că este întrutotul de acord cu concluziile formulate de dl.avocat, în cauza de față nu poate fi vorba de o sesizare legală a instanței.
Precizează că urmărirea penală nu a fost finalizată, procurorul a dispus prin ordonanță un control ANAF la sediul SC Cons SRL P și SC SA P, la aceasta din urmă controlul încă nu a fost finalizat, prezentarea materialului de urmărire penală s-a efectuat și s-a investit instanța fără să se țină seama de faptul că încă se desfășoară acte de urmărire penală, fără ca procurorul să fi infirmat măsura dispusă sau să fi declarat proba neutilă și neconcludentă în cauză.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, arată că este de acord cu concluziile formulate de dl.avocat și d-na avocat.
Avocat, având cuvântul pentru inculpata, arată că deși cercetările începuseră din luna martie 2008 și se încheiase administrarea actelor de urmărire penală, la data de 27.10.21008 se dispune începerea urmăririi penale și față de aceasta.
Dincolo de modalitatea în care sunt îndeplinite cerințele disp.art. 228 referitoare C.P.P. la motivarea rezoluției, se observă că faptele sunt descrise generic, fără a se preciza elemente esențiale ale infracțiunilor, modalitatea de aderare, cuantumul prejudiciului, acțiunile sau inacțiunile care întrunesc elementele laturii obiective a infracțiunii de bancrută frauduloasă etc.
Ba mai mult sunt descrise fapte pentru care nu a fost învinuită și nici ulterior, trimisă în judecată: închiriere sediu și utilaje, calificată în ceea ce-i privește pe ceilalți inculpați în art. 215/1
În acest mod i se aduce la cunoștință învinuirea și drepturile în aceeași zi, ceea ce în opinia sa valorează cu nerespectarea obligației prev.de art. 6 din
Apreciază că este inadmisibil ca o persoană să fie trimisă în judecată fără ca împotriva ei să se fi efectuat acte de urmărire penală.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că în ceea ce privește partea responsabilă civilmente SC Cons SRL P, cu aceasta este lipsă de procedură la acest termen de judecată întrucît deși a fost desemnat un administrator judiciar acesta nu a fost citat în cauză.
-9-
Cu privire la regularitatea actului de sesizare, arată că sunt întrunite întrutotul dispozițiile legale în acest sens, instanța este legal investită, doamna procuror șef de secție a fost numită secretar se stat, iar la dosarul cauzei există motivarea în acest sens și consideră că actul de sesizare nu ridică problemele invocate de inculpații prin apărătorii aleși.
De asemeni apreciază că în mod greșit au fost interpretate de apărătorii inculpaților și dispoz.art. 70 din legea avocaților, urmărirea penală a fost finalizată, s-a prezentat materialul de urmărire penală, aceștia au avut la îndemână disp.art. 278 C.P.P. ba chiar au făcut numeroase sesizări, inclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii.
Depune la dosar copie de pe Ordonanța nr.41/2009 din 19.01.2009 a Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție -, privind aceste aspecte arătate mai sus precum și actul întocmit de Inspecția Judiciară a -ului.
Solicită amânarea judecării cauzei față de împrejurarea că la acest termen de judecată este lipsă de procedură cu părțile vătămate, precizate anterior care urmează a fi citate pentru termenul următor conform dispozițiilor legale.
Avocat, având cuvântul arată că procurorul depune la dosar acte de care părțile nu au cunoștință.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că actele depuse au fost comunicate și inculpaților, și.
Avocat, având cuvântul pentru partea vătămată, arată că acesta s-a constituit parte civilă la urmărirea penală, pentru partea vătămată, nu cunoaște care este situația, însă cu acesta este lipsă de procedură întrucât are o altă adresă de domiciliu, nu există nicio mențiune a agentului procedural că a efectuat toate demersurile pentru a afla adresa acestuia, situație în care i se îngrădesc drepturile procesuale unei părți care nu are cunoștință de proces și care nu se va mai putea constitui parte civilă dacă instanța nu dă dovadă de rol activ.
Reprezentantul Parcheutlui,având cuvântul arată că această lipsă de procedură a fost învederată și de procuror.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații și, arată că în prezent ne aflăm la momentul procesual în care instanța întreabă părțile dacă au sau nu excepții de ridicat și precizează că, într-adevăr înțelege să invoce unele excepții pe care le depune și în scris la dosar.
Precizează că restituirea cauzei se impune întrucât în cursul urmăririi penale procurorul nu a respectat dispozițiile legale privitoare la competența după materie, la dreptul la apărare și cele privitoare la sesizarea instanței de judecată, încălcări sancționate cu nulitatea absolută ( art. 197 al.2 C.P.P.) și care atrag aplicațiunea art. 332
C.P.P.-10-
Cu privire la nerespectarea competenței după materie a organului de urmărire penală, arată următoarele:
- Printre faptele reținute în sarcina inculpatului și pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a acestuia se regăsește și aceea prevăzută și pedepsită de art. 20 rap.la art. 215 al.1,2,3 și 5, infracțiune descrisă la pct.2 din rechizitoriu.
Din cuprinsul actului de sesizare, rezultă, rezumând că grupul infracțional descris din care făcea parte și inculpatul, prin diverse mijloace ( oculte sau cu aparență de legalitate ) au încercat să falimenteze SC Sa și prin fraudarea creditorilor și a propriei societăți să obțină activul acesteia în nume personal.
Cu alte cuvinte toate manoperele frauduloase folosite și descrise în rechizitoriu aveau destinație univocă: dorința inculpatului de a-și însuși sau ascunde însușirea activelor societății .
In lipsa altor elemente care să contureze infracțiunea urmează a se reține că această dorință, manifestată la constituirea grupului infracțional organizat, se traduce, juridic prin ceea ce este denumită hotărâre infracțională iar manoperele descrise mai sus, constituie un început de executare, executare întreruptă prin intervenția procurorului.
În același sens, se mai menționează în rechizitoriu că odată cooptată, în grup, inculpata gruparea infracțională era în formulă aproape completă, astfel că din acest punct de vedere se putea trece la încheierea actelor juridice menite a permite sustragerea din patrimoniul SC SA Par esurselor financiare dorite de liderul grupului.
Activele de care dispunea societatea aveau o valoare de cca. 14 milioane euro și în realizarea hotărârii infracționale, ele ar fi trecut, prin înșelăciune în patrimoniul SC Cons SRL, sau.
Potrivit art. 12 din Legea nr. 508/2004, modificată prin nr.OG 60/2006 T. este competentă a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile prev.de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003 cu excepția cazurilor în care infracțiunea gravă este 215 al.1,2,3 și 5, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul unui milion de euro sau e una din cele definite de art. 2 pct.15 și 20 din Legea nr. 39/2003.
Este adevărat că textul art. 12 din lege, folosește sintagma dacă s-a cauzat o pagubă ceea ce poate duce la concluzia consumării infracțiunii însă este de neconceput ca fiecare din cele două modalități ( tentativă și forma consumată ) să fie de competența unor organe de cercetare penală diferite.
În genere legiuitorul stabilind competența unor organe judiciare în materie penală, folosește noțiunea de infracțiune prev.în art. prin aceasta înțelegându-se atât forma consumată cât și tentativa.
A raționa altfel în situația din speță înseamnă a adăuga la lege, ceea ce nu este permis. În atare situație competența aparține și nu, astfel încât este evident că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea normelor care disciplinează competența materială.
-11-
II. - Cu privire la respectarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală:
În cauză urmărirea penală a fost începută în mai multe rânduri și mai multe modalități:
1. La data de 9.05.2008 acest act procesual se efectuează in rem pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 20 rap.la art. 215 al.1,2,3 și 5, art. 290 și art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Acest mod de începere a urmăririi penale necesită mai multe comentarii și analiza consecințelor sale cu privire la respectarea dreptului la apărare.
Urmărirea penală se începe in rem atunci când persoana făptuitorului nu este cunoscută sub aspectul identității.
Ori la această dată rezultă cu certitudine identitatea autorilor atât din procesul verbal de sesizare din oficiu cât și din plângerile ori denunțurile formulate.
La fila 21-22 din volumul I se află plângerea numiților și în care erau menționate numele inculpaților.
Procedeul s-a folosit pentru a se putea efectua acte de urmărire penală fără ca învinuirea să trebuiască a fi adusă la cunoștința făptuitorilor și mai ales fără ca aceștia să se poată apăra. În plus, organul de urmărire penală a făcut cu rea credință, abstracție de calitatea de avocat a inculpatului, astfel că autorizarea principalelor acte procesuale au fost obținute de la Tribunalul Prahova și nu de la Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Calitatea de avocat i-a fost relevată procurorului - dincolo de notorietatea ei - încă de la sesizare și a fost comunicată procurorului așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului.
În realizarea aceleiași strategii, la data de 28 mai 2008 se începe urmărirea penală împotriva inculpatului, pentru aceleași fapte la care se adaugă și bancrută frauduloasă însă, aducerea la cunoștință a acesteia se realizează abia la data de 23 iulie 2008, cu nerespectarea art. 6 alin.3 C.P.P. și a art. 6 paragraful 3 lit.a din, care prevede că orice acuzat are dreptul, în special, să fie informat în cel mai scurt timp, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa .
În condițiile în care procurorul permanent a ignorat dispozițiile art. 202 în C.P.P. sensul de a administra probe și în favoarea inculpatului, respingând toate cererile formulate de acesta, este evident că a fost preocupat, prin toate mijloacele, să nu-i aducă la cunoștință de îndată ( art. 6 C.P.P.) ori în cel mai scurt timp ( Convenție ) învinuirea, singura concluzie ce se impune este aceea a nerespectării dreptului la apărare.
2. În cursul urmăririi penale, așa cum a arătat și mai sus, procurorul nu a administrat nicio probă în favoarea inculpatului, ba mai mult a dispus respingerea tuturor celor solicitate, inclusiv cele propuse la prezentarea materialului de urmărire penală.
-12-
Conform jurisprudenței organelor de la Strasburg, principiul egalității armelor cere ca fiecare parte din proces să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței ( regulile sunt valabile și pentru urmărirea penală) în condiții care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ vis-a-vis de partea adversă și de procuror.
Este adevărat că principiul egalității armelor nu presupune o egalitate matematică, pentru fiecare martor admis acuzării trebuie admis și unul al apărării.
De aici însă și până a respinge de plano probatoriul propus de inculpat cu motivări generale ( nu sunt concludente, pertinente și utile cauzei ) este o distanță prea mare.
Neadministrarea nici uneia din probele propuse ( audieri de martori, confruntări, neadmiterea obiecțiunilor la rapoartele de expertiză etc.) înseamnă - fără putință de tăgadă - nerespectarea dreptului la apărare al inculpatului, asistența juridică devenind decorativă, iar în cauză o sursă interminabilă de animozități între procuror și apărători.
Poziția obstrucționată a anchetatorului în raport cu dreptul la apărare rezultă cu certitudine din cuprinsul actelor procedurale întocmite ( rezoluții, ordonanțe, procese verbale ) și au dus la ceea ce procurorul denumește atitudine șicanatorie deși, în realitate aceasta nu era decât o exercitare a drepturilor procedurale conferite inculpatului.
3. la cunoștință a învinuirii, în toate cazurile s-a făcut pur formal, fără a se preciza inculpatului, în mod amănunțit natura cauzei și acuzației aduse împotriva sa, practic, procesele verbale încheiate cu aceste ocazii preluând în cea mai mare parte textul incriminator, ceea ce a determinat pe inculpat ca la data de 22.12.2008 la a treia aducere la cunoștință a învinuirii să solicite în scris acest lucru. la cunoștință a învinuirii și drepturilor s-a făcut cu încălcarea art. 6 pct.3 lit.b din Conveție.
4., dar de data aceasta exagerată și inacceptabilă s-a manifestat la data de 21.01.2009, când procurorul a dispus extinderea cercetărilor pentru infracțiunile prev.de art. 215 indice 1 și 2 și art. 290 iar la data de 23.01.2009 a întocmit rechizitoriul nemaiefectuând niciun act de cercetare cu excepția ascultării inculpatului și aceea nefinalizată pentru motivul expus, acela al neaducerii la cunoștință a învinuirii concrete și a neprezentării documentelor despre care procurorul a făcut vorbire.
Întrucât rechizitoriul a fost întocmit în ziua de 23.01.2009, inculpatul nu a mai avut timpul necesar pregătirii apărării sale în conformitate cu art. 6 pct.3 lit.b din Convenție și art. 6 al.3
C.P.P.În aceste condiții trimiterea în judecată a inculpatului s-a făcut fără a se efectua acte de urmărire penală pentru aceste două fapte și deci nu se poate aprecia că urmărirea penală era terminată.
-13-
5. Potrivit art. 120 procurorul C.P.P. era obligat să aducă la cunoștința inculpatului obiectul expertizei și întrebările la care expertul să răspundă și să-i pună în vedere că poate face observații sau poate cere completarea ori modificarea lor.
Inițial procurorul s-a conformat acestei obligații iar inculpatul și-a exercitat drepturile prevăzute de lege.
Din motive necunoscute, procurorul a întocmit alte patru ordonanțe de efectuare expertizei tehnice, modificând și completând obiectivele fără ca inculpații să mai fie încunoștiințați. Se observă cu ușurință că apar obiective în plus la expertiza în construcții, la expertiza tehnică-utilaje s-a mai adăugat unul, iar la cea contabilă trei.
Imprejurarea că inculpatul nu a luat la cunoștință de obiectivele expertizei rezultă din ordonanța de respingere a plângerii din 5.01.2009 în care se face precizarea că ultima variantă a ordonanței de efectuare a expertizei i-a fost înmânată în prezența apărătorilor aleși, experților desemnați și recomandați de părți la data de 9.09.2008, care au luat act și au primit câte un exemplar .
Înmânarea unui exemplar de pe ordonanță nu echivalează cu îndeplinirea obligației prev.de art. 120 iar C.P.P. pe de altă parte, afirmațiile din ordonanță sunt neadevărate, întrucât expertul în utilaj tehnologic va fi numit prin ordonanța din 10.10.2008, deci o lună mai târziu.
Din cele de mai sus, coroborate cu împrejurarea că toate obiecțiunile formulate la răspunsurile experților au fost respinse rezultă că și sub acest aspect, a fost nesocotit dreptul la apărare, așa cum este reglementat prin art. 6
C.P.P.6. În perioada 12.01.2009 s-a încheiat prezentarea materialului de urmărire penală și s-a solicitat administrarea de noi probe, cerere respinsă prin ordonanța din 20.01.2009. În același timp inculpatul a formulat și plângere la
Structura centrală, prin Ordonanța nr. 41 din 19.01.2009 a admis în parte plângerea și a dispus a se pune la dispoziția acestora (, ) spre ascultare efectivă a convorbirilor efectuate în această cauză. În comunicarea către inculpat a acestei soluții se face mențiunea că s-a dispus punerea la dispoziție spre ascultare efectivă a tuturor convorbirilor interceptate în cauză pentru ca dreptul la apărare pe care îl invocați să fie respectat .
La data de 22.01.2009 cu ocazia încercării de a prezenta din nou materialul de urmărire penală procurorul a refuzat să se conformeze acelor dispoziții cu motivarea că sintagma toate convorbirile ce se prezintă inculpaților înseamnă, potrivit art. 91 indice 2 al.4 cele C.P.P. care privesc fapta ce formează obiectul cercetării și care contribuie la identificarea și localizarea participanților.
Refuzul procurorului de a pune la dispoziție, spre ascultare este nelegal deoarece:
- era obligat, din punct de vedere procedural să se conformeze dispozițiilor Ordonanței nr. 41/19.01.2009, precizările făcute de structura centrală, printr-o adresă în legătură cu înțelesul sintagmei toate convorbirile. având doar caracter intern, consultativ.
-14-
Ele deveneau obligatorii dacă procurorul șef al infirma ordonanța amintită.
- art. 250 C.P.P. prevede că inculpatul are dreptul de a lua cunoștință de materialul de urmărire penală, fără nicio distincție.
- este posibil ca în convorbirile interceptate să existe date, care se pot constitui în probe în favoarea inculpatului.
- ascultarea este necesară și pentru ca inculpatul să poată verifica realitatea transcrierilor.
Procedând în acest mod procurorul a încălcat art. 6 paragraful 1 din Convenție referitoare la egalitatea armelor.
Neîndeplinirea de către procuror, a obligațiilor prevăzute în art. 6 constituie C.P.P. un motiv de restituire a dosarului pentru refacerea urmăririi penale potrivit art. 332 C.P.P. actele întocmite fiind lovite de nulitate absolută.
Neprezentarea în totalitate a materialului de urmărire penală și deci nerespectarea dispozițiilor art. 250 și urm. echivalează C.P.P. cu nerespectarea dispozițiilor legale privind dreptul la apărare al inculpatului aducându-i-se o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului fiind îndeplinite cerințele art. 197 al.1 și 4 În C.P.P. absența ascultării interceptărilor în totalitate, inculpatul a fost lipsit de dreptul de a le folosi pe cele în favoarea sa și de a propune noi probe funcție de conținutul înregistrărilor deci, cu alte cuvinte, nu i-a fost respectat dreptul la apărare.
7. Potrivit art. 172 al.1 actele C.P.P. de urmărire penală se pot efectua și în lipsa avocatului, cu condiția ca acesta să fie încunoștiințat de data și ora efectuării actului.
Apărătorul ales al inculpatului a formulat la data de 5.08.20908 o cerere prin care solicita să asiste la efectuarea tuturor actelor de urmărire penală.
Cu toate acestea în lipsa avocatului și fără să existe dovada că a fost încunoștiințat s-au efectuat următoarele acte de urmărire penală:
-percheziție domiciliară la 29.08.2008 și 1.09.2008
- declarațiile martorilor, și.
În ceea ce o privește pe inculpata, de asemeni arată că se impune restituirea cauzei la parchet.
Potrivit art. 12 din Legea nr. 508/2004 modificată prin nr.OG 60/2006 este competentă a efectua urmărirea penală pentru infracțiunea prev.de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003 cu excepția cazurilor în care infracțiunea gravă este cea prev.de disp.art. 215 al.1,2,3,5 dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul unui milion de euro, ceea ce înseamnă că nu era competentă a efectua urmărirea penală în această speță ci
În cursul urmăririi penale, în mod constant a fost nerespectat dreptul său la apărare. Astfel, deși cercetările începuseră din luna martie 2008 și se încheiase administrarea actelor de urmărire penală, la data de 27.10.2008 se dispune începerea
-15-
urmăririi penale și față de, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 143 al.2 lit.a,b și c din Legea nr. 85/2006, art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 al.1,3,5
Dincolo de modalitatea în care sunt îndeplinite cerințele disp.art. 228 referitoare C.P.P. la motivarea rezoluției, se observă că faptele sunt descrise generic, fără a se preciza elemente esențiale ale infracțiunilor, modalitatea de aderare, cuantumul prejudicului, acțiunile sau inacțiunile care întrunesc elementele laturii obiective a infracțiunii de bancrută frauduloasă etc.
Ba mai mult sunt descrise fapte pentru care nu a fost învinuită și nici ulterior trimisă în judecată.
În acest mod i se aduce la cunoștință învinuirea și drepturile în aceeași zi, ceea ce în opinia sa valoarează nerespectarea obligației prev.de art. 6 din
La data de 12.01.2009 s-a efectuat pentru inculpata prezentarea materialului de urmărire penală, ocazie cu care a solicitat administrarea unor noi probe.
La aceeași dată prin Ordonanța 26/D/P/2008 i se respinge cererea cu motivarea că noile probe solicitate au făcut obiectul plângerilor formulate de părți pe parcursul urmăririi penale, care au fost soluționate și comunicate acestora, apreciază că formularea de cereri noi în legătură cu urmărirea penală este o conduită obstrucționistă atât a învinuitei cât și a apărătorului ales. În acest fel mai reține procurorul se încearcă tergiversarea finalizării urmăririi penale, invocând diverse pretexte mai mult sau mai puțin plauzibile .
Mai arată că cererile formulate de ceilalți inculpați nu au nicio legătură cu probele solicitate de inculpata, iar în ceea ce o privește pe aceasta era prima cerere de probatorii așa încât prevalarea procurorului de cererile celorlalți inculpați în respingerea solicitării sale reprezintă o gravă încălcare a dreptului la apărare.
Toate cererile inculpaților din cauză au fost respinse de procuror care încălcat astfel disp.art. 202 și C.P.P. ale Convenției, modalitate în care nu se poate vorbi de un proces echitabil, ori de egalitate a armelor.
Este elocventă împrejurarea ca în aceeași zi s-a reușit o mică performanță și anume prezentarea voluminosului material de urmărire penală ( 18 volume ), încheierea procesului verbal și respingerea probatoriului solicitat. Apare mai mult decât evident formalismul îndeplinirii acestor obligații procedurale, ceea ce echivalează cu nerespectarea lor și se constituie într-o gravă încălcare a dreptului la apărare.
Modalitatea de a respinge cererea, prin ea însăși, este o mostră de refuzare a administrării vreunei probe în apărare, urmărirea penală fiind direcționată spre a stabilii vinovații în orice mod și de a inculpa persoane care să contureze un așa-zis grup infracțional.
-16-
La prezentarea materialului de urmărire penală s-a refuzat printre altele și audierea convorbirilor telefonice înregistrate, ceea ce echivalează cu o neprezentare de material sancționată cu nulitatea absolută.
Mai arată că, nefiind învinuită în cauză până la data de 27.10.2008, toate actele de urmărire penală în temeiul cărora s-a stabilit vinovăția s-au efectuat fără ca aceasta să aibă cunoștință de ele.
În această categorie se include și expertizele, inculpata neavând posibilitatea la acea dată să ia cunoștință de obiective, să solicite completarea ori modificarea lor și să formuleze obiecții la concluziile acestora.
Practic în ceea ce o privește, se folosesc expertize deja efectuate, modalitate ce i-a creat grave prejudicii, aspect semnalat încă de la luarea la cunoștință despre acestea.
Chiar dacă ar fi vorba de o nulitate relativă, urmează a se observa că s-a produs o vătămare gravă a intereselor inculpatei prin nerespectarea dreptului la apărare, vătămare ce nu poate fi înlăturată în instanță, care nu are îndreptățirea de a prezenta în întregime materialul de urmărire penală și nici să o repună pe inculpată în drepturile sale vătămate.
Față de toate acestea solicită restituirea cauzei la organul de urmărire penală pentru efectuarea urmăririi penale cu respectarea dreptului la apărare pentru toți inculpații, pentru ca aceștia să ia la cunoștință de toate actele întocmite în cauză și complinirea tuturtor cererilor formulate mai sus cu privire la regularitatea actului de sesizare a instanței.
Depune la dosar, în scris, cererile de restituire a cauzei la procuror formulate de inculpații și.
Avocat, având cuvântul arată că este de acord întrutotul cu concluziile formulate de dl.avocat, privind excepții ridicate.
Depune la dosar cerere de restituire a cauzei la parchet, formulată de inculpații și, practică judiciară și un extras din codul d e procedură penală.
Precizează că urmărirea penală a fost efectuată de un organ necompetent material, competența după materie aparținând în această cauză și nu iar un alt motiv de nelegalitate privește nerespectarea dreptului la apărare.
Mai arată că urmărirea penală a fost începută la data de 9.05.2008 in rem pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 20 rap.la art. 215 al.1,2,3 și 5 și art. 290 și art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Din actele procesuale existente la dosarul cauzei rezultă fără putință de tăgadă că la data începerii urmăririi penale se cunoștea identitatea autorilor.
La data de 28.05.2008 se începe urrmărirea penală împotriva inculpaților și, pentru aceleași fapte la care se mai adaugă și infracțiunea de bancrută frauduloasă, iar aducerea la cunoștință a acestora se realizează abia la data de 23.07.2008.
-17-
Procedându-se într-o asemenea manieră sau nesocotit în mod flagrant disp.art. 6 precum C.P.P. și art. 6 paragraf 3 din dar și art. 70
C.P.P.Instituția europeană a subliniat că în procedurile penale prevederile privind informarea completă, detaliată cu privire la acuzațiile aduse și încadrarea juridică a acestora reprezintă o condiție esențială pentru a se asigura o procedură echitabilă, această informare fiind relevantă în același timp și din perspectiva dreptului de a-și pregăti apărarea.
Conform art. 202 organul C.P.P. de urmărire penală trebuie să administreze probatorii și în favoarea inculpatului, nu numai în defavoarea acestuia.
În speța de față pe lângă faptul că niciunuia dintre inculpați nu li s-au adus la cunoștință de îndată acuzațiile le-au fost respinse de plano toate cererile de porobatoriu solicitate pe parcursul urmăpririi penale. S-au administrat în schimb probatorii obținute pe baza unor autorizații emise de o instanță necompetentă, încălcându-se astfel regulile de competență după calitatea persoanei ce primează în astfel de cauze.
Inculpații și, au solicitat cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală reaudierea tuturor martorilor și refacerea actelor de urmărire penală efectuate nelegal din perioada cuprinsă dintre data începerii urmăririi penale și data aducerii la cunoștință a învinuirii, cereri ce au fost respinse.
Înmânarea unui exemplar de pe ordonanță nu echivalează cu îndeplinirea obligației prev.de art. 120 iar C.P.P. pe de altă parte afirmațiile din ordonanță sunt neadevărate întrucât expertul în utilaj tehnologic, a fost numit prin ordonanța din 10.10.2008 la o lună mai târziu.
Și sub acest aspect urmează a se constata că s-a încălcat dreptul la apărare al inculpaților.
Procurorul a încălcat art. 6 paragraful 6 din Convenție referitor la egalitatea armelor și totodată disp.art. 250 C.P.P. dreptul inculpatului de a lua la cunoștință de materialul de urmărire penală, producându-se astfel o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin înlăturarea actului conform art. 197 al.1 și 4
C.P.P.Neîndeplinirea de către organul de urmărire penală a obligațiilor prev.de art. 6 constituie C.P.P. un motiv de restituire a cauzei pentru refarecerea urmăririi penale, potrivit art. 332 actele C.P.P. întocmite fiind lovite de nulitate absolută, conform art. 197 al.2
C.P.P.Mai arată că trimiterea în judecată se face numai după epuizarea administrării probatoriului dispus, ori în speța dedusă soluționării nu s-a procedat în acest mod, încălcându-se dispozițiile cuprinse în Capitolul V al Părții Speciale a Codului d e procedură penală și totodată dreptul la apărare al inculpatului.
În cauză au fost încălcate disp.art. 264 al.2 deoareceC.P.P. rechizitoriul nu fost verificat de procurorul șef de secție ci de procurorul șef al T.
În actul de sesizare nu se face referire la mijloacele materiale de probă, suporturile magnetice ale înregistrărilor, documentele contabile ridicate și măsurile referitoare la ele, precum și locul unde se află.
-18-
Totodată nu s-au respectat disp.art. 263 rap.la art. 260 C.P.P. în sensul că nu au fost menționate măsurile asiguratorii privind reparațiile civile sau confiscarea averii luate în cursul urmăririi penale.
O altă nelegalitate ce vizează întocmirea rechizitoriului și a actelor de urmărire penală efectuate în această cauză a procesului penal, reprezintă împrejurarea că SC CONS SRL a fost introdusă din oficiu în cauză ca parte responsabilă civilmente, deși nu există nicio persoană constituită parte civilă.
În citativul rechizitoriului sunt menționate mai multe persoane fizice și juridice ca având calitatea de părți vătămate fără ca în cuprinsul urmăririi penale să se constate în ce constă vătămarea și dacă aceasta poate fi o pagubă produsă patrimoniului acestora.
Față de toate acestea solicită restituirea cauzei la organul competent să efectueze urmărirea penală, respectiv P și în subsidiar restituirea cauzei în temeiul art. 332 la C.P.P. - Serviciul Teritorial Ploiești, pentru a se reface cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale inculpatului.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, solicită instanței restituirea cauzei la organul de urmărire penală pentru nerespectarea dreptului la apărare al inculpaților și efectuarea cercetărilor de către un organ necompetent.
Precizează că este de acord întrutotul cu concluziile formulate de dl.avocat și d-na avocat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că se opune admiterii excepțiile ridicate de inculpații, prin apărătorii aleși.
Solicită instanței a se avea în vedere adresa nr. 174/2009 din data de 27.01.2009 a, prin care în baza disp.art. 264 al.4 C.P.P. și art. 20 al.3 din Legea nr. 508/2004, după ce s-a realizat procedura verificării rechizitoriului și s-a constatat întrunirea condițiilor de legalitate și temeinicie cu privire la sesizarea instanței a fost înaintat la Curtea de APEL PLOIEȘTI dosarul de urmărire penală nr. 26/D/P/2008 al - Biroul Teritorial Ploiești.
Prin aceeași adresă se arată că verificarea a fost efectuată de procurorul șef direcție motivat de faptul că, procurorul șef al Serviciului de Combatere Economico-financiare din cadrul - structura centrală, a fost detașat la Ministerul Justiției începând cu data de 21.01.2009.
Mai arată că toate excepțiile invocate de inculpați, prin apărătorii lor aleși, se regăsesc în ordonanța - structura centrală, verificările efectuate făcând obiectul răspunsului la sesizări, iar dacă inculpații aveau obiecțiuni la acest răspuns puteau conform art. 278 po. să promoveze în instanță cererile legale.
De asemeni arată că Inspecția Judiciară a -ului și structura centrală au răspuns la aceste excepții invocate de părți la acest termen de judecată.
-19-
Depune la dosar încheierea din data de 12.12.20098 pronunțată de în dosarul nr-, care prin opinia separată a unui magistrat a dispus arestarea tuturor inculpaților pe o perioadă de 29 de zile.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, arată că, pentru egalitate de tratament și inculpații ar fi trebuit să aibă posibilitatea de a înregistra toată ședința de judecată cu un reportofon, așa cum a procedat reprezentantul parchetului, la acest termen.
Consilier juridic, având cuvântul pentru partea vătămată SC SRL, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța cu privire la excepțiile invocate de inculpați, prin apărători, la acest termen de judecată.
Avocat, având cuvântul arată că își menține punctul de vedere menționat anterior, vis-a-vis de lipsa de procedură cu partea vătămată.
Curtea, ținând seama de cererile formulate de părți și de excepțiile invocate de inculpați, prin apărători aleși, rămâne în pronunțare asupra acestora.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față;
Verificând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin rechizitoriul nr.26/D/P/2009 din 23 ianuarie 2009 întocmit de - Serviciul Teritorial Ploiești au fost trimiși în judecată inculpații:
1.- fiul lui și, născut la data de 24 septembrie 1963 în P, județul P, domiciliat în P,- B, bloc 15,.A, apart.27, județul P, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
constituirea unui grup infracțional organizat prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev.și ped.de art.20 rap.la art.215 alin.1,2,3,5 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
bancrută frauduloasă, faptă prev.și ped.de art.143 alin.2 lit.b din Legea nr.85/2006 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
complicitate la infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave faptă prev.și ped.de art.26 rap.la art.215/1 alin.1 și 2 Cod penal;
fals material în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev.și ped.de art.290 Cod penal, cu aplic.art.41alin.2 Cod penal.
-20-
delapidare în formă calificată prev.și ped.de art.215/1 alin.1 și 2 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal,
complicitate la infracțiunea de spălare de bani prev.și ped.de art.26 rap.la art.23 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea finală a art.33 lit.a Cod penal.
2. - fiul lui și, născut la data de 18 octombrie 1963 în B, domiciliat în P,-, județul P, CNP -, fără antecedente penale, pentru:
delapidare în formă calificată prev.și ped.de art.215/1 alin.1 și 2 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev.și ped.de art.290 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
infracțiunea de spălare de bani, faptă prev.și ped.de art.23 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
constituirea unui grup infracțional organizat prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev.și ped.de art.20 rap.la art.215 alin.1,2,3,5 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
delapidare cu consecințe deosebit de grave, faptă prev.și ped.de art.215/1 alin.1 și 2 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal,
complicitate la infracțiunea de înșelăciune prev.și ped.de art.26 Cod penal, rap.la art.215 alin.1,3,5 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal,
bancrută frauduloasă, faptă prev.și ped.de art.143 alin.2 lit.b din Legea nr.85/2006 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și cu aplicarea finală a art.33 lit.a Cod penal.
3. - - fiica lui G și, născută la data de 14 septembrie 1984 în P, județul P, cu domiciliul în P,-, bloc 4 B 2, etaj 4, apart.62, județul P, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
aderare și sprijinirea unui grup infracțional organizat, faptă prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
delapidare în formă calificată, faptă prev.și ped.de art.215/1 alin.1,2 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, faptă prev.și ped.de art.20 rap.la art.215 alin.1,3,5 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 cod penal;
fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev.și ped.de art.290 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
bancrută frauduloasă, faptă prev.și ped.de art.143 alin.2 lit.b din Legea nr.85/2006 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
înșelăciune în formă calificată, faptă prev.și ped.de art.215 alin.1,2,5, Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și cu aplicarea finală a art.33 lit.a Cod penal.
-21-
4. -, fiica lui și C, născută la data de 01 septembrie 1965 în P, domiciliată în P,-, bloc 4,.A,.3, apart.14, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
aderare, sprijinire la un grup infracțional organizat, faptă prev.și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev.și ped.de art.215 alin.1,3,5 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
complicitate la bancrută frauduloasă prev.și ped.de art.26 rap.la art.143 alin.2 lit.b din Legea nr.85/2006 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și cu aplicarea finală a art.33 lit.b Cod penal.
5. - fiul lui - și, născut la data de 13 iunie 1971 în B, domiciliat în B,-,.2, apart.11, sector 1, CNP -, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de:
constituirea, sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. și ped.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003;
complicitate la infracțiunea de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev.de art.26 rap.la art.20 coroborat cu art.215 alin.1,3,5 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal;
complicitate la bancrută frauduloasă, faptă prev.și ped.de art.26 rap.la art.143 alin.2 lit.b din Legea nr.85/2006 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și cu aplicarea finală a art.33 lit.a Cod penal.
Cauza a fost înregistrată aleatoriu la Curtea de APEL PLOIEȘTI la data de 29 ianuarie 2009 sub nr-.
La termenul de judecată din 13 aprilie 2009 în conformitate cu disp.art.300 alin.1 Cod procedură penală, s-a verificat din oficiu regularitatea actului de sesizare, constatându-se că acesta s-a limitat la faptele pentru care s-a efectuat urmărirea penală.
La același termen de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.301 alin.1 Cod procedură penală, inculpații prin apărători au formulat cereri și au ridicat excepții, solicitând în esență restituirea cauzei la procuror, deoarece în cursul urmăririi penale procurorul nu a respectat dispozițiile legale referitoare la competența după materie, inculpații au fost lipsiți de dreptul la apărare și nu au fost respectate dispozițiile referitoare la sesizarea instanței de judecată, încălcări sancționate cu nulitate absolută și care atrag aplicarea dispozițiilor art.332 Cod procedură penală.
Potrivit art.300/2 alin.1 Cod procedură penală, instanța a pus în discuție cererile formulate și excepțiile ridicate și a constatat că acestea sunt întemeiate, dosarul urmând a fi restituit la parchet în vederea refacerii acestuia potrivit art.300 alin.2 Cod procedură penală, așa cum se va arăta în continuare:
-22-
- Cu privire la nerespectarea competenței după materie a organului de urmărire penală.
Curtea reține că inculpații au fost trimiși în judecată pentru mai multe infracțiuni, printre care și aceea prevăzută și pedepsită de art.20 rap.la art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal.
Potrivit art.12 din Legea nr.508/2004 modificată prin nr.OG60/2006, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată este competentă a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute de art.7 și 8 din Legea nr.39/2003 cu excepția cazurilor în care infracțiunea gravă este art.215 alin.1,2, și 5 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul unui milion euro, așa cum prevede art.2 pct.15 și 20 din Legea nr.39/2003.
Este adevărat că art.12 din legea mai sus menționată folosește sintagma "dacă s-a cauzat o pagubă", ceea ce poate duce la concluzia consumării infracțiunii, este însă de neconceput ca fiecare din cele două modalități (tentativă și formă consumată) să fie de competența unor organe de cercetare penală diferite.
În atare situație, Curtea constată competența în această cauză a și nu, ceea ce înseamnă că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea normelor care disciplinează competența materială.
II. - Cu privire la respectarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală.
Urmărirea penală a fost începută în mai multe rânduri și în două modalități:
Astfel, la data de 09 mai 2008 (a se vedea fila 1 Volumul III) urmărirea penală a început "in rem" pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.20 rap.la art.215alin.1,2,3 și 5 și art.290 Cod penal și art.7 din Legea nr.39/2003.
Din actele procesuale existente la dosarul cauzei, respectiv procesul verbal de sesizare din oficiu și plângerile formulate, rezultă fără putință de tăgadă că la data începerii urmăririi penale se cunoștea identitatea autorilor.
Mai mult decât atât, este de observat faptul că la data de 28 mai 2008 se începe urmărirea penală împotriva inculpaților și, pentru aceleași fapte la care se mai adaugă și infracțiunea de bancrută frauduloasă, iar aducerea la cunoștință a acestora s-a realizat abia la data de 23 iulie 2008.
-23-
Este evident că procedându-se într-o asemenea manieră s-au nesocotit în mod flagrant disp.art.6 Cod procedură penală, precum și disp.art.6 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe de altă parte, aducerea la cunoștință a faptei care formează obiectul cauzei și încadrarea juridică a acesteia, constituie reflectarea jurisprudenței CEDO, referitoare la informarea în detaliu cu privire la cauza și natura acuzațiilor.
Astfel, instituția europeană a subliniat că în procedurile penale, prevederile privind informarea completă, detaliată cu privire la acuzațiile aduse și încadrarea juridică a acestora, reprezintă o condiție esențială pentru a se asigura o procedură echitabilă, această informare fiind relevantă și din perspectiva dreptului de a-și pregăti apărarea.
Ori, din cuprinsul proceselor verbale de aducere la cunoștință a învinuirilor, prin semnarea acestea cu obiecțiuni se desprinde clar ideea că nu au fost respectate prevederile legale în materia prevăzută de art.6 alin.3 Cod procedură penală, art.6 paragraful 3 CEDO, art.70 Cod procedură penală, în sensul că nu s-a explicat în detaliu cauza și natura acuzațiilor, procurorul limitându-se doar la o expunere succintă a situației de fapt și la încadrarea în drept.
În același timp, potrivit disp.art.202 Cod procedură penală, organul de urmărire penală trebuie să administreze probatorii și în favoarea inculpaților, nu numai în defavoarea acestora.
În speță, pe lângă faptul că nici unuia dintre inculpați nu li s-au adus la cunoștință de îndată acuzațiile, le-au fost respinse "de plano" toate cererile de probatoriu solicitate pe parcursul urmăririi penale. În schimb, s-au administrat probatorii obținute pe baza unor autorizații emise de o instanță necompetentă, încălcându-se astfel regulile de competență după calitatea persoanei ce primează în astfel de cauze.
Mai mult decât atât, sunt inculpați care cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală au solicitat reaudierea tuturor martorilor și refacerea actelor de urmărire penală efectuate nelegal din perioada cuprinsă între data începerii urmăririi penale și data aducerii la cunoștință a învinuirii, cereri însă care au fost respinse.
Pe de altă parte inculpații nu au luat la cunoștință de obiectivele expertizei, împrejurare ce se înscrie în aspectele de încălcare a dreptului la apărare.
Revenind la împrejurarea că procurorul nu a administrat nici o probă în favoarea inculpaților, ba mai mult, a dispus respingerea tuturor probelor administrate inclusiv cele propuse la prezentarea materialului de urmărire penală, este de observat că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității armelor cere ca "fiecare parte din proces să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței", regulile fiind valabile și pentru urmărirea penală în condiții care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ vis-a-vis de partea adversă și de procuror (a se vedea spețele pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului:
-24-
Dombo Olanda, Hotărârea din 17 octombrie 1993, seria A, nr.274, pag.19; Georgiasis, Hotărârea din 29 mai 1997).
În același timp, organul de urmărire penală a refuzat nejustificat cererea inculpaților de a li se da posibilitatea să asculte efectiv convorbirile efectuate în cauză, deși structura centrală prin Ordonanța nr.41 din 19 ianuarie 2009 admis în parte plângerea și a dispus "a se pune la dispoziția acestora (, etc.) spre ascultare efectivă a convorbirilor efectuate în această cauză.
Potrivit art.172 alin.1 Cod procedură penală, actele de urmărire penală se pot efectua și în lipsa avocatului, cu condiția ca acesta să fie încunoștiințat de data și ora efectuării actului.
Din actele și lucrările dosarului, rezultă cu certitudine că apărătorul ales al inculpatului a formulat la data de 05 august 2008 o cerere prin care solicita să asiste la efectuarea tuturor actelor de urmărire penală. Cu toate acestea, în lipsa avocatului și fără să existe dovada că a fost încunoștiințat, s-au efectuat o serie de acte de urmărire penală, cum ar fi: perchezițiile domiciliare din datele de 29 august 2008 și 01 septembrie 2008; audierea martorilor, și.
În concluzie, Curtea constată că în faza de urmărire penală nu s-a respectat dreptul la apărare, principiu consfințit atât în codul d e procedură penală, cât și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
III. - Cu privire la sesizarea instanței de judecată.
Rechizitoriul este verificat de procurorul șef al, cu motivarea că procurorul șef de secție a fost detașat. Apreciem că în acest mod au fost încălcate disp.art.264 alin.3 Cod procedură penală, întrucât, într-o asemenea situație adjunctul șefului de secție girează și funcția titularului.
O altă nelegalitate cu privire la sesizarea instanței de judecată se referă la faptul că în cuprinsul actului de sesizare nu se face vorbire despre mijloacele materiale de probă - suporturile magnetice/optice ale înregistrărilor, documentele contabile ridicate și măsurile referitoare la ele, precum și locul unde se află.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că se impune restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale și când se vor avea în vedere și celelalte motive invocate de inculpați prin apărători.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
.//.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 300 al.1 pr.penală se constată regularitatea actului de sesizare.
Se admit cererile de restituire a cauzei la procuror, formulate de către inculpații, și.
În acest sens, se restituie cauza la - Serviciul Teritorial Ploiești, pentru refacerea urmăririi penale conform considerentelor din hotărâre.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 3 zile de la pronunțare și pentru părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.04.2009.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./13.04.2009
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru
